7,557 matches
-
aprilie 1917, capitala Basarabiei a devenit centrul principal al organizării și conducerii întregii activități naționale a românilor basarabeni. La Chișinău exista un „comitet executiv al soldaților și muncitorilor” alcătuit în majoritate din ruși, care se opuneau cu îndârjire la toate revendicările românilor, mai ales dacă acestea erau de esență națională. Acest „Comitet” se afla instalat în „Palatul Libertății” (fostul palat al guvernatorului rus), și a devenit, treptat, cel mai dificil adversar al luptei naționale a românilor din Basarabia. Opoziția acestuia a
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
în regiuni precum Silezia Superioară. În Polonia Mare și Pomerania răsăriteană, coloniștii germani au rămas o minoritate de-a lungul timpului. În ciuda pierderilor de facto a mai multor provincii, juriștii medievali din Regatul Poloniei au pus bazele juridice ale unei revendicări asupra fostelor provincii care nu se mai aflau la începutul secolului al XIV-lea sub controlul polonez. Revendicarea se baza pe principiul conform căruia "Corona Regni Poloniae" și interesele statului polonez nu erau legate în mod strict de persoana monarhulu
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
a lungul timpului. În ciuda pierderilor de facto a mai multor provincii, juriștii medievali din Regatul Poloniei au pus bazele juridice ale unei revendicări asupra fostelor provincii care nu se mai aflau la începutul secolului al XIV-lea sub controlul polonez. Revendicarea se baza pe principiul conform căruia "Corona Regni Poloniae" și interesele statului polonez nu erau legate în mod strict de persoana monarhulu. Din această supoziție rezulta că niciun monarh nu putea renunța în numele Coroanei la pretențiile statului asupra teritoriilor care
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
Din această supoziție rezulta că niciun monarh nu putea renunța în numele Coroanei la pretențiile statului asupra teritoriilor care aparținuseră de-a lungul timpului regatului, sau care erau locuite de polonezi și nu se mai aflau sub controlul Poloniei. Dreptul de revendicare asupra acestor teritorii aparținea statului (Coroanei), care era din punct de vedere juridic aceste regiuni care fuseseră parte sau fuseseră dependente de Coroana Poloneză până la moartea lui Bolesław al III-lea în 1138. Unele teritorii au fost reunite cu Polonia
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
a coloniștilor europeni. A fost mișcarea cea mai mare și cea mai de succes din Africa britanică, dar fără reacții în alte colonii. Protestul a fost susținut aproape exclusiv de kikuyu, în ciuda încercării de a atrage și alte grupuri prin revendicări legate de drepturile asupra terenurilor și anti-europene. Mișcarea Mau Mau a fost, de asemenea, o luptă internă între liderii kikuyu. Harry Thuku nu a susținut aceste acțiuni violente. Britanicii au ucis peste 4000 de membrii Mau Mau, aceștia suprimând cu
Colonia și protectoratul Kenyei () [Corola-website/Science/325321_a_326650]
-
al IV-lea de Wittelsbach, în virtutea căruia fiicele sale, Adelaida și Margareta de Tirol ar fi moștenit teritoriul. Fiul lui Albert, ducele Rudolf al IV-lea de Austria a declarat Carniola ca ducat în 1364, deși acest lucru, ca și revendicarea sa asupra titlului de "Arhiduce de Austria", nu a fost confirmat decât mult mai târziu, în 1590. Prin Trataul de la Neuberg din 1379, Carniola a fost atașată posesiunilor din Austria Interioară ale dinastiei de Habsburg.
