8,088 matches
-
poate folosi aer de răcire, care să sufle peste frână într-o direcție perpendiculară cu axul său de rotație. Viteza aerului de răcire care suflă peste frână nu trebuie să fie mai mare de 10 km / h. Temperatura aerului de răcire nu va depăși temperatura ambiantă. 4. PROCEDURA DE TESTARE 4.1. Cinci seturi de mostre de garnituri de frână sunt supuse unor teste prin comparație. Ele vor fi comparate cu cinci seturi de garnituri conforme cu componentele originale identificate în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
înlocuire pentru vehicule de categoriile M1, M2 și N1; Ansamblurile de garnituri de frână de înlocuire trebuie să fie testate conform prescripțiilor Anexei 2 și trebuie să satisfacă cerințele enunțate în prezentul apendice.. Pentru sensibilitate la viteză și randamentul la răcire, trebuie să fie utilizată una din cele două metode descrise în Apendicele 2. 5.3.2. Ansamblurile de garnituri de frână de înlocuire pentru vehicule de categoriile O și O2. Ansamblurile de garnituri de frână de înlocuire trebuie să fie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
supuse testării trebuie să fie montate pe frânele relevante și, până când se stabilește un procedeu de finisare, acestea trebuie să fie finisate conform instrucțiunilor fabricantului în consonanță cu serviciul tehnic 2.2.2.4. Dacă este folosit un aer de răcire, viteza aerului la frână nu trebuie să fie mai mare de 10 km/h. 2.2.3 Testul echivalenței randamentului la răcire Trebuie să se efectueze o comparație între randamentul la rece al ansamblului garniturilor de frână de înlocuire și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
conform instrucțiunilor fabricantului în consonanță cu serviciul tehnic 2.2.2.4. Dacă este folosit un aer de răcire, viteza aerului la frână nu trebuie să fie mai mare de 10 km/h. 2.2.3 Testul echivalenței randamentului la răcire Trebuie să se efectueze o comparație între randamentul la rece al ansamblului garniturilor de frână de înlocuire și cel al ansamblului original de garnituri de frână prin compararea rezultatelor testelor cu următoarera metodă. 2.2.3.1.Pornind de la viteza
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
frână destinate testării trebuie să fie montate la frâna relevantă, și până ce va fi stabilită o procedură de finisare, ele trebuie să fie finisate conform instrucțiunilor fabricantului în consonanță cu serviciul tehnic. 2.1.4. Dacă se folosește aer de răcire, viteza fluxului de aer la frână nu trebuie să depășească 10 km/h. 2.1.5. Dacă dispozitivul de acționare montat pe frână trebuie să corespundă instalației vehiculului. 3. TESTE ȘI CERINȚE 3.1. Testul tipului O Pornind de la viteza
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
aplicare (condițiile de temperautră pot fi diferite). Încetinirea medie completă cu frâna încălzită nu trebuie să fie mai mică de 60% din valoarea atinsă cu frâna răcită de 3,5 m/s2. 3.3. Testul de echivalență a randamentului la răcire Trebuie să se efectueze o comparație între garniturile de frână de înlocuire si garniturile originale de frână în ceea ce privește randamentul lor la răcire prin compararea cu rezultatele testului de Tip 0 descris la punctul 3.1. 3.3.1. Testarea de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
valoarea atinsă cu frâna răcită de 3,5 m/s2. 3.3. Testul de echivalență a randamentului la răcire Trebuie să se efectueze o comparație între garniturile de frână de înlocuire si garniturile originale de frână în ceea ce privește randamentul lor la răcire prin compararea cu rezultatele testului de Tip 0 descris la punctul 3.1. 3.3.1. Testarea de tip O așa cum este prescrisă la punctul 3.1. trebuie să fi realizată cu un set de ansamblu original de garnituri de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
să fie reglabile și automate. .4. Trebuie să fie înregistrat cuplul de torsiune la ieșire sau presiunea de frână (metoda cuplului constant de torsiune) precum și temperatura suprafeței de lucru. .5. Trebuie să se stabilească dispoziții pentru a dirija aerul de răcire transversal peste frână la o rată de 600 ± 60 m3/h. 5. PROCEDURA DE TESTARE .1. Pregătirea mostrelor Schema de contact cu suprafața de sprijin furnizată de fabricant trebuie să garanteze o suprafață minimă de contact de 80% pentru ansamblurile
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
lucru a garniturii de frână trebuie să fie constantă la 22 ± N/cm2 calculată pentru o frână statică fără servofrână. Nr. ciclului Numărul de aplicări ale frânei Temperatura inițială a rotorului frânei (oC) Temperatura maximă a rotorului frânei (oC) Forța răcirii 1 1 x 10 60 200 Da 2 1 x 10 100 Deschis Nu 3 1 x 10 100 200 Da 4 1 x 10 100 Deschis Nu .2.2. Planul testării cu cuplul de torsiune constant Această metodă se
