7,926 matches
-
ales de Dumnezeu Înseamnă a fi părăsit de el.” (Simone Weil) Este, fără Îndoială, o părăsire motivată de Încredere, singura care asigură evoluția psihologică a omului: cînd manifești Încredere În cineva, acesta se simte obligat În forul lui interior să probeze faptul că este În stare să-și țină În frîu nu numai dorințele, ci și iscusințele. * „Omul nu are prieten mai bun și dușman mai rău decît pe sine.” (J. Lubbock) Pentru că „eul” propriu Îți primește cu generozitate și discreție
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
poate fi dovada dorinței celui În cauză de a se pune bine cu toată lumea, adică de a evita o responsabilitate a „atitudinii”. „Jumătatea e mai mai mare ca Întregul.” (paradox cu origine necunoscută) Fără Îndoială că valabilitatea acestui paradox se probează În probleme ale vieții sufletești: de ex. cel care-și consumă dintr-odată Întreaga energie și calitățile, mizînd pe o singură carte, este adesea În inferioritate față de cel care acționează cu prudență, rezervîndu-și jumătate din forțe pentru o eventuală nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
va evalua ulterior sensul adevărat al atitudinii pe care am avut-o față de ea, și va Încerca apoi să ne imite În viitor. * „În aproape toate lucrurile, calea de mijloc este cea mai bună.” (Cicero) Însă este foarte greu să probezi un „simț al măsurii” mai ales cînd este vorba de propriile stări sau Însușiri sufletești: cînd de exemplu, nu avem puterea de a respinge o laudă prea mare adresată nouă, ar trebui să avem cel puțin bunul-simț de a ne
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înțeles, el exprimă mai mult o contradicție. * „Hainele Îl acoperă și-l descoperă pe om.” (Miguel de Cervantes) Doar În puține cazuri, „vestimentația” este În acord cu interiorul sufletesc al celui care o poartă: uneori maschează acest interior, trebuind să probăm perspicacitate intuitivă pentru a ne da seama, de exemplu, că sub haine ponosite se poate ascunde o inimă onestă, curată; alteori, o costumație elegantă poate ascunde un suflet ipocrit, ranchiunos sau pervers. * „Este o nedreptate foarte mare de a pune
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai ales atunci cînd „recunoșterea” este expresia dorinței de a te schimba În bine, de a retrăi În pace cu tine Însuți. * „Singura spovedanie sinceră este cea pe care o facem indirect - vorbind despre ceilalți.” (Emil Cioran) Adevăratul „caracter” se probează prin puterea recunoașterii meritelor altora. De această capacitate se leagă, apoi, cea a recunoștinței. * „Nu există pentru om decît o singură nenorocire adevărată: nenorocirea de a se găsi vinovat și de-a avea ceva să-și reproșeze.” (La Bruyère) Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
anterior procesului de interpretare. 1.3. Contextul În accepțiunea tehnică Un răspuns detaliat și argumentat la această problemă este,de fapt, ceea ce Își propune prezentul studiu. Voi arăta, În capitolele care urmează, ce Înțeleg „tehnicienii” prin context și cum se probează contribuția diferitelor optici asupra conceptului de context În comunicarea reală. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că toate abordările vor avea ca reper, mai mult sau mai puțin explicit, conceptul de context așa cum este el definit În teoria pertinenței. Fiecare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
încât a produs asistenței adevărate momente de fericire. În altă ședința, iarăși d. Stoikitzoiu și-a desvoltat conferință să bine documentata asupra operilor lui Shakespeare, insistând că început al unei serii de studii, asupra tragediei Romeo și Julieta. Conferențiarul a probat că posedă bine pe marele dramaturg englez, susținându'și zisele cu citațiuni interesante și cu comparații din alți autori, făcând un fel de studiu de critică comparată. În ședința următóre, d. Ștefan Mantea, licențiat în științele comerciale, vorbesce asupra "Trusturilor
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cu cât D-sa în corespondență ce a avut cu Secretariatul în această privință nu a fost tocmai cuviincios, ceea ce am putut și eu personal a constata la Universitatea unde corespondență cu Dl. Zlătescu mi'a fost comunicată, ca să'mi probeze că D-sa recunoaște datoria către Universitate. Am putut dobândi numai alăturatul certificat emanând de la Direcțiunea Liceului "Mihai Viteazul" din Bucureșci. Dl. Petre Zlătescu are trebuința de certificatul de mai sus și de diplomă de doctor în drept pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
