7,662 matches
-
prin întrebările puse, de modul în care decide să aplice această metodă, respectiv de momentul ales pentru aplicarea sa. c) Portofoliul este o colecție de materiale selectate cu grijă. El cuprinde notițe, materiale (artistice), casete audio și video, articole publicate, recompense și premii obținute cu diferite ocazii, produse intermediare ale muncii studentului. Portofoliul este eficient atât în învățarea individuală, cât și în cea de grup. Profesorul este cel care explică ce elemente/documente trebuie să conțină, pe cecriterii sunt selectate și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt: fișa de evaluare, de autoevaluare, fișa în care sunt consemnate doleanțele, propunerile și planul de îmbunătățire stabilit de comun acord și care va fi baza următoarei discuții. O altă modalitate la îndemâna managerilor este motivarea extrinsecă. Aceasta este rezultatul unor recompense și/sau penalizări exterioare (de exemplu, mărirea sau diminuarea salariului). Astfel că, cu cât este mai puternică motivația angajatului, cu atât apare un grad mai ridicat de asimilare de noi cunoștințe. Motivația de a studia este determinată de aflarea de către
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vor să învețe atunci când rezultatele sunt importante pentru ei din punct de vedere material (motivație extrinsecă), dar și din dorința de a ști și de a obține un anumit statut (motivație intrinsecă legată de eu). La fel ca și motivarea, recompensa (ca instrument managerial de motivare a resurselor umane dintr-o organizație de a se implica în activități de pregătire profesională continuă) are o latură externă și una internă. Pentru reușita unui program de pregătire profesională continuă, angajații trebuie să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aibă atât motivul pentru care să învețe, cât și posibilitatea de a aplica ceea ce au învățat. De exemplu, dacă un formator de adulți a participat la un curs, dovada acumulării de noi cunoștințe și competențe o va constitui certificatul obținut (recompensă externă). Dacă, în schimb, va reuși să și pună în practică, în activitatea cu cursanții săi adulți, ceea ce a acumulat, în același timp obținând un feedback pozitiv de la aceștia, va dobândi mai multă încredere în forțele proprii, deci o recompensă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
recompensă externă). Dacă, în schimb, va reuși să și pună în practică, în activitatea cu cursanții săi adulți, ceea ce a acumulat, în același timp obținând un feedback pozitiv de la aceștia, va dobândi mai multă încredere în forțele proprii, deci o recompensă internă. Modificarea comportamentului angajaților poate constitui atât o modalitate de stimulare a implicării în activități de pregătire profesională continuă, cât și un obiectiv al acestora. O modificare vizibilă a comportamentului angajaților se poate realiza prin motivare pozitivă sau negativă, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ori pe an, este o metodă pe care organizația o poate folosi în managementul performanței, furnizând informații utile pentru: - planificarea și analiza sistematică a performanțelor fiecărui angajat, în concordanță cu obiectivele generale ale companiei; - adoptarea deciziilor manageriale referitoare la salarii, recompense, promovări, sarcini ale postului și nevoi de instruire; - cunoașterea situației generale a organizației, cu punctele sale slabe și forte și cu necesitățile de schimbare, acolo unde este cazul (vezi *** 1998). Cu toate că, la prima vedere, pare mai potrivit ca metoda să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formator este important să i se recunoască autoritatea asupra conținutului și metodelor pe care le utilizează; 2. satisfacția lucrului bine făcut - formatorilor le place ca lucrurile să iasă așa cum le-au gândit și să obțină rezultate vizibile. Cea mai mare recompensă pentru un formator este conștiința faptului că a reușit să-i ajute pe ceilalți; 3. încrederea în sine - la fel ca toată lumea, și formatorii au nevoie să aibă încredere în ceea ce fac și să le fie confirmat succesul; 4. exprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a beneficia de experiențele bogate și variate ale celor pe care îi formează; 6. răsplata financiară - deși activitatea de formator începe cu entuziasm și, adesea, prin voluntariat, pentru a rămâne în sistemul de educație a adulților, este nevoie de o recompensă financiară motivantă. Este evident faptul că specificul activității de educație a adulților, precum și efortul depus în cadrul acestora duc la un cost orar destul de mare, ce crește odată cu extinderea pieței. Educația adulților nu poate fi făcută fără formatori; de aceea, nevoile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în spațiul dat. „Distrugerea socială și emoțională precede în general distrugerea fizică.”(Collins, 2009, p. 10) Un alt autor, Manuel Eisner (2009), are o abordare diferită. El susține că violența, fiind periculoasă, trebuie să existe o puternică motivație determinată de recompensă intrinsecă și extrinsecă ce-l așteaptă pe atacator. Violența e doar instrumentul pentru a ajunge la recompensă. Eisner (2009) își bazează paradigma explicativă pe teoria evoluționismului care evidențiază faptul că violența reprezintă o strategie de adaptare cu succes. Și acest