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
de ± 5% și să fie reglat pentru a garanta temperaturile maxime ale rotorului frânei date în tabelul de mai jos: Nr. ciclului Numărul de aplicări ale frânei χ Temperatura inițială a rotorului frânei (oC) Temperatura maximă a rotorului frânei (oC) Răcirea forțată 1 1 x 5 60 300 - 350 Nu 2 - 4 3 x 5 100 300 - 350 Nu 5 1 x 10 100 500 - 600 Nu 6 - 9 4 x 5 100 300 - 350 Nu 10 1 x 10 100
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
Urma osiei: 2.6. masa vehiculului cu caroserie, și cu dispozitiv de cuplare în cazul unui vehicul remorcat de altă ategorie decât M1, sau masa șasiului cu cabină dacă nu este potrivit caroseriei și/sau cuplarea dispozitivului (incluzând curent de răcire, ulei, combustibil, 100% alte lichide cu excepția apei fosile, roții de rezervă și, pentru autobuze și autocare, masa membrului echipajului (75 kg) dacă este un loc în mașină: maximum și minimum): ........................... 2.6.1. Distribuirea acestei mase între anii și, în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
împreună cu caroseria, și cu dispozitivul de cuplare în cazul unui vehicul de tractare de altă ategorie decât M1 în stare de funcționare, sau masa șasiului cu cabină dacă fabricantul nu montează caroseria și/sau dispozitivul de cuplare(incluzând agentul de răcire, uleiul, combustibilul, 100% alte lichide cu excepția apei uzate, sculele, roata de rezervă și șoferul, iar pentru autobuze și autocare, masa membrului echipajului (75 kg) dacă există un scaun în vehicul pentru echipaj) (maximum și minimum):: ........................... 2.6.1. Distribuirea acestei
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
de 23 mai 1903 hotărăsc montarea pe planor a unui motor. Construirea elicei creează o serie de greutăți; spre exemplu problema unghiului paletelor elicei, care trebuia să ridice în aer un motor de 12 cai putere cu patru cilindri și răcire cu apă, având o greutate de 110 kg. În cele din urmă, după multe încercări infructuoase, la 17 decembrie 1903, Orville Wright reușește să zboare timp de 12 secunde, pe o distanță de 37 de metri, cu o viteză de
Frații Wright () [Corola-website/Science/304146_a_305475]
-
deoarece arderea este favorizată de turbulență, presiunea de injecție poate fi mai scăzută, deci sunt permise viteze de rotație mari (până la 4000 rpm), mult mai potrivite autoturismelor. Antecamera avea dezavantajul pierderilor mari de căldură, ce trebuiau suportate de către sistemul de răcire și a unei eficiențe scăzute a arderii, cu până la 5-10% mai scăzută față de motoarele cu injecție directă. Aproape toate motoarele trebuiau să aibă un sistem de pornire la rece, ca de exemplu bujii incandescente. Motoarele cu injecție indirectă au fost
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
a este proprietatea unor anumite cristale anizotrope prin care polarizarea electrică spontană depinde de temperatură. Substanțele care prezintă această proprietate se numesc piroelectrice, iar apariția sarcinilor electrice la suprafața unui astfel de material în urma încălzii sau răcirii lui se numește efectul piroelectric. Una dintre aplicațiile piroelectricității este în dispozitivele de detecție a radiațiilor infraroșii și milimetrice, folosite de exemplu în detecția de la distanță a mișcării oamenilor și animalelor. Printre materialele piroelectrice cele mai comune se numără cuarțul
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
sens sau în sensuri contrare, determinînd astfel coeficientul piroelectric total. În general efectul primar este mai puternic, dar există și excepții, printre care chiar turmalina. Există și un efect terțiar, care apare atunci cînd materialul este supus unei încălziri sau răciri neuniforme, ceea ce produce o tensiune mecanică neuniformă și o polarizare electrică printr-un efect piezoelectric. În producția de detectori de infraroșu și unde milimetrice este importantă alegerea unui material cu un coeficient piroelectric cît mai mare, de exemplu CHNOS ("triglycine
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
aer se poate mări substanțial (de exemplu, în urma evaporării intense a apei din sol), până când vaporii devin saturați. De cele mai multe ori, vaporii de apă nu ating punctul de saturație doar datorită evaporării și/sau condensării, dar pot deveni saturați prin răcire, dacă temperatura aerului coboară mai jos de așa-numitul "punct de rouă", care este temperatura la care vaporii de apă din aer, aflați la o presiune constantă, devin saturați și încep să apară primele picături de lichid. În această stare
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