limpezesc la jet de apă rece. Zahărul, apa și zeama de lămâie se pun la fiert până se leagă, apoi se pun căpșunile și fierbem până când căpșunile plutesc prin lichid. Se adaugă zahăr vanilat și o lingură de rom. Luăm proba să vedem dacă este gata, culegem spuma, apoi acoperim cu prosopul umed și lăsăm la răcit. La final, punem dulceața în borcane, le legăm cu celofan, le etichetăm și le dăm la cămară. GLAZURI Glazura albă - 2 albuș, 150 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de protecție împotriva pirateriei, realizând etichetele cu hologramă care nu trebuie să se dezlipească ușor, ci, dimpotrivă să se rupă la desigilare. Majoritatea mijloacelor de securizare nu au pretenția că vor stopa pirateria, dar scopul lor este de a se proba încălcarea unor norme comerciale și juridice. Un alt subiect îl constituie ușurința contrafacerii produselor de securizare, tocmai apelându-se la tehnologiile moderne, cum sunt copiatoarele, scannerele, imprimantele ș.a. Dacă se urmărește istoria unui element de securizare se va observa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fie încapsulați în documente Microsoft Word, cele mai folosite în majoritatea sistemelor. Acest gen de viruși este relativ nou. Primul virus cunoscut, Concept, a fost descoperit în 1995, când a infectat milioane de documente Microsoft Word. Forța lui a fost probată prin faptul că a reușit să se strecoare în documentația scrisă pe CD-ROM-urile Microsoft, pentru Microsoft Windows 95 Software Compatibility Test, în Microsoft Office 95 and Windows 95 Business Guide, precum și pe CD-ul Snap-On Tools for Windows NT. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ajutor suplimentar pentru cei dornici de noutate... Pe mulți, nădăjduim, îi va chema la studiu și a originale lor aflate ca într‐ un ierbar în rafturile arhivelor... Unele consemnări au iz de vechime; cu atât mai mare valoarea originalelor; altele probează în plus, că ce a fost cândva există și astăzi: grija pentru prosperitatea țăranilor, de exemplu, asigurarea salariilor cadrelor didactice și a funcționărimii; rolul băncilor și al banilor, al autorităților, problema pensiilor... le 17 Asemenea relevări și alte motivații pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din tot sufletul, ca să aibă parte de cât mai multe aniversări ale acestei publicații sătești, ce cu atâta demnitate și curaj o conduce ". Cele de mai sus, scrise în aprilie 1936 despre „Glasul nostru” de la Băsești în revista „Învățătorimea vasluiană” probează că publicația de care s-au ocupat învățătorii Gheorghe Arteni și Ion Balan a avut, totuși, viață îndelungată pentru perioada aceea. În „Glasul nostru” a scris „un articol teoretic, foarte interesant, în care arăta necesitatea pregătirii artiștilor amatori din lumea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acestea: Prefectul de Tutova la bara justiției”; „Avoca t al statului gazdă de hoți”; „Regimul bâtelor”. De aici probabil explicația unor semnături în ziar: Ivan, Nia, Bran, Dimi, Stan, I.M.D., Ianoș, Dela Contrans, Costea ș.a. Costea semnează versurile următoare care probează că în mai bine de o su tă de ani n‐am făcut pași prea mari: Timpul se duce / Cum apa curge / Și tinerețea‐ mi zboară cu zor. / Ah, ziua‐ i mare / Fărʹ de valoare, / Privesc pe oricine fără amor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu numărul 8, unde, chiar în editorial se spune: „ hrănit și sprijinit de câțiva miloși conservatori, Răsăritul va cre ște, dezvoltându‐ se sub auspicii binevoitoare.” Totuși se pare, la 23 aprilie 1915 a apărut ultimul număr al săptămânalului Răsăritul. Ceea ce probează c ă și cu aproape 100 de ani în urmă sponsorizarea de partid nu s e făcea din mila cuiva, ci numai din interes... * „Anuarul presei române” 1908, director‐ proprietar Grigore Grigoriu Rigo București, în capitolul referitor la „ziarele și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
câțiva din nenorocire, pentru care în prima linie vom cita pe marele bărbat de stat Demetrie Sturza, și încă vr-o doui sau cel mult trei bărbați în viață. 237 Din generația actuală nu putem cita pe nimeni, viitorul ne va proba. N-a lipsit ocaziune pentru ca vocea autorizată a ilustrului nostru decedat Ioan Popescu, să nu răsune pentru apărarea naționalității noastre, a religiunei noastre și a drepturilor celor dezmoșteniți de soartă. Locul de onoare pe care Ioan Popescu îl are în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Coloșenco, Alexandru Kissling, Iancu Goldstein, Dumitru David, Iancu Pantalon, Octavian Dumitru, născută din pasiunea și seriozitatea celor citați, membrii ai cercului rebusistic de la Casa de Cultură a sindicatelor din localitate. Tipăritura demonstrează nu numai preocuparea pentru divertisment, cât mai ales probează inteligență, creativitate și luciditate a creatorilor dar și a publicului in teresat. * 360 Lumea elevului Lumea elevului, revistă editată de școala cu clasele I-VIII Mireni, nr.4, din martie 2006, apărută cu sprijinul Consiliului local Coroiești. Tipărită la S.C.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
