7,611 matches
-
1630, reverendul Francis Higginson a publicat o carte pe nume „Plante din Noua Anglie”, în care se descrie o grădină din insula Conant, în portul din Boston, „grădina Guvernatorului”. Acolo sunt descrise multitudinea produselor vegetale cultivate, printre care și „țelină, sfecle, morcovi, care cresc aici mult mai mari și mai dulci decât sunt îndeobște cunoscute în Anglia. Sunt aici și soiuri de dovleac și de castravete de care nu aveam cunoștință înainte”. În 1633, William Wood publică o carte care conține
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
îmbrăcată în musculatură. Șuncile sunt bine dezvoltate dar mai puțin descinse. Membrele sunt mijlocii ca lungime, suficient de puternice, animalele au o bună mobilitate. Abdomenul este ceva mai mare decât la alte rase, consecutiv alimentației care cuprinde și furaje suculente (sfeclă, cartofi, napi etc), și prezintă pe partea inferioară 12 sfârcuri așezate simetric. Culoarea caracteristică rasei este neagră, cu brâu alb care înconjoară trunchiul în dreptul spetelor, cuprinzând și membrele anterioare. Lățimea brâului alb variază de la câțiva cm până la 30-40 cm. Trecerea
Porc de Bazna () [Corola-website/Science/304457_a_305786]
-
acestei localități într-o luncă joasă și-a avut avantajele și dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in și sfeclă de zahăr) și legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5-3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei și inundații periodice în subsolurile caselor, precum și lipsa curenților de aer verticali, care fac
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
Malevici, polonez de confesiune catolică, submaistru într-o fabrică de zahăr din Iampol. Mama sa, Ludoviga Alexandrovna Galinovska, era ucraineană ortodoxă, în casă se vorbea însă mai mult limba polonă. Kazimir crește printre muncitorii de la fabrică și țăranii care cultivă sfeclă de zahăr. În anul 1890, familia Malevici se mută la Parhomovka, unde se află o altă rafinărie de zahăr. Kazimir, acum în vârstă de doisprezece ani, începe să fie atras de desen și pictură. Tatăl său vede la început în
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
minerale se găsesc sub formă de legături diferite cu alte elemente ca de exemplu sarea (NaCl) sau fierul de chelatat în hemoglobină. "Borul" acționează pozitiv asupra metabolismului nucleic, înlesnește polenizarea și fecundarea, grăbește formarea calusului și cambiului la vița-de-vie, protejează sfecla de zahăr de putregaiul inimii sfeclei și sporește roada și calitatea ei la culturile tehnice (bumbac, in, tutun etc.). "Zincul" are un rol important pentru existența viețuitoarelor. La plante el ia parte la formarea clorofilei. Insuficiența zincului în plante duce
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
legături diferite cu alte elemente ca de exemplu sarea (NaCl) sau fierul de chelatat în hemoglobină. "Borul" acționează pozitiv asupra metabolismului nucleic, înlesnește polenizarea și fecundarea, grăbește formarea calusului și cambiului la vița-de-vie, protejează sfecla de zahăr de putregaiul inimii sfeclei și sporește roada și calitatea ei la culturile tehnice (bumbac, in, tutun etc.). "Zincul" are un rol important pentru existența viețuitoarelor. La plante el ia parte la formarea clorofilei. Insuficiența zincului în plante duce la cloroză. Zincul stimulează coacerea fructelor
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
bine le iau din fructe și legume. Printre favoritele lor se enumeră salată verde, morcovi cu frunze, mere, porumb încă necopt pe șiulete, cozi de ardei cu semințe, cartofi, orez, semințe de soc, nuci, struguri, mandarine, portocale, vișine, prune, ardei, sfeclă roșie, castraveți, mazăre. Măsurile ideale pentru o volieră sunt de 2.5x1.5x2 LxLxI m pentru o pereche de nimfe iar pentru o colivie ar trebui să fie de cel puțin 110x100x70 cm. Nimfele nu sunt chiar așa de sensibile
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
2,6 mil de locuitori (11% din populația României). Densitatea medie este de 100 loc/km² cu diferențe între centru (mai mică) și margini (peste medie). Agricultura este o acțiune foarte răspândită în Depresiunea Transilvaniei.Cultura plantelor: cereale, plante technice (sfecla de zahăr, in, cânepă), legume, viță de vie (Alba-Iulia, Târnăveni, Lechința). Creșterea animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări. S-a dezvoltat în principal pe baza resurselor de gaz metan și sare. Depresiunea este străbătută de o rețea densă de căi ferate
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