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alt autor, Manuel Eisner (2009), are o abordare diferită. El susține că violența, fiind periculoasă, trebuie să existe o puternică motivație determinată de recompensă intrinsecă și extrinsecă ce-l așteaptă pe atacator. Violența e doar instrumentul pentru a ajunge la recompensă. Eisner (2009) își bazează paradigma explicativă pe teoria evoluționismului care evidențiază faptul că violența reprezintă o strategie de adaptare cu succes. Și acest autor își aplică teoria explicativă la cele mai variate tipuri de violență, de la violența domestică, la bătăi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de știință, care sprijineau eforturile de industrializare și modernizare a țării, „s-a aplicat o coerciție severă”(Chirot, 1978, p. 462), pentru a le asigura colaborarea, cu o penalizare rapidă a oricărei „greșeli”, dar și cu oferta unor oportunități ca recompensă pentru supunerea arătată. în această atmosferă de centralizare maximă a puterii decizionale, și de control 3 total al societății și indivizilor, altfel spus de totalitarism 4, Ceaușescu își putea urmări politicile 1. Biserica Greco-Catolică, a doua în țară după cea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Amigdala este centrul care asigură supraviețuirea prin alerta ce o declanșează la înregistrarea stimulilor periculoși. Hipotalamusul va declanșa răspunsurile motorii automate (reflexele) care pot fi de fugă, de atac sau de relaxare (calmare). Dacă e vorba de stimuli pozitivi, anticipând recompensa, va fi activată o zonă a trunchiului cerebral producătoare de dopamine. Talamusul alertează și girusul cingulat anterior. Cortexul cingulat anterior care arată ca „o panglică lungă de țesut nervos aflată spre linia mediană a creierului”(Panksepp, 2003, p. 238) care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sporirea cunoștințelor copilului; b) părintele sprijină în acest fel copilul în deprinderea rolurilor sociale de gen, cultural, peer; c) părintele stabilește standarde, așteptări, reguli, limite, ceea ce este îngăduit și ceea ce atrage pedeapsă; d) părintele asigură, într-o atmosferă plăcută, diferite recompense copilului, prin care antrenează atenția și memoria copilului, deprinderea unor cuvinte noi sau mai puțin obișnuite. Măsura în care familia reușește să sprijine dezvoltarea sănătoasă a copilului depinde de prezența factorilor protectivi. Promovarea caracteristicilor protective ale familiei este crucială în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dar și pentru a identifica și sancționa blatul. Reversul poziției de monopol pe piață este monopsonul intern, prezent În cazul ierarhiilor extinse, cum este cea a statului, În sensul că plata efectivă a agenților și subagenților (evaluarea performanței și stabilirea recompensei acestora) se face de la un buget centralizat, alocat printr-o structură ierarhică. „Preferințele” pe care un bun public trebuie să le satisfacă sunt cele ale ordonatorului de credit superior, care plătește biroul ori serviciul, sau unitatea de producție În cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Pentru analiza și interpretarea unui comportament social, trebuie să pornim de la cadrul instituțional, de la contextul social În care acesta se produce. Cadrul instituțional apare ca o configurație de norme și reguli, de constrângeri și oportunități, de stimulente și beneficii, de recompense și pedepse. Gestionarea banilor publici este un astfel de comportament social. În cadrul studiului, voi analiza un caz empiric de gestionare a banilor publici (programul guvernamental „Cornul și laptele”, Argeș, 2003), folosind analiza de rețea socială. Prin intermediul acestei metode, am reconstruit
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
până la 0 a relațiilor de schimb dintre A și C. Teoria schimbului În rețea poate fi privită drept o abordare a interacțiunilor și a structurii bazată pe două principii: a) actorul poate fi modelat ca fiind motivat de interese sau recompense/sancțiuni; b) cea mai mare parte a interacțiunilor constau În schimbul resurselor valorizate (pentru a Înțelege conceptul, vezi exemplul aferent legăturii de tip negativ de mai sus). Analiza de rețea, pe de altă parte, este Înrădăcinată În observația empirică potrivit căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sunt fundamentate pe considerente strict umanitare (pentru tratamentul medical ori pentru deces în familie), în timp ce alte învoiri pot fi acordate condamnaților pe considerente de ordin social educativ (ex.învoirile pentru completarea studiilor sau alte stagii de formare profesională ori ca recompensă pentru unele realizări ale deținuților în penitenciare). 3. Cadrul general al condițiilor și criteriilor avute în vedere la acordarea liberării condiționate. Plecând de la teza unanim acceptată, că liberarea condiționată este un instrument legal de individualizare a constrângerii penale în faza