120 de ani de la nașterea lui Ion Inculeț (1884-1940)” de Vasile Calistru, “Document inedit privind alegerea, investitura și instalarea Episcopului de Huși Iacov Antonovici” sau “Notițe genealogice privind familia episcopului Iacov Antonovici”, ambele de Mihai Rotaru în nr.34/2004 , probează ceea ce spune Theodor Codreanu în “Prutul” nr.30/2003 că revista și redactorii ei se ocupă și de cultura locală. Pentru că am vorbit mai sus de “Prutul” care a dedicat paginile unui număr întreg regretatului poet și om de cultură
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
această societate nu îi propune niciun proiect colectiv mobilizator, așa cum pentru antemergătorii acestei generații fuseseră rezistența sau reconstrucția. Această societate este, în exprimarea lui Riesman, "subsolicitată emoțional". Nimeni și nimic nu îi solicită energiile. Or ea nu acceptă fără a proba propunerea de a își lua locul în "sistem", de a acționa ca mama și ca tata înaintea ei. Mulți părinți sunt dezorientați. Ei au obiceiuri, dar le lipsesc adesea convingerile. Nu sunt nici măcar în stare să explice motivația atitudinilor și
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
natural din economia și societățile breslelor tradiționale autohtone, pe care le laudă și le plânge Eminescu în articolele sale și pe care le-au prezentat și Creangă și Slavici...; în termeni tradiționali breasla, în cei moderni, afacerea este familia, după cum probează toată literatura epocii. (Tomuș, Mircea: Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 5) Jupân Dumitrache își arată superioritatea în raporturile cu egalii - Nae, Veta sau Zița -, încrederea totală în unii subalterni - ca de exemplu Chiriac -, persecutându-i
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
concretizîndu-se prin aceasta atît ca formă a coeziunii grupului, cît și ca formă a distinctibilității lui de alte grupuri. În mod similar, la nivelul sintaxei, prin redarea deseori deosebită de către fiecare limbă a structurilor de adîncime (cu caracter cvasiuniversal) se probează faptul că structurile logice sînt prelucrate de conștiința lingvistică în acord cu principiile de funcționare ale uneia sau alteia dintre limbi. La nivelul morfologiei, conștiința lingvistică se relevă îndeosebi atunci cînd anumite categorii gramaticale au redări diferite în limbi diferite
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care l-au cunoscut atunci? El a fost perceput drept autorul unei scrieri enigmatice care a părăsit apoi îndeletnicirile filozofice pentru a le relua zece ani mai târziu. Așadar, drept o personalitate 54 GÂNDITORUL SINGURATIC extrem de puternică, un om care probase că este capabil să-și conducă viața într-un mod cu totul nonconformist. Impresiile lui Frances Partridge, un bărbat cu o inteligență sclipitoare și mult simț al umorului, partener favorit al lui Wittgenstein în momentele în care căuta destindere la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
numește „polarizare nefericită“ a interesului pentru persoana și pentru opera gânditorului: „Unii cercetează opera despărțită de viața lui, alții găsesc viața lui fascinantă, opera lui însă de neînțeles.“ (Acesta din urmă a fost și cazul lui Noica.) Monk încearcă să probeze ceea ce cititorii textelor lui Wittgenstein ar putea doar O VIAȚĂ DE EROU? 99 100 GÂNDITORUL SINGURATIC bănui: „Căutarea filozofică a lui Wittgenstein și viața lui emoțională și spirituală constituie o unitate.“ (Vezi R. Monk, Ludwig Wittgenstein. The Duty of Genius
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
orizontul experienței. Este evident însă că îi plăcea să discute critic argumentele în favoarea existenței lui Dumnezeu deoarece credea că mulți oameni instruiți sunt dispuși să ia în serios pretenția tradițională a teologilor că existența unei ființe supreme ar putea fi probată prin exercițiul rațiunii, independent de revelație. Nu își refuza nici plăcerea de a semnala inconsistențe în sistemele 348 GÂNDITORUL SINGURATIC dogmatice, bunăoară tensiunea dintre asumarea existenței unei ființe atotputernice și binevoitoare și spectacolul suferințelor nesfârșite ale oamenilor. Totodată, Russell sublinia
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
parte de influențe care s-au exercitat înainte de naștere sau în copilăria timpurie. De aceea respectarea sau încălcarea normelor conviețuirii sociale nu ar mai trebui să fie privite drept un merit sau o vină a indivizilor. Noile cercetări ar fi probat că în multe situații ei nu pot alege să facă ceva, și nu altceva. În acest sens, liberularbitru este o iluzie. Oamenii nu pot fi făcuți răspunzători pentru acțiuni generate de mecanisme cauzale din creierul lor. Faptul că ei au
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]