faptul că majoritatea absolvenților repartizați în Viișoara în anii trecuți au plecat la puțină vreme după sosire. Unii dintre ei au produs și dezastre; spre exemplu, inginerul agronom sosit înaintea lui Geo a hotărât să nu se mai cultive cartofi, sfeclă și porumb pe ogoarele comunei, așa cum se cultiva de zeci de ani, plantând grâu care nu s-a copt. Absolvenții încep un adevărat război cu președintele CAP-ului și sătenii. Medicul îi amendează pe grăjdari pentru că nu respectau regulile de
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
2 la sută ocupă solonețurile, solonceacurile și complexele de soluri salinizate. Peste 1 la sută ocupă solurile calcaroase - rendzinele scheletice. Cernoziomurile tipice și levigate se caracterizează cu fertilitate înaltă și foarte înaltă și sunt recomandate pentru următoarele folosințe și culturi: sfeclă de zahăr, tutun, legume, cereale, floarea-soarelui, culturi leguminoase (soia), livezi de măr, păr, nuc. Pe terasele joase ale râului Răut și a afluenților acestuia solurile sunt pretabile pentru grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
Racovița. De asemenea pe terenul de la "Butinei" a fost construită în perioada regimului comunist o "Întreprindere de selecționare și creștere a porcilor" (I.S.C.I.P). În domeniul agricol se distinge cultura plantelor cerealiere ( grâu secară, porumb, orz, ovăz), tehnice și textile ( sfecla de zahăr (în perioada comunistă), cânepa) și cultura cartofului. În zootehnie, s-a remarcat în trecut creșterea boilor și a bivolilor, aceștia din urmă fiind înlocuiți la sfârșitul secolului al XX-lea de vite. În gospodăriile locuitorilor se regăsesc păsările
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
deschisă ca han. La crâșmă sunt oferite consumatorilor produse tradiționale specifice (sărmăluțe cu smântână și mămăliguță, mâncăruri din bureți, plăcinte poale-n brâu și afinată bucovineană), dar și alt gen de produse (bere, grătar, mici, cartofi prăjiți și salată de sfeclă roșie). Satul Marginea este un renumit centru de artă populară, cunoscut îndeosebi pentru ceramica neagră ce se produce aici. Îndeletnicirea olăritului are tradiții vechi în localitate. Aici se modelează manual lutul argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuințare casnică pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
care are acces în exterior, ea fiind spațiul unde se depozitează și păstrează produse alimentare sau obiecte de uz gospodăresc: cofițe, donițe, ladă de făină, budăci, butoiașe, piuă, untăriță, rășchitor. În partea din spate funcționa o groapă pentru păstrarea cartofilor, sfeclei sau a fructelor în timpul iernii. Din tindă se intră în „casa cea mare”, unde se află lângă pereți laițe sprijinite pe butuci. În partea stângă a intrării este amenajat cu cuptor cu vatră specific zonei. Între cuptor și peretele din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
anii 1838-1842 de către marele culcer Ispas Făgărășanu, clădire considerată monument istoric de arhitectură de interes național. Majoritatea locuitorilor se ocupă cu agricultura sau cu zootehnia, care reprezintă sursele principale de venit. Agricultura înseamnă cultivarea unor plante precum grâul, secara, porumbul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui. Sporadic, se mai cultivă in, rapiță, tutun, ricin etc. Dintre pomii frunciferi, cel mai răspândit este corcodușul care pare a aparține florei spontane. Alți pomi fruntiferi cultivați la Grindu: cireșul, vișinul, prunul, mărul, părul, gutuiul, nucul. Zootehnia
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
aspru criticat în regiunea Picardia, în care, deși o traversează de la sud la nord, nu deservește nici o licalitate. Gara TGV Haute-Picardie construită la jumătatea distanței dintre Amiens și Saint-Quentin este considerată ca fiind insuficientă. Criticii proiectului au denumit-o "gara sfeclei" () deoarece este construită în mijlocul unor terenuri agricole, la o intersecție de autostrăzi. Un proiect LGV Picardie ar urma să deservească orașul Amiens asigurând în același timp o legătură mai scurtă între Paris și Tunelul Canalului Mânecii reducând astfel timpul unei călătorii
LGV Nord () [Corola-website/Science/310573_a_311902]
-
destinele acestor familii, a pus temelia colectivizării forțate în Dondușeni, care se face în a doua jumătate a anului 1949. În anul 1957 este dată în exploatare fabrica de zahăr cu o capacitate de prelucrare a 2.100 tone de sfeclă pe zi, prima întreprindere industrială din oraș. La 9 aprilie în același an localitatea obține statut de orășel și la 1 septembrie își deschide ușile școala medie nr.1 cu 450 locuri. În anul 1963 Dondușeni devine centru raional și
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
unei fabrici de zahăr în raionul Florești, în apropierea satului Ghindești, pe malul stâng al Răutului, alături de calea ferată Râbnița-Florești-Bălți și automagistrala Chișinău-Soroca. Lucrările de construcție a fabricii de zahăr cu capacitatea zilnică de prelucrare a 2.500 tone de sfeclă de zahăr au început în noiembrie 1952 și au durat până în octombrie 1956. Odată cu edificarea fabricii, a prins contur și noul orășel. Aici s-au construit case de locuit, magazine, cantină, școală medie, casă de cultură, bibliotecă, club, apeduct și
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
agenți activează în baza patentei de întreprinzători. Baza economiei locale și de fapt însuși orașul a apărut datorită fabricii de zahăr din Ghindești. Fabrica de zahăr s-a modernizat continuu, sporindu-și capacitatea de prelucrare până la 3.000 tone de sfeclă de zahăr într-o tură. Anual la fabrică se produc peste 20 mii tone de zahăr. Aici muncesc circa 670 angajați. După privatizare fabrica a devenit societate cu răspundere limitată „Ghindești-Cristal”. Asigurarea materială a fabricii este efectuată de furnizorii din
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
și Ucraina. Pe piața internă consumatorii de bază sunt întreprinderile de conserve, vinificație, produse de cofetărie, etc. Pe piața externă producția de zahăr este exportată în România și Rusia. În anul 2003 au fost prelucrate 937,9 mii tone de sfeclă de zahăr și s-au produs 11,5 mii tone de zahăr. De asemenea la fabrică s-au prelucrat 24,88 mii tone de trestie de zahăr din care s-au produs 24 mii tone de zahăr. Producția totală de
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în care cad destule precipitații atmosferice aceste culturi dau roade bogate. Vegetația spontană are o mare importanță pentru natura și viața omului. Vegetația
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
de 40 t/ha. Toamna, sunt aduși la strânsul recoltei în jur de 3500 de muncitori din raioanele din sudul Moldovei. Una din cele mai mari companii din domeniul agrar este „Arman-Plant”, specializată în cultivarea legumelor: cartof, ceapă, morcov, varză, sfeclă roșie etc. Întreprinderea a fost fondată în 1995 având în prezent un personal de 50 de lucrători. De asemena în Corjeuți funcționează și câteva întreprinderi industriale de prelucrare a produselor agricole. Întreprinderea „Servest-Agro” SRL produce conserve din legume și fructe
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Primarul comunei Hlinaia este Ion Ceban (PLDM), ales în 14 iunie 2015. Componența Consiliului Local com. Hlinaia (11 consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Principala activitate economică a populației constituie agricultura. Cele mai cultivate plante sunt: grâul, porumbul, sfecla de zahăr, orz, floarea-soarelui etc. În sectorul serviciilor activează un magazin agricol, câteva magazine de produse alimentare, internet-club, asociația de economii și împrumut. Domeniul medico-sanitar este reprezentat la oficiul medical și un oficiu al direcției raionale sanitar-veterinare pentru siguranța produselor
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Colhozul ,Miciurin, prin anii 70-80 ai secului trecut, își făcuse bun renume în r-nul Fălești prin hărnicia și eforturile țăranilor. Având în 1973 o populație de 3141 de locuitori, Mărăndenenii dădeau anual producție de peste 2 mln. de ruble., cultivând intensiv sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, cerealiere, îngrijind bine plantațiile de livezi. Rentabilitatea depășea 62%. Deci nu-i de mirare că în acea perioadă construcțiile de case și așezăminte social-culturale luase o amplă desfășurare. Despre sătenii acestui sat se poate spune
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
ha și o lungime de peste 5 km., gară Scumpia și satul Scumpia. Prin preajmă satului, trece calea ferata Chișinău - Bălti. În partea de nord, în raza comunei, se găsește fabrică de zahar a raionului Fălești, care funcționează datorită culturii de sfecla din regiune. Prin partea de asfințit a satului, trece drumul Sculeni-Fălesti și satul se mărginește cu satul Călugăr. În componență comunei se mai află două sate: Sărată Nouă și Hitrești, situate peste drumul spre Fălești, care se numeste Șleah. Comună
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
războiul, foametea și cele câteva valuri de deportări au redus populația la 1851 de locuitori (date statistice din 10 noiembrie 1949). Patru decenii locuitorii satului Bilicenii Vechi au muncit în kolhozul „Biruința”, gospodărie colectivă cu multe ramuri, se cultivau cereale, sfeclă de zahăr, tutun, floarea soarelui, fructe și struguri. Între anii "50-"90 s-a dezvoltat intens și sectorul zootehnic. În sat au fost construite: școala medie, casa de cultură, ambulatoriul, gradinița-creșă, cîteva magazine și ateliere pentru prestarea serviciilor, s-a
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]