7,503 matches
-
nu narative"306. Absența acestei disocieri, pe care criticul o vede ca pe un defect, caracterizează sculptura de factură simbolistă expusă în Salon, considerat la rândul său o decepție: "De altfel intențiile simbolice, de esență literară, sînt microbi epidemici în sculptura de la Salon și se vădesc numai în titluri: Lumina celui fără de lumină, Taina necunoscutului, Adolescența, Dor, Grija de mâine, Torța etc. și nu ne înfățișează decât ambițiuni juvenile în luptă cu insuficiențele de tehnică ale autorilor lor"307. În "Expoziția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
titlurile literaturizate ale lucrărilor simboliste, precum Ad astra, De profundis, Melancolie, Reverie 309. Șirato se declară dezamăgit de expozanții de la Cercul Militar, termenul de comparație fiind Rodin, căruia îi asociază elogios pe Paciurea tocmai pentru că nu realizează simbolismul rodinian în sculptură. Toți ceilalți sculptori ai generației simboliste sunt puși sub umbrela celor doi maeștri, fapt care-și găsește o justificare în cazul lui Paciurea și prin faptul că acesta era profesor la secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru că nu realizează simbolismul rodinian în sculptură. Toți ceilalți sculptori ai generației simboliste sunt puși sub umbrela celor doi maeștri, fapt care-și găsește o justificare în cazul lui Paciurea și prin faptul că acesta era profesor la secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din București. "De aceea toată sforțarea lor se epuizează într-o inteligentă servilitate tehnică, într-o imitare pur exterioară și superficială a maestrului Rodin și maestrului lor imediat, Paciurea"310. Totuși, Șirato face și câteva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a maestrului Rodin și maestrului lor imediat, Paciurea"310. Totuși, Șirato face și câteva concesii: G. Tudor, figurile d-lui Leonida, remarcat pentru "tehnica impresionistă", și un nud de Olteanu. Șirato remarca manierismul acestor sculptori, notele kitschizante, semn că în sculptură simbolismul își prelungea existența și beneficia de interesul publicului. Criticul subliniază la sculptorii generației retorica sculpturală simbolistă împrumutată de la Rodin, propensiunea către satanismul simbolisto-decadent corelat unei feminități litigioase, plasate în contextul misterelor sacre, al demoniilor carnale și al isteriilor amoroase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bolnavi imaginari de neurastenie expune, din sentiment paternel probabil, d-l Storck"311. Sub raport tematic, influența rodiniană este recuperabilă din obstinația cu care acești artiști revin la tema gândirii, a gânditorului și cea a sărutului, ca variațiuni tematice ale sculpturilor rodiniene, cât și la exprimarea unor états d'âme, suferința, melancolia, disperarea, meditația, visarea, sau cu termenii Adrianei Șotropa, prin "Importanța acordată sugestiei, Ideii, sentimentelor, rolul activ al spectatorului (...)"312. Într-un alt registru, cel al disocierii de această dată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cât și la exprimarea unor états d'âme, suferința, melancolia, disperarea, meditația, visarea, sau cu termenii Adrianei Șotropa, prin "Importanța acordată sugestiei, Ideii, sentimentelor, rolul activ al spectatorului (...)"312. Într-un alt registru, cel al disocierii de această dată dintre sculptură și pictură, S. Maur sesiza deopotrivă la Teodor Burcă și Horia Boambă, cu ocazia expoziției ținute în salonul Sindicatului Artelor Frumoase, raportul strâns al sculpturii simboliste cu pictura, precizând că Boambă, "unul dintre puținii noștri sculptori talentați, dizolvă linia și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
activ al spectatorului (...)"312. Într-un alt registru, cel al disocierii de această dată dintre sculptură și pictură, S. Maur sesiza deopotrivă la Teodor Burcă și Horia Boambă, cu ocazia expoziției ținute în salonul Sindicatului Artelor Frumoase, raportul strâns al sculpturii simboliste cu pictura, precizând că Boambă, "unul dintre puținii noștri sculptori talentați, dizolvă linia și forma care ar trebui să fie clare prima condițiune a plasticei -, într-o atmosferă pe care o ghicești ca un val transparent, care ar înfășura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înfășura modelele sale. E din această cauză, prea moale, prea pictural. Nuanțează prea fin lucrurile și nu stilizează deloc nici forma nici expresia 313. La rândul său, T. Burcă este "prea pictural" și "Destramă linia și forma esențialele mijloace în sculptură -, într-o pastă moale și delicată. Și este prea romantic în concepții"314. Între 1919 și 1922, sculptorul participa la expozițiile Tinerimii artistice, având parte de cronici elogioase din partea criticilor de artă. Obiecția lui Sigmund Maur evidențiază o altă trăsătură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o pastă moale și delicată. Și este prea romantic în concepții"314. Între 1919 și 1922, sculptorul participa la expozițiile Tinerimii artistice, având parte de cronici elogioase din partea criticilor de artă. Obiecția lui Sigmund Maur evidențiază o altă trăsătură a sculpturii simboliste, dincolo de tendința ei către literaturizare, deja remarcată mai sus de Francisc Șirato, și anume, capacitatea ei împrumutată picturii de a crea atmosferă printr-un procedeu "impresionist", al impreciziei modelajului, al unei dizolvări a formei și liniei care delimitau clar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
torsiune care exprimă profunzimea afectului. Însă poate cel mai bine surprinde dimensiunea particulară a simbolismului lui Boambă un critic de artă care nu-i este favorabil, precum Francisc Șirato, în articolul "Expoziția sculptorului Boambă". Concluziile lui configurează estetica simbolistă în sculptură ca sinteză între afect și idee, ca rafinată dialectică între lumini și umbre, convexități și concavități, creionând și un ambient simbolist al reveriei pe care îl iradiază aceste opere: "În modelajul obiectelor sculpturale se concentrează toată impresionabilitatea tactilă a degetelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sculptorul o organiza după modelul Salonului de Toamnă de la Paris, se ținea în Salonul de Geografie al Ateneului Român în noiembrie, în prezența patronilor spirituali ai cenaclului și a reginei Maria, punând în valoare opera conducătorului Cenaclului idealist. Artistul studiase sculptura la școala de Arte Frumoase din București (1900-1903), studii urmate de doi ani petrecuți la Academia Julian (1904-1905), în Paris, și stagiul petrecut la Florența sub îndrumarea sculptorului italian Rafaello Romanelli (1910-1911). Expozant în țară, la Roma și la Paris
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cărui sensibilitate simbolistă era reprezentată plenar în opere precum Vers l'infini (Spre infinit), Spre necunoscut (1915), Visări păgâne, Suferința etc. Referindu-se la Vers l'Infini și portretul lui Macedonski, Marin Simionescu-Râmniceanu revenea asupra unei obiecții fondatoare privitoare la sculptura simbolistă, aplicarea unei viziuni picturale volumelor, operație care se constituie și în modalitate de lectură simbolistă. "Dacă Severin modelează îndemânatic, apoi prin desenele sale și prin chipul "Macedonski" dovedește că nu gândește deloc sculptural. Niciun desen nu e văzut dintr-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nicio fațadă: apogeu al vizibilității (...)"317. O serie de lucrări de asemenea simboliste, precum Que faire, que dire... ô, mon rêve sau Ténébreusement nous entrons dans la vie sans être préparés. L'allure îndreptățesc observația lui Șirato privitoare la relația sculpturii simboliste cu literatura, relație sesizată pe un alt palier și de Adriana Șotropa "Titlurile indică explicit apartenența operelor la un repertoriu simbolist sugestia misterului, a angoasei, tristețea, durerea, visul (...)318. Devine semnificativ faptul că artistul reia în variațiuni același subiect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lucrarea Spre infinit, una din versiuni aflâdu-se la Muzeul Național de Artă din Craiova, lucrare executată "à la cire perdue", pe care și Constatin Prodan o alegea pentru a sublinia influența rodiniană în opera sculptorului 319. O variantă a acestei sculpturi intitulată Avânt și datată 1910 se găsește la Muzeul Național de Artă al României. Transa onirică, extazul, interiorizarea, intimitatea alcătuiesc o constelație de afecte, un melanj expresiv al acestei figuri feminine. Poziția lansată a capului creează sugestia unei aspirații răspunzând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la alți simboliști europeni, precum sculptorul polonez Biegas Boleslaw cu Chopin (1902), Marșul funerar al lui Chopin (1902), Spirit posedat (1902), Lumea (1902), Tragedia vieții (1910), Melancolia. Un anumit primitivism totemic combinat cu un macabru erotizat, aproape de sensibilitatea decadentă a sculpturii lui Biegas Boleslaw, le vom regăsi în câteva din sculpturile lui Teodor Burcă precum Dezolarea, Ursita, Prăbușirea. În Dezolarea, în mijlocul unei movile de cranii topite în blocul de ghips, stă un nud feminin a cărui postură corporală indică deopotrivă abandonul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Chopin (1902), Marșul funerar al lui Chopin (1902), Spirit posedat (1902), Lumea (1902), Tragedia vieții (1910), Melancolia. Un anumit primitivism totemic combinat cu un macabru erotizat, aproape de sensibilitatea decadentă a sculpturii lui Biegas Boleslaw, le vom regăsi în câteva din sculpturile lui Teodor Burcă precum Dezolarea, Ursita, Prăbușirea. În Dezolarea, în mijlocul unei movile de cranii topite în blocul de ghips, stă un nud feminin a cărui postură corporală indică deopotrivă abandonul și extazul. Dincolo de exprimarea unei stări sufletești, fapt tipic pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ursita, În mrejele satirului, Prăbușirea invocă fie extremele simboliste ale unui satanism decadent, fie punerea într-o ecuație plastică a unor stări sufletești complicate. Sub pelicula sensibilității simboliste se întrevede strălucirea fosforică, morbiditatea rafinată senzual a temelor decadente. O altă sculptură, Destinul, înfățișează un copil legat la ochi, ghidat de o figură feminină lansată într-un sprint către o țintă imprecisă. Tensiunea dramatică dintre cele două personaje rezidă în alerta unuia și evidenta inerție a celui legat la ochi. Somația unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o luptă fără sfârșit pentru existență. Sculptorul era interesat de tematica rodiniană a Gândirii și Gânditorului, realizând un bust intitulat Gânditorul meu sau Gândire mizantropă. Sugestia mizantropiei o regăsim atât în La lutte éternelle, cât și în o parte dintre sculpturile cu mâini, aici însă ea este însoțită de internalizarea ei prin reflecție. De asemenea, mâna joacă un rol important în economia simbolică a compoziției, ea constituie suportul acestui chip care preia gesticulația dubitativă într-o crispare reliefată prin cuta dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care-l caracteriza cu o scârbă aproape princiară drept un "sculptor mic și gros de statură în contrast cu sentimentele lui de trubadur, care nu visa decât alegorii ușoare, pe care le executa într-un stil dulce"322. Sculptorul termina secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din București (1887-1890), continuându-și studiile la Paris și la Roma, devenind profesor la Școala Superioară de Arhitectură din București. Dincolo de sculpturile dedicate personalității și operei eminesciene discutate în alt capitol, sculptorul se arăta interesat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care le executa într-un stil dulce"322. Sculptorul termina secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din București (1887-1890), continuându-și studiile la Paris și la Roma, devenind profesor la Școala Superioară de Arhitectură din București. Dincolo de sculpturile dedicate personalității și operei eminesciene discutate în alt capitol, sculptorul se arăta interesat de surprinderea stărilor sufletești tranziente în Resemnare, Decepție, Durere, Abandonată, Dolor, Povară, Tinerețe, dar și de expresii ale reflecției și interiorizării, în Cugetarea sau Amintirea. Admirator al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
român la Paris" din Adevărul literar și artistic, Doctorul Ygrec semnala opera unui sculptor de origine română, George Swiacinsky, fost doctor în chirurgie la Iași, refugiat la Paris și devenit sculptor după moartea tragică a soției pe masa de operație. Sculptura lui Swiacinsky relevă trăsături simboliste și elemente mitologice pe care artistul le împrumută marilor poeme epice ale patrimoniului cultural universal. Criticul caută similitudinile cu folclorul românesc, pe care figurile simbolice le întrețin în polisemantismul funciar al confruntării dintre bine și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Această dualitate reprezintă, față de cealaltă, spiritul francez izvorât din marele Rodin"325. La fel Frederic Storck și Oscar Sapethe alcătuiesc un alt cuplu de forțe creatoare care integrează experiența Secession-ului german. Acești patru sculptori sunt socotiți ca fondatori ai sculpturii moderne, cu ei vin "noile forme ale apusului francez și german"326. Gigantul (1906), Un Christ îndurerat (1908), Sfinxul (1912), Beethoven (1913), Rugăciune (1914), Zeul Războiului (1915), Răstignita sunt lucrările care omologhează influența rodiniană și sensibilitatea simbolistă la Paciurea, lucrări
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înălțat pe un soclu de trupuri, unul dintre ele având în compoziție definiția Gânditorului rodinian, cu excepția faptului că reflecția detașată, meditația superioară, este aici împinsă spre disperare. Fascinația pentru capetele monumentale nu era singulară în arta românească, avem una dintre sculpturile de început ale lui Corneliu Medrea, probabil lucrarea sa de școală din timpul studenției budapestane, capul uriaș al unei femei încojurat de nuduri masculine subordonate forței de atracție a acestui cap monumental, cu o expresie impenetrabilă, fapt care-o determină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Jugendstil în Germania sau Art Nouveau în Franța și raspândită în întreaga Europă. Începuturile lui Cornel Medrea se situează în aria de influență a artei secesioniste"329. În articolul pe care i-l consacra în revista Arta, "Cornel Medrea prezența sculpturii", Ioana Vlasiu sesiza tocmai distanța pe care sculptorul o lua față de "epigonismul rodinian", "față de lumea fragmentată, convulsionată a lui Rodin" care, în formularea inspirată a lui Anatole France, "colaborează prea mult cu dezastrul, cu catastrofa"330. În articolul, "Expoziția Societății
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bună parte a criticilor, printre care se numără și Tudor Arghezi, Francisc Șirato vor face o distincție netă între cei doi, apreciind operele lui Storck și invalidându-le pe cele ale lui Spaethe. Francisc Șirato apreciază tocmai linia clasică a sculpturii lui Storck: "D-l Storck e un "raisonneur", iar asceza formală îl raliază școlii clasice. Se vede aceasta lămurit în Bustul d-nei D. Aci, prin simplicitatea mijloacelor tehnice, exprimă cumpănit raportul între diferitele planuri care, dimpreună cu moliciunea modelajului, accentuiază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]