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
c] numai prin Dumnezeu putem ști ce este bine și c] doar credință în Dumnezeu ne poate motiva s] action]m moral. 47. Implicațiile determinismului ROBERT YOUNG Întregul aparat implicat în procesul de luare a deciziilor morale, laudă și condamnarea. Recompensă și pedeapsă, par a pleca de la ipoteza potrivit c]reia în circumstanțe normale, suntem responsabili pentru ceea ce alegem în mod liber s] facem. Determiniștii susțin c] exist] o explicație cauzal] pentru orice se întâmpl] în univers, inclusiv pentru comportamentul uman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferența dintre intuiție și etic]. Iat] o alt] caracteristic] frapant] a eticii indiene. Etică din Upanișade Upanișadele (dup] 500 î.Hr.), probabil textele filosofice cheie ale poporului hindus, presupun, în principiu, autoritatea primelor Vede (fiind cinice în privința ritualismului vedic care promite recompense funcționale, cum ar fi vaci sau urmași), dar dezvolt] aceast] schem] alternativ] cu mult rafinament și cu o aplicabilitate mai larg]. În aceste scrieri, cunoașterea metafizic] este plasat] deasupra scopurilor lumești, ins] schemă permite în același timp, de fapt încurajeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai multor vieți, fiind transmis] de la un ciclu existențial la altul. Mai exist] și un alt aspect privitor la consecințele faptelor bune sau rele. Legea cauzalit]ții etice afirm] c] o persoan] realizeaz] acte de caritate în speranța obținerii unei recompense sau a unor avantaje într-o viat] viitoare; cel care fur] sau comite fapte reprobabile va fi pedepsit prin s]r]cie. S] urm]rim dou] aspecte ale consecințelor morale ale acțiunii umane: primul aspect privind formarea caracterului constituie modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care fur] sau comite fapte reprobabile va fi pedepsit prin s]r]cie. S] urm]rim dou] aspecte ale consecințelor morale ale acțiunii umane: primul aspect privind formarea caracterului constituie modelul constructiv de acțiune, în timp ce al doilea aspect, bazat pe recompense și pedepse, reprezint] modelul juridic (critic) de acțiune. O alt] abordare a acestor dou] modele este aceea c] manieră dezinteresat] de formare a caracterului poate fi orientat] spre nirvana, deoarece, în esență să, ea reprezint] o încercare de înl]turare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]r prin intermediul toleranței sceptice a unui om precum Voltaire. Întotdeauna au existat creștini care au înțeles acest lucru. Lecțiile amare ale secolului nostru i-au acordat importantă cuvenit]. 2) Etică creștin] este imoral], întrucat opereaz] cu un sistem de recompense (raiul) pentru un comportament corect și ameniț]ri (iadul) pentru unul greșit; nu se bazeaz] pe ideea de a acționa corect pentru simplul fapt c] este corect și nu pentru oricare alt motiv. Aspectul legat de recompense a fost deja
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un sistem de recompense (raiul) pentru un comportament corect și ameniț]ri (iadul) pentru unul greșit; nu se bazeaz] pe ideea de a acționa corect pentru simplul fapt c] este corect și nu pentru oricare alt motiv. Aspectul legat de recompense a fost deja menționat și argumentat (vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). 3) În loc s] duc] la împlinirea de sine, etică creștin] are un caracter represiv. Majoritatea analizelor psihologice moderne cu privire la dezvoltarea uman] consider] drept norm] etic] atitudinea altruist], autonom
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al unui b]rbat care vede o femeie, iar „concupiscenta să se trezește; mintea să ispitit] de dorință carnal] și incitat] de dorință primar], dar care controleaz] aceast] tânjire lasciv] prin puterea temper]rii” (Scito Teipsum, capitolul 2), primind astfel recompensă de a asculta porunca lui Dumnezeu (probabil cea de-a noua: S] nu râvnești la femeia aproapelui ț]u). Aceast] perspectiv], susținut] de Anselm și de Abélard - și mai tarziu adoptat], partial sau total, de Henry de Ghent (1217-1293), Duns
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt în beneficiul tuturor, fie c] suntem sau nu conștienți de aceasta. Doctrina susținea c] aceste legi pot fi cunoscute m]car de c]tre cei înțelepți care i-ar putea înv]ta pe ceilalti: se arăt], de asemenea, ce recompense și pedepse acord] Dumnezeu pentru ascultare și neascultare. Filosofia moral] a secolului al XVII-lea are ca punct de plecare teoria dreptului natural clasic pe care o modific] ins] în mod radical. Teoria dreptului natural clasic consider] c] oamenii au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]