8,805 matches
-
literare a vremii pe care l-a publicat Dan Petrescu, în nr. 91 din 1982 sub titlul neobișnuit de "Senzaționala relatare a sorei sinucigașe Geanina despre care s-a scris și la ziar". Ca un clipit complice cu acele timpuri stranii și irepetabile, ca o reverență față de întâlnirile și lecturile mirabile care m-au format ca jurnalist și scriitor, mi-ar fi plăcut să preiau, pentru acest volum de publicistică, titlul unui articol de-al lui Dan Petrescu, care mi se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
spuse cu tupeu de un cioban obraznic și analfabet sau tinerii palizi și încercănați care-și trăiesc pe net vitejia în Counterstrike și potența în orizontul XXX (și nu în cel XXL cum credea un dobitoc din politica autohtonă) sunt straniile victime, multiplicate în serie, ale drogurilor legale, date gratis prostimii. Cum să lupți cu ele, cum să-i convingi pe bieții bipezi, masificați, dependenți de cablu (veritabil nou cordon ombilical) că viața înseamnă altceva decât mecla pomădată a lui Newman
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
au parte de un regal susținut de maeștri ai genului anturați de ucenici sau de aspiranți într-o întâlnire amicală, vie, călduroasă, dar nu lipsită de solemnitate și (câteodată!) memorabilă. E un bun prilej de reflecție asupra unei ciudățenii românești: strania împerechere dintre poezie și... administrație. Lucian Vasiliu, unul dintre puținele exemple care arată că această alăturare e posibilă, obținerea excelenței și în poezie, și în administrație, a instituit, din 1991, tradiția evenimentului poetic internațional la Iași. Inițial de la balconul Casei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Europei de azi și că merită discutat despre ele. Filosofia și democrația sunt și astăzi, pe bună dreptate, dimensiunile de adâncime, de extracție elină, ale Europei. Datorăm apoi romanilor, mai exact lui Cicero, un termen tehnic care a făcut o stranie carieră pe continentul nostru: cultura. Am putea spune că ei ne-au învățat, după o expresie ușor malițioasă a lui Andrei Pleșu, "cum să cultivăm valorile altora". Cultura însemna, în sensul ei originar, exact acest lucru, cultivarea (în înțelesul cel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
simțeau, pe bună dreptate, legitimitatea politică pusă în discuție și care și-au găsit o nesperată susținere în intelectualii dezabuzați, nostalgici după privilegiile de mai an, deveniți înfocați susținători ai "republicii de la Ploiești", iar, pe de altă parte, o categorie stranie de activiști ai monarhiei, bătrânei paseiști sau tineri anarhiști reciclați (de masa de manevră a poporului îndobitocit de televiziunea iliescană nici nu mai vorbesc), ci ale căror acțiuni erau la fel de haotice și iraționale. Cu rare excepții, nu era loc pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui Ion Iliescu cu adversarul său politic cel mai de temut. Această poveste, care îmbogățește pitoresc peisajul cacofonic al dezbaterilor publice și televizate de la noi, merită, cred eu, un pic de atenție și o analiză ceva mai depasionalizată. Primul lucru straniu legat de această candidatură paradoxală este un dubios consens al comentatorilor și formatorilor de opinie, din cele mai diverse medii și de formații și simpatii politice diferite, de minimalizare și de discreditare a Principelui Radu. Deși realitatea ne arată un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în timp ce simpatizanții liberali (în sens larg, nu partinic) sunt în permanență asupriți de sistemele socialiste, în cel mai bun caz parțial democratice, fără ca marile conjurații transnaționale ale amatorilor de vocalize la portavoce să îndrăznească a sufla o vorbă. E foarte stranie această disproporție (stângiștii sunt liberi să răcnească cât vor, în timp ce vocile rațiunii democratice sunt asasinate în sistemele comuniste sau prigonite, persiflate sau chiar linșate mediatic în țările liberale). De ce se întâmplă așa? Există cu adevărat ceva greu de suportat în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un ministru cu o asemenea experiență în salvgardarea drepturilor minorităților să facă pentru destinul culturii române în lume mai mult decât toți demagogii noștri naționaliști la un loc. Vom fi pe recepție (nu numai luni seara!). 2 aprilie 2010 O stranie coincidență a făcut ca zilele acestea, în timp ce răscoleam niște cărți din "depozitul meu de poezie", să dau peste exemplarul din La Baad dedicat de Cezar Ivănescu fiicei mele, și ea "leoaică" în zodie, ca și marele dispărut. "Don Cezar" (alint
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
transilvan al socrilor mei unde ne petreceam vacanțele. Părintele Ioan Petraș, discipol al monahului Bartolomeu, este cel care mi-a pus atunci în brațe un teanc din numerele buletinului Mitropoliei Olteniei în care apăruseră, în serial, o serie de narațiuni stranii, surprinzător de bine stăpânite literar, despre schiturile de pe Valea Oltului. Și astăzi consider aceste povestiri ale "peregrinului Apter" nu numai drept o reușită de vârf a scriitorului, dar, mai important cred, drept probe de rafinament hermeneutic și de întrețesere subtilă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ale culturii naționale, Noica a rămas în țară, în plină dictatură, refuzând soluțiile salvatoare care i-au fost propuse în Europa Occidentală, ducând, după puteri, o luptă culturală care i-a fost mai apoi răstălmăcită și a devenit azi un straniu cap de acuzare. Acuza că grupul de la Păltiniș ar fi fost o sectă exclusivistă, care propăvăduia "fuga de realitate", făcând astfel jocul dictaturii, este profund discutabilă. În primul rând pentru că Păltinișul nu era decât vârful mediatizat al unui aisberg ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
tineri de astăzi și de mâine, doar o caricatură discutabilă, doar un clișeu. Eu cred că Noica merită mai mult! 2014 8 ianuarie 2014 Poeții născuți sub zodia Capricornului Celest, sărbătorit la Ipotești în fiecare an pe 15 ianuarie, sunt stranii și inegalabili. Au în ei acea îngemănare rară a sensibilității cu dârzenia, fiind printre puținii creatori capabili de travaliu metodic, de organizare sau de efortul constant și vizionar pe care îl reclamă experiența administrativă autentică, cea născătoare de instituții și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
drept omul "care face pianul țăndări" prin finețea tulburătoare a unui borangic sonor trist și emoționant, iritant catifelat. Accesele sale stihinice din trecut s-au transformat, cu rafinament alchimic, în accente dramatice care fulgeră sclipitor în spațiul sonor atât de straniