8,125 matches
-
două pustii: una Drenăuți și (alta), pe Roșul, în dreptul movilei celei mari”. La 22 mai 1426, domnul dăruia două sate și pustia Pojorita. La 2 aprilie 1428, i se dăruia lui Dragomir două sate pe Cracău și “un loc de pustie” în același hotar. La 8 aprilie 1428, i se dă unui Tăvădar o pustie. La 19 iunie 1429, i se întăresc lui pan Uncleat șase sate și trei locuri în pustie. La 15 iunie 1431, i se întăresc vornicului Cupcici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai 1426, domnul dăruia două sate și pustia Pojorita. La 2 aprilie 1428, i se dăruia lui Dragomir două sate pe Cracău și “un loc de pustie” în același hotar. La 8 aprilie 1428, i se dă unui Tăvădar o pustie. La 19 iunie 1429, i se întăresc lui pan Uncleat șase sate și trei locuri în pustie. La 15 iunie 1431, i se întăresc vornicului Cupcici mai multe sate, dar și “pământ din pustie ca să își întemeieze sate, anume: Cozareuții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dragomir două sate pe Cracău și “un loc de pustie” în același hotar. La 8 aprilie 1428, i se dă unui Tăvădar o pustie. La 19 iunie 1429, i se întăresc lui pan Uncleat șase sate și trei locuri în pustie. La 15 iunie 1431, i se întăresc vornicului Cupcici mai multe sate, dar și “pământ din pustie ca să își întemeieze sate, anume: Cozareuții și Polzalăuți și Vedinți și Micicova și Nesteacăuți și pe Ciuhru în sus de moară și în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i se dă unui Tăvădar o pustie. La 19 iunie 1429, i se întăresc lui pan Uncleat șase sate și trei locuri în pustie. La 15 iunie 1431, i se întăresc vornicului Cupcici mai multe sate, dar și “pământ din pustie ca să își întemeieze sate, anume: Cozareuții și Polzalăuți și Vedinți și Micicova și Nesteacăuți și pe Ciuhru în sus de moară și în jos de moară”. Dar cea mai spectaculoasă danie o face Alexandru cel Bun la 28 decembrie 1428
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alt hotar pe cealaltă parte a râului, unde să întemeieze alte zece sate. La 14 aprilie 1435, lui Petru Hudici, boier care făcea parte din Sfatul Domnesc din 1421, i se întăreau mai multe sate, dar și trei locuri în pustie, ca să întemeieze sate. La 24 aprilie 1434, îi sunt întărite popii Iuga două sate și un loc în pustie. La 25 mai 1434, domnul dăruia popii Ioil o pustie ca să își facă mânăstire. La 4 mai 1436, Ilie și Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hudici, boier care făcea parte din Sfatul Domnesc din 1421, i se întăreau mai multe sate, dar și trei locuri în pustie, ca să întemeieze sate. La 24 aprilie 1434, îi sunt întărite popii Iuga două sate și un loc în pustie. La 25 mai 1434, domnul dăruia popii Ioil o pustie ca să își facă mânăstire. La 4 mai 1436, Ilie și Ștefan voievozi îi dăruiau lui Duma Uranie și fratelui său Petru, un loc în pustie “de cealaltă parte a Itchilului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i se întăreau mai multe sate, dar și trei locuri în pustie, ca să întemeieze sate. La 24 aprilie 1434, îi sunt întărite popii Iuga două sate și un loc în pustie. La 25 mai 1434, domnul dăruia popii Ioil o pustie ca să își facă mânăstire. La 4 mai 1436, Ilie și Ștefan voievozi îi dăruiau lui Duma Uranie și fratelui său Petru, un loc în pustie “de cealaltă parte a Itchilului, anume Cobâle, de la obârșie până la gură și Bezinul de la obârșie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate și un loc în pustie. La 25 mai 1434, domnul dăruia popii Ioil o pustie ca să își facă mânăstire. La 4 mai 1436, Ilie și Ștefan voievozi îi dăruiau lui Duma Uranie și fratelui său Petru, un loc în pustie “de cealaltă parte a Itchilului, anume Cobâle, de la obârșie până la gură și Bezinul de la obârșie până la gură și Sabolna și Teleșeul de la obârșie până la gură și Peresecina de la obârșie până la gură, câte sate vor putea să își așeze, să își
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moara lui, ca să își facă osăbit sat”. La 13 iunie 1436, Iliaș și Ștefan îi întăresc lui Mihail Stângaciu patru sate și mai multe locuri în pustiu ca să întemeieze patru sate. Ca și în cazurile de mai sus “locurile în pustie” se află între sate sau unde era o moară. La 15(iunie-iulie) 143(6) i se întăresc lui Moica, vornic de gloată, și fratelui său, patru sate și trei locuri în pustie și alte două locuri. La 12 iulie 1437
