9,377 matches
-
Betelul, Va reveni pe nori, a doua oară. Azi, stând în umbra crucii lui Hristos, Să facem legământul înc-o dată, Să facem juruințe de dreptate, De dragoste și inimă curată, Și să dorim ca viața de credință Să ardă-n răsărit, nu în apus, Ca viitoarea noastră sărbătoare Să fie în Betelul cel de sus! ,Trăia odată-ntr-o căsuță” - Capitolul 3 ,,Imnul seriei-martie 2000 - Capitolui 23 ,,Avel o Dell-El vine iar” - Capitolul 31 ,,Miorița” - Capitolul 36 MIORIȚA Pe-un picior
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
modelul perestroika. O serie de participanți celebri la revoluție, deși se aflau sub supravegherea strictă a Securității, au putut călători în RFG, în U.R.S.S. etc. Sovieticii, în vara lui 1989, încep să întoarcă vizitele. Din marea țara vecină de la răsărit, în care unii avuseseră marea bucurie să studieze (între altele la secția A a Directoratului I din KGB) sosesc la București vizitatori misterioși, care intră discret în contact cu diverși comuniști, căzuți în dizgrația lui Ceaușescu de-a lungul anilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
istoria românilor , și-i acordă destulă atenție, publicând „Schița de hartă a Văii Racovei” „Valea Racovei este așezată în partea de apus și miazăzi a județului Vaslui, făcând hotar la apus cu județul Roman, la miază-zi cu județul Tutova, la răsărit cu valea mai lungă a Bârladului și spre miazănoapte, culmea dealurilor laterale spre valea Stemnicului, având o lungime de la fundul Racovei și până la Vaslui de circa 52 km. iar ca suprafață are 753 km p., ocupând cam o treime din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
le lege între coarne canafuri roșii, ca nu cumva să fie deocheați de vreo babă răutăcioasă, știind că la întoarcerea sa de la poienile din pădure , târgoveții vor fi sculați și sunt gata de muncă și cleveteală. El se sculase odată cu răsăritul luceafărului de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor, juncanii lui erau sătui de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga pe care șezuse, își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
putea să-i sufere, dar care vor fi dezvăluite la timpul lor. Capitolul V Semnele lui Anticrist După ce au străbătut în trap vreo cîțiva kilometri, caii mergeau acum cu pasul domol. Costache era frânt de oboseală, plecase din Pungești după răsăritul lunii cu gândul să fie de dimineață în Vaslui, ca să încarce marfă pentru Kisel, Haim și Zisu Fălticineanu și să se întoarcă acasă până seara. Tocmai gândea că până la ora aceea drumul a decurs cum prevăzuse, iar seara de primăvară
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fost ciuntită prin dictate ale marilor puteri, Rusia Sovietică și Germania hitleristă, de circa 100 mii de kilometri patrați, peste o treime din teritoriu, fiind siliți să cedăm Basarabia, plus nordul Bucovinei, precum și Ardealul de nord „bunilor” noștri vecini de la răsărit și de la apus. Ai auzit cum Franța, o țară mare și cu armată puternică a fost înfrântă de Germania în trei săptămâni de război. Ei bine, acum nu mai putem să avem sprijin politic și militar de la francezi și ai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
chiar s-au făcut instruiri cu echipe de premilitari pentru observația aeriană. Trupe germane și-au făcut apariția iar oamenii se așteptau că în curând va începe marea încleștare între armatele germane ajutate de aliați, împotriva marelui stat bolșevic de la răsărit. începerea războiului s-a hotărât de către conducătorul țării, generalul Ion Antonescu la data de 22 iunie 1941 iar în familia lui Costache și Maria Gheorghiu care avea doi fii sub arme, în afară de speranța în victoria armatelor aliate, se strecurase și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să uităm, Mihai, și alte amănunte, în primul rând imensul ajutor dat de americani în echiparea tehnică a armatelor lui Stalin. - Domnu’ profesor, eu spun că nu trebue să uităm de orbirea lui Hitler în judecarea situației de pe frontul de răsărit, așa cum discutau niște domni ofițeri superiori care au venit în inspecție la Constanța și au luat prânzul la noi la popotă; în ziua aceea eram de serviciu și i-am auzit purtând discuții foarte interesante în primul rând au comentat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
până în luna mai, apoi până în iunie. La începutul lunii iulie, Hitler confirmă ordinul de atac, Ziua Z: 5 iulie. După intense bătălii de ambele părți, „Operațiunia Citadela” a eșuat cu foarte mari pierderi. Germania a pierdut pentru totdeauna inițiativa în răsărit. Au fost zdrobite 15 divizii germane, rușii înaintând 150 km., în cinci săptămâni, creindu-și astfel condiții favorabile reluării ofensivei în vest. La începutul lunii august, Konev ajunge la Harcov, pe care îl cucerește, amenințând astfel întreaga aripă de sud a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acte ce trebuiau scoase de la secția de învățământ de la Vaslui. Neavând nici un mijloc de transport, car sau căruță, în una din diminețile lunii septembrie a anului 1946, care fusese cel mai secetos an, Maria s-a sculat de dimineață, la răsăritul luceafărului de dimineață și a plecat împreună cu Elena Toloacă spre Vaslui, cu câteva turte coapte pe plită și câțiva lei dați de Emilia, să fie acolo. Când sătenii din Ivănești își duceau animalele la păscut, cele două femei străbătuseră cei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deoarece toate navele românești de război au fost confiscate de URSS; în plus se temea să nu fie pârât rușilor că a servit în marina militară română care uneori s-a confruntat în scurte bătălii pe mare, în timpul campaniei din răsărit. Maică-sa a căutat să-l liniștească spunându-i că se va așeza în Pungești și va munci pământul, așa cum făcuse și taică-su. I-a spus că vor avea suficient pământ, povestindu-i că familia Ciotacu s-ar fi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
imediat în mișcare spre... Răsărit. Telegrafiez pentru a-i cere să rămână pe loc, ea vine totuși la Tiraspol, însă eu eram în marș spre necunoscut... Sfârșit de martie și un ger ce venea din Siberia. În drumul nostru spre răsărit trecem pe lângă localitățile Dalnik și Vacarjani în care vedeam pentru prima oară imense cimitire pe hectare întregi, cu mii și mii de oameni căzuți pentru cucerirea Odessei. N-am văzut cimitire germane. În drumul nostru și în inimile și sufletele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și mii de oameni căzuți pentru cucerirea Odessei. N-am văzut cimitire germane. În drumul nostru și în inimile și sufletele noastre numai de o asemenea priveliște nu aveam nevoie! Și iată-ne în dimineața de 1 aprilie 1942, înainte de răsăritul soarelui că intrăm în acest oraș. Ger rusesc. Discul soarelui începe să se ivească urcând încet pe un orizont vast de un roșu aprins, care nu ne prevestea nimic bun pentru oameni ca noi! Toată ziua ne-a trebuit ca să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
oraș. Ger rusesc. Discul soarelui începe să se ivească urcând încet pe un orizont vast de un roșu aprins, care nu ne prevestea nimic bun pentru oameni ca noi! Toată ziua ne-a trebuit ca să ieșim seara la bariera de răsărit a acestui mare oraș. Apoi, abia de Paști mă văd fixat pe o plajă de pe malul mării, la circa 30 km. est de oraș. Iau măsuri de siguranță, săpăm adăposturi protectoare și așteptăm scurgerea timpului. În deplasare fiind, cei de la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
zile pornim spre Botoșani pentru botezul fiicei noastre, nașul fiind de acolo. Am făcut botezul, am cumpărat și mobilă pentru viitoarea noastră gospodărie - și revenim la Priponești pentru ultimele zile de concediu, apoi plec la unitate în dispozitivul existent, la răsărit de Odessa. Cum ajung acolo, sunt trimis pe trei săptămâni la Făgăraș, la centrul de instruire a vânătorilor de tancuri și apoi revin la regiment și devin ofițer instructor al viitorilor vânători de tancuri. Puțin timp după aceea am fost
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ne deplasăm într-un nou dispozitiv de luptă, la Limanul Bug-Nipru. Ne-am familiarizat cu noile poziții și cu unele raiduri ale aviației ruse, cu pierderi neînsemnate. Am stat în bordeie camuflate la țărm de mare și priveam îngrijorați spre răsărit de unde ne putea veni oricând inamicul. Cu sporite măsuri de pază ziua și noaptea, eram în așteptare. Îmi amintesc de o întâmplare care putea să-mi fie fatală. Executam pe timp de noapte o patrulare pe litoral, în sectorul companiei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
felul cum am înțeles actul de la 23 August 1944, ținând cont că aveam atunci o vârstă matură, fiind călit și prin participarea la război, război împotriva U.R.S.S. Îi răspund că, momentan m-am bucurat de pacea cu vecinii din Răsărit, că am supraviețuit, dar adevărata semnificație a acestui act am perceput-o mult mai târziu... Concluzia secretarului era că nu prezint încredere și că tata ar fi exploatat brațe de muncă. Ies de la această testare politică. Cel care voia să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
monumente, comentăm tot ceea ce vedem, comparăm cu ce am văzut în alte locuri și le raportăm la realitatea noastră românească. Am stăruit mai mult într un anumit loc, e vorba de o celebră piață ce e luminată de soare de la răsăritul și până la apusul lui, fără să se vadă măcar o mică umbră a clădirilor învecinate. E un fapt unic și l-am reținut grație unei poze la fața locului. De aici mergem drum lung spre Florența, vechiul Firenze. Am poposit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
albe ori albastre, continuând cu lalele, narcise galbene și albe, trandafiri frumos colorați, crini obișnuiți ori crini imperiali, hortensii ori Mâna Maicii Domnului?... până la crizantemele ce-și etalează frumusețea în lumina gălbuie a toamnei târzii. Nu de puține ori, la răsăritul soarelui, e o plăcere supremă să savurezi mirosul florilor ce-și arată frumusețea și gingășia lujerilor prin care se ridică spre soare. Cât de îmbătător și suav este mirosul multiplu al florilor de cireși, pruni, vișini, meri ori peri mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
verdele peisajului. Ne-am simțit minunat, eliberați, și în sfârșit, oameni în vacanță, fără spaime și griji. Dimineață, pe la ora 4-4.30 au început să cânte cocoșii ca la țară în Oltenia. Ne-am sculat și pe balcon am așteptat răsăritul unui soare uriaș. Am servit cafeaua și am coborât la micul dejun în restaurantul hotelului, unde erau de toate (chiar și salată de fructe). Ne-am regrupat cu bătrânii care seara fuseseră la dans și deja perechile erau făcute și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
crocodil (zeul Nilului). Se spune că acest templu, având, deja elemente greco-romane în îmbrăcămintea celor reprezentați pe ziduri, era un „templu spital” dacă se poate spune așa, unde veneau chiar și grecii să se vindece. Văzut de pe vas, în lumina răsăritului și la prima oră a dimineții, vizitat, și acest locaș sfânt demonstrează varietatea locurilor vizitate de noi. Înainte de-a porni de la Cairo, în relatările scrise, mai vreau să descriu apusul de soare la care am asistat ieri, după masă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu lumina la motocicletă. Ora 23.00 - parcare - camping după vamă - mâncare, băieții au dormit, fetele au păzit. Luni 17 iulie 1995 Ora 3.30 - dimineața plecare spre Sofia. Rătăcim drumul dar îl scurtăm totodată. Nu există marcaje. Prindem un răsărit de soare superb. Toți suntem obosiți și speriați. Ora 13.30 - șoseaua de centură - Sofia - foarte complicat. Un camion ne scoate pe drumul cel bun. Pierdem două ore. După Jablanița drumul este minunat - peisaj superb, autostradă, viteză, circulație, munți, tunele
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și eu puțin subiectul, întorcându-mă în timp nu cu un mileniu, ci cu doar două zile. Nu pot să trimit în uitare ultimele 48 de ore trăite în Creta. Pe 26 iulie (miercuri) dimineața am plecat de la Dilina odată cu răsăritul soarelui. Am ajuns în Hania spre care ne îndreptam nu cu mare tragere de inimă și fără vreun plan făcut deoarece impresia din ziua debarcării nu fusese favorabilă. În acea dimineață (ora 6) străbătuserăm un orășel cu iz de târgușor
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
e liniștit... ne simțim bine. Am mâncat, Liviu a făcut o baie în mare, am dormit după masă, am stat de vorbă până târziu când ne-a învins somnul. Eu am dormit afară, Liviu în cort. Dimineață m-a trezit răsăritul soarelui din marea muzicală, am servit cafeaua și am pornit înspre „mileniul 3” de dinaintea erei noastre. Duminică 30 iulie 1995 - Camping Koutsounari (lângă Jerapetra) Ieri ne-am sculat dis de dimineață, am mers să luăm roata de la vulcanizare (când ne-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Externe. Probabil că subconștientul meu era pe undeva prin paginile cunoscutului volum "Ministerul groazei", fiindcă gândind la locul meu de muncă am căzut într-un somn profund. Avea să mă trezească peste câteva ceasuri soția, pentru a vedea un superb răsărit de soare. M-am uitat din nou pe ecran să aflu pe unde mai suntem eram pe undeva pe coastele Saharei, tot la 10000 de metri altitudine, așa că mi-am spus că ori un ocean de ape ori unul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]