Marca de Carniola () [Corola-website/Science/325428_a_326757]
-
nuvelă care a apărut în opt părți în revista "Liberty". În film interpretează Fred MacMurray ca un agent de asigurări, Barbara Stanwyck ca o soție provocatoare care dorește ca soțul ei să moară și Edward G. Robinson ca responsabilul cu revendicările la aceeași agenție de asigurări a cărui sarcină este să descopere pe cei care vor să înșele firma pentru ca să încaseze pe nedrept despăgubirile. Termenul de "Dublă despăgubire" se referă la o clauză din anumite polițe de asigurare de viață care
Asigurare de moarte () [Corola-website/Science/325499_a_326828]
-
ideea de Regat al Italiei nu era cu totul lipsită de sens. Împărații care s-au succedat în secolele al XIV-lea și al XV-lea reveneau la Roma pentru a fi încoronați și niciunul dintre ei nu a uitat revendicările teoretice de dominare din poziția de regi ai Italiei. Nu erau uitate nici pretențiile împăraților de stăpânire universală în Italia însăși, unde scriitori ca Dante Alighieri sau Marsilius de Padova își exprimau atașamentul atât față de monarhia universală, cât și față de
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
napoleoniene, austriecii au fost alungați din Italia de către Napoleon I, care a instituit mai întâi republici pe cuprinsul întregii Italii de nord, și recunoașterile imperialilor din perioada 1799-1803 eliminau pretențiile acestora asupra Italiei, chiar și arhiepiscopul de Koln pierzându-și revendicările, principii ecleziastici fiind secularizați. În 1805, pe când Imperiul încă mai exista, Napoleon I, devenit împărat al Franței, a pretins coroana Italiei pentru sine, punându-și deasupra capului Coroana de fier a Italiei, la Milano în data de 26 mai 1805
Regatul Italiei medievale () [Corola-website/Science/324870_a_326199]
-
1.600 de oameni aflați înăuntru. Cel puțin 129 de civili au murit și 415 au fost răniți în timpul crizei, datorită faptului că trupele speciale ruse au încercat să elibereze ostaticii prin forță. Deși Basaev a eșuat în principala sa revendicare, retragerea trupelor rusești din Cecenia, el a reușit totuși să negocieze oprirea temporară a avansului rus și inițierea unor convorbiri de pace cu guvernul federal, ceea ce a permis rezistenței cecene să se regrupeze și să se refacă. Basaev și luptătorii
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
de ocuparea Smirnei de către eleni în timpul războiului greco-turc din 1919-1922 . Miopia atât a lui Lloyd George cât și a președintelui Wilson pare incredibilă, explicabilă doar prin magia lui Venizelos și, poate, prin aversiunea emoțională, poate religioasă, față de turci. Pentru greci, revendicările au fost în cel mai bun caza discutabile, poate o majoritate fragilă, cel mai probabil a minoritate importantă în vilayetul Smyrna, care se afla în Anatolia copleșitor turcă. Rezultatul a fost o încercare de modificare a echilibrului instabil al popoulației
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
este denumirea britanică a unui teritoriu antarctic a cărei posesie („suveranitate”) a fost revendicată de Marea Britanie (în perioada imperială) și ulterior de Noua Zeelandă (înainte de semnarea Tratatului Antarcticii în 1958), revendicarea nefiind însă recunoscută de celelate state ale lumii. Scott era un comandant cu experiență în expediții polare, conducând mai înainte Expediția Discovery din Antarctica între anii 1901-1904. Expediția Terra Nova, numită astfel după nava de aprovizionare, a fost una privată
Țara Eduard al VII-lea () [Corola-website/Science/326469_a_327798]
-
pentru pauza de prânz, muncitorii din secțiile I și II vagoane și locomotive s-au adunat în hala mare a Atelierelor și au protestat împotriva reducerii salariilor, apoi s-au deplasat spre clădirea administrativă. Reprezentanții patronatului au preluat lista cu revendicări, iar muncitorilor le-au cerut să aștepte răspunsul. Pe fondul tratativelor sindicale, grupul de agenți comuniști au provocat scandal și, ca în multe alte situații, i-au atacat pe muncitorii sindicaliști. Ziarul „Dimineața“ din 02.02.1933 relata: „Cu această
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
persoană, ca un semn de protest împotriva unui act sau tratament abuziv (orientat în special împotriva unei autorități) sau ca o formă de manifestare a unui protest politic. este o formă de protest care are ca scop obținerea rezolvării anumitor revendicări. Nu este reglementată de vreo lege anume. Ea este, practic, alegerea ca ultimă formă de protest a celui care consideră ca toate celelalte forme de revendicare sunt epuizate. Refuzul copilului de a mânca poate fi considerat, în unele cazuri, o
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
protest politic. este o formă de protest care are ca scop obținerea rezolvării anumitor revendicări. Nu este reglementată de vreo lege anume. Ea este, practic, alegerea ca ultimă formă de protest a celui care consideră ca toate celelalte forme de revendicare sunt epuizate. Refuzul copilului de a mânca poate fi considerat, în unele cazuri, o formă de șantaj emoțional practicată de copil. Acestei forme de protest părinții îi cedează rapid. În felul acesta, copilul primește libertatea de a alege ce dorește
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
din nou la Paris. După sfârșitul războiului, ei au emigrat în Statele Unite în 1946, stabilindu-se în Monterey, California. Prințul nu a recunoascut niciodată drepturile Marelui Duce Vladimir Kirillovici la succesiunea tronului rus și în 1959 el a respins public revendicările Marelui Duce Vladimir Kirillovici la tronul vacant rus. De-a lungul vieții sale, Prințul Nikita Alexandrovici nu a adoptat nici o naționalitate, el a decis să rămână doar rus. La începutul anilor 1970, Prințul Nikita Alexandrovici si sotia sa s-au
Prințul Nikita Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/323084_a_324413]
-
accent cât un studiu al contrastelor, iar slovacii se concentrau mai mult pe reformarea instituțională — „federalizarea” aparatului guvernamental în structuri cehe și slovace foarte autonome. Slovacii cereau reabilitarea completă a așa-zișilor „naționaliști burghezi” și reevaluarea din 1944. Chiar și revendicările economice erau divizate pe linii etnice, deși a existat o considerabilă varietate în ambele regiuni în ce privește dorința de reformă economică. Liderii ce planificau economia în cadrul KSČ cereau implementarea Noului Mod Economic, un sistem economic integrat care să permită autonomie substanțială
Slovaci în Cehoslovacia (1960-1990) () [Corola-website/Science/323175_a_324504]
-
poștalion pe Strada Eminescu încetează, astfel în clădire va funcționa Hotelul Crucea Albă. În 1872, în sala de festivități, s-au adunat peste 300 de fruntași români din vestul Transilvaniei, sub conducerea lui Alexandru Mocioni, pentru elaborarea unui program de revendicări naționale și realizarea unei organizații politice românești. Tot în această sală a avut loc, în 1863, adunarea generală de constituire a Asociației culturale arădene, care-și propusese scopuri similare cu ale Astrei de la Sibiu. În sala de festivități a hotelului
Hotel Ardealul () [Corola-website/Science/323361_a_324690]
-
cei care susțineau colonizarea lor să fie denumiți Boomers. Pentru a împiedica colonizarea pământurilor de către americanii europeni, în aprilie 1879, președintele Rutherford B. Hayes a dat o proclamație prin care interzicea pătrunderea fără permisiune în Teritoriul Indian. În ciuda interdicției federale, revendicările de pământ nu au încetat. Căpitanul David L. Payne era unul dintre principalii susținători ai deschiderii Oklahomei pentru colonizarea de către albi. Payne a călătorit în Kansas, unde a înființat „Asociația Colonială” a Boomerilor. Organizația lui Payne spera să înființeze o
Teritoriul Oklahoma () [Corola-website/Science/324169_a_325498]
-
Sooneri. El a murit din cauza rănii provocate după un an, la 21 aprilie 1890. La sfârșitul cursei, mulți coloniști dezamăgiți au fost nevoiți să plece fără să obțină pământ. Din cei 14.000 de Boomeri, doar 1.000 făcuseră vreo revendicare. Orașe de corturi au crescut peste noapte la Oklahoma City, Kingfisher, El Reno, Norman, Guthrie și la prima așezare, Stillwater. Sumara legislație ce stipula deschiderea colonizării nu preciza cum va fi guvernată Oklahoma. Nu s-au înființat organe de poliție
Teritoriul Oklahoma () [Corola-website/Science/324169_a_325498]
-
cele doar două căi ferate ce legau regiunile istorice cehești de Slovacia la acea vreme). Zona este și foarte bogată în cărbune negru. Multe mine importante de cărbune, precum și fabrici de metalurgie se aflau acolo. Partea poloneză și-a motivat revendicarea pe criterii etnice: majoritatea populației de acolo era poloneză conform ultimului recensământ austriac, din 1910. În această atmosferă tensionată s-a hotărât organizarea unui plebiscit regional în care locuitorii să fie întrebați cărei țări ar trebui să aparțină teritoriul lor
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
uniformele lor. După câteva lupte de mică anvergură, mica forță de apărare poloneză a fost aproape cu totul îndepărtată." În 1919, chestiunea a fost luată în discuție la Paris în fața reprezentanților țărilor Antantei. Watt afirmă că polonezii și-au motivat revendicările pe motive etnografice și că cehii și le-au motivat prin nevoia de cărbunele din Teschen, util pentru a influența acțiunile Austriei și Ungariei, ale căror capitale erau alimentate cu cărbune din ducat. Watt a trecut cu vederea minoritatea cehă
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
Moraviei și Sileziei Austriece” în nota adresată Austriei la 19 decembrie, guvernul cehoslovac a acționat sub impresia că are susținerea Franței pentru a revendica Silezia Cieszynului ca parte din Silezia Austriacă. Parisul considera însă că a dat asigurări doar împotriva revendicărilor austro-germane, nu și a celor polone și vedea atât Cehoslovacia cât și Polonia ca potențiali aliați împotriva Germaniei și nu dorea să răcească relațiile cu niciuna dintre ele. Mamatey scrie că polonezii „au adus chestiunea în discuție la conferința de
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
în seama Poloniei și Cehoslovaciei să o rezolve prin negocieri bilaterale.” După ce aceste negocieri polono-cehoslovace au eșuat, puterile aliate au propus plebiscite în Silezia Cieszynului și în districtele de frontieră Orava și Spiš (astăzi în Slovacia) asupra cărora polonezii aveau revendicări. La sfârșit, însă, nu s-a mai ținut niciun plebiscit din cauza creșterii ostilității reciproce între cehii și polonezii din Silezia Cieszynului. În schimb, la 28 iulie 1920, conferința de la Spa (denumită și Conferința Ambasadorilor) a împărțit toate cele trei regiuni
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
a prezis că nu va trece mult până când polonezii vor preda ei înșiși Teschenul germanilor.”" Watt scrie și că „ultimatumul polonez din 1938 adresat Cehoslovaciei și anexarea Teschenului au fost niște erori tactice grave. Oricâtă dreptate ar fi fost în revendicarea poloneză asupra Teschenului, ocuparea sa în 1938 a fost o greșeală enormă în termenii reputației Poloniei în rândul puterilor democratice din lume.” La 1 septembrie 1939 Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au invadat Polonia, declanșând cel de al Doilea Război
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]