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și în cazurile de mai sus “locurile în pustie” se află între sate sau unde era o moară. La 15(iunie-iulie) 143(6) i se întăresc lui Moica, vornic de gloată, și fratelui său, patru sate și trei locuri în pustie și alte două locuri. La 12 iulie 1437, i se dăruia lui Hodco al lui Crețu două locuri în pustiu, pe Cula “între Broșciari și între Deteleu”. La 5 octombrie 1437, îi este dăruită Pobratei un loc în pustiu. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două locuri în pustiu, pe Cula “între Broșciari și între Deteleu”. La 5 octombrie 1437, îi este dăruită Pobratei un loc în pustiu. La 20 iulie 1438, îi este reînoit privilegiul din 1435, fiind menționate și alte trei locuri în pustie, ceea ce înseamnă că, în trei ani, nu reușise să întemeieze nici un sat. La 5 martie 1438, îi este dăruit lui Giurgiu Piatră “un loc în pustie, pe Bâc”. La 17 mai, în același an, îi este întărit satul în care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1438, îi este reînoit privilegiul din 1435, fiind menționate și alte trei locuri în pustie, ceea ce înseamnă că, în trei ani, nu reușise să întemeieze nici un sat. La 5 martie 1438, îi este dăruit lui Giurgiu Piatră “un loc în pustie, pe Bâc”. La 17 mai, în același an, îi este întărit satul în care era casa lui Stan aprodul și i se mai dăruie și un loc în pustie. Lui pan Stroe i se dăruia la 20 iunie 1438, “o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
martie 1438, îi este dăruit lui Giurgiu Piatră “un loc în pustie, pe Bâc”. La 17 mai, în același an, îi este întărit satul în care era casa lui Stan aprodul și i se mai dăruie și un loc în pustie. Lui pan Stroe i se dăruia la 20 iunie 1438, “o pustie la Holmul Negru, anume Hluboca”. Lui Mihail Oțăl, pisarul domnesc, i se dau la 6 iulie 1438 mai multe sate, seliști și “de la Movila cea Mare până la gura
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Bâc”. La 17 mai, în același an, îi este întărit satul în care era casa lui Stan aprodul și i se mai dăruie și un loc în pustie. Lui pan Stroe i se dăruia la 20 iunie 1438, “o pustie la Holmul Negru, anume Hluboca”. Lui Mihail Oțăl, pisarul domnesc, i se dau la 6 iulie 1438 mai multe sate, seliști și “de la Movila cea Mare până la gura Corozăului, pe amândouă părțile, încât ar pute să își așeze sate cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
6 iulie 1438 mai multe sate, seliști și “de la Movila cea Mare până la gura Corozăului, pe amândouă părțile, încât ar pute să își așeze sate cu cotunurile lor și să aibă fânațe”. La 18 august 1438, domnul dă Pobratei o pustie “lângă pricuturile de la Hârlău ca să își întemeieze sat”. Un document excepțional este uricul din 15 iulie 1439. Domnul îi dă și îi întărește lui Ioan Stângaciul un sat pe Racova “care singur el din pustiu și din pădure și-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întemeierea unui sat. La 4 octombrie 1440 i se întărea mânăstirii Bistrița un sat pe care îl dăruise Oană Porcul, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova, iar cu această ocazie, domnii Ilie și Ștefan îi dăruiau mânăstirii “o pustie, pe Sușița, la fântâna lui Spravin ca să se întemeieze un sat mânăstirii”. La 24 august 1443, i se întărea lui Moica și fratelui său Tador satele, seliștile și “locuri din pustie, la gura... pe Tutova”. Unui preot i se dă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ocazie, domnii Ilie și Ștefan îi dăruiau mânăstirii “o pustie, pe Sușița, la fântâna lui Spravin ca să se întemeieze un sat mânăstirii”. La 24 august 1443, i se întărea lui Moica și fratelui său Tador satele, seliștile și “locuri din pustie, la gura... pe Tutova”. Unui preot i se dă “valea până unde cade Smila în Bârlad” ca să își facă sat (18 iunie 1444). La 5 aprilie 1445, Ștefan voievod îi dăruia Mihului logofăt și fratelui său Duma, postelnic, “un loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gura... pe Tutova”. Unui preot i se dă “valea până unde cade Smila în Bârlad” ca să își facă sat (18 iunie 1444). La 5 aprilie 1445, Ștefan voievod îi dăruia Mihului logofăt și fratelui său Duma, postelnic, “un loc în pustie aproape de granița leseșcă, anume siliștea Gavrilăuți, ca să își întemeieze sat”. După un an, la 25 ianuarie, întărindu-i Mihului logofăt mai multe bunuri funciare, se menționează și satul la graniță, aproape de Sneatin, Gavrilăuți, pe care el însuși l-a întemeiat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
granița leseșcă, anume siliștea Gavrilăuți, ca să își întemeieze sat”. După un an, la 25 ianuarie, întărindu-i Mihului logofăt mai multe bunuri funciare, se menționează și satul la graniță, aproape de Sneatin, Gavrilăuți, pe care el însuși l-a întemeiat din pustie”. Lui Roșca și fratelui său Cojea le erau întărite mai multe sate, dar și două locuri în pustie (15 iulie 1448). Tot la 15 iulie 1448, le sunt întărite lui Cernat Ploscarul și fratelui său Șteful, stăpânii unuia dintre cele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
logofăt mai multe bunuri funciare, se menționează și satul la graniță, aproape de Sneatin, Gavrilăuți, pe care el însuși l-a întemeiat din pustie”. Lui Roșca și fratelui său Cojea le erau întărite mai multe sate, dar și două locuri în pustie (15 iulie 1448). Tot la 15 iulie 1448, le sunt întărite lui Cernat Ploscarul și fratelui său Șteful, stăpânii unuia dintre cele mai mari domenii boierești din Moldova, toate bunurile funciare, inclusiv trei locuri în pustie. La 17 octombrie 1451
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și două locuri în pustie (15 iulie 1448). Tot la 15 iulie 1448, le sunt întărite lui Cernat Ploscarul și fratelui său Șteful, stăpânii unuia dintre cele mai mari domenii boierești din Moldova, toate bunurile funciare, inclusiv trei locuri în pustie. La 17 octombrie 1451, era întărită o prisacă din pustie, iar la 27 octombrie 1452, Manu al lui Globnicu și fii săi “au vândut seliștele lor pustii, care sunt la graniță, anume Ivăncăuți și Pogrilăuți și Hatcinți... afară de Davidăuți, credinciosului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
15 iulie 1448, le sunt întărite lui Cernat Ploscarul și fratelui său Șteful, stăpânii unuia dintre cele mai mari domenii boierești din Moldova, toate bunurile funciare, inclusiv trei locuri în pustie. La 17 octombrie 1451, era întărită o prisacă din pustie, iar la 27 octombrie 1452, Manu al lui Globnicu și fii săi “au vândut seliștele lor pustii, care sunt la graniță, anume Ivăncăuți și Pogrilăuți și Hatcinți... afară de Davidăuți, credinciosului nostru boier, pan Muhail logofăț.” Alte două locuri din pustie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai mari domenii boierești din Moldova, toate bunurile funciare, inclusiv trei locuri în pustie. La 17 octombrie 1451, era întărită o prisacă din pustie, iar la 27 octombrie 1452, Manu al lui Globnicu și fii săi “au vândut seliștele lor pustii, care sunt la graniță, anume Ivăncăuți și Pogrilăuți și Hatcinți... afară de Davidăuți, credinciosului nostru boier, pan Muhail logofăț.” Alte două locuri din pustie vor fi date Pobratei (26 ianuarie 1453), un altul în 29 august 1455, beneficiarul fiind “sluga a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pustie, iar la 27 octombrie 1452, Manu al lui Globnicu și fii săi “au vândut seliștele lor pustii, care sunt la graniță, anume Ivăncăuți și Pogrilăuți și Hatcinți... afară de Davidăuți, credinciosului nostru boier, pan Muhail logofăț.” Alte două locuri din pustie vor fi date Pobratei (26 ianuarie 1453), un altul în 29 august 1455, beneficiarul fiind “sluga a noastră credincioasă, pan Duma Micaci. De data aceasta, locul în pustie se afla în braniștea domnească de la Bohotin. La 18 februarie 1456, erau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
afară de Davidăuți, credinciosului nostru boier, pan Muhail logofăț.” Alte două locuri din pustie vor fi date Pobratei (26 ianuarie 1453), un altul în 29 august 1455, beneficiarul fiind “sluga a noastră credincioasă, pan Duma Micaci. De data aceasta, locul în pustie se afla în braniștea domnească de la Bohotin. La 18 februarie 1456, erau întărite bunurile funciare ale protopopului Ioil și ale fiului său Giurgea, grămatic, printre care se număra și un loc în pustie, unde să întemeieze un sat. Privilegiul era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]