cu înalțimea a temperaturii aerului) la sol. Dacă una din aceste condiții nu e realizată șansele de formare a ceții sunt foarte mici. Din punct de vedere al cauzei formării ceții pot fi distinse cauze termice și cauze dinamice. Astfel, răcirea radiativă produsă în timpul nopții poate fi enumerată ca principală cauză termică, iar advecția termică (deplasarea unei mase de aer cu o anumită temperatură peste o masă de aer cu temperatură diferită), ca principală cauză dinamică, însă pot exista și cauze
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
PRINCIPIUL METODEI DE TESTARE Se determină temperatura (intervalul de temperatură) la care are loc tranziția de fază din starea solidă în starea lichidă. În practică, se determină temperaturile fazei inițiale de topire/congelare și finale de topire/congelare în timpul încălzirii/răcirii unei mostre de substanță la presiunea atmosferică Sunt descrise cinci tipuri de metode, și anume: metoda capilară, metoda blocului fierbinte, determinarea punctului de congelare, metoda analizei termice și determinarea punctului de curgere (pentru uleiurile din petrol). În anumite cazuri, poate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
peste eșantionul de poliamidă de testat. 1.4.3. Metoda de determinare a punctului de congelare Se introduce eșantionul într-o eprubetă specială și se așează într-un aparat care permite determinarea punctului de congelare. Se agită ușor eprubeta pe parcursul răcirii, iar temperatura este măsurată la intervale adecvate. Din momentul în care temperatura rămâne constantă la câteva citiri, valoarea acesteia este considerată punct de congelare (după corecția termometrică). Trebuie evitată răcirea forțată prin menținerea echilibrului între faza solidă și cea lichidă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
permite determinarea punctului de congelare. Se agită ușor eprubeta pe parcursul răcirii, iar temperatura este măsurată la intervale adecvate. Din momentul în care temperatura rămâne constantă la câteva citiri, valoarea acesteia este considerată punct de congelare (după corecția termometrică). Trebuie evitată răcirea forțată prin menținerea echilibrului între faza solidă și cea lichidă. 1.4.4. Analiza termică 1.4.4.1. Analiza termică diferențială (DTA) Această tehnică înregistrează diferența de temperatură dintre eșantion și un material de referință, în funcție de temperatură, atunci când substanța
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
astfel încât viteza de creștere a temperaturii să fie mai mică de 1 K/min. Atunci când se apropie de punctul de fierbere, bulele încep să se ridice rapid din capilar. Punctul de fierbere este acea temperatură la care, în cazul unei răciri momentane, șiragul de bule se întrerupe, iar fluidul începe brusc să se ridice în capilar. Temperatura citită în acel moment pe termometru indică punctul de fierbere a substanței. În metoda modificată (vezi figura 3), punctul de fierbere se determină într-
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
platină plasat în interiorul blocului. Această metodă este deosebit de utilă deoarece permite efectuarea unor determinări sub nivelul temperaturii ambiante până la 253,15 K (- 20șC), fără nici o modificare a aparatului. Este necesar doar ca aparatul să fie așezat într-o baie de răcire. 1.6.6. Analize termice 1.6.6.1. Analiza termică diferențială Vezi apendicele. 1.6.6.2 Calorimetria diferențială Vezi apendicele. 2. DATE Pentru diferențe mici față de presiunea normală (maxim ±5 kPa) punctul de fierbere se poate corecta (Tn
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
de la 1 la 10 Pa, cu condiția să fie aplicate atent. 1.6. DESCRIEREA METODELOR 1.6.1. Metoda măsurătorii dinamice 1.6.1.1. Aparatură Aparatul de măsură constă de obicei dintr-un vas de fierbere cu vas de răcire atașat, din sticlă sau metal (figura 1), echipament de măsurare a temperaturii și echipament de reglare și măsurare a presiunii. Aparatul de măsură tipic prezentat în desen este confecționat din sticlă termorezistentă și compus din 5 părți. Tubul mare, cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
temperaturii și echipament de reglare și măsurare a presiunii. Aparatul de măsură tipic prezentat în desen este confecționat din sticlă termorezistentă și compus din 5 părți. Tubul mare, cu pereți parțial dubli, constă dintr-o garnitură rodată, un agent de răcire, un vas de răcire și un racord de intrare. Cilindrul de sticlă, prevăzut cu "pompă" Cottrell, este montat în zona de fierbere a tubului și are o suprafață rugoasă, de sticlă pisată, pentru a evita vaporizarea locală cu fierbere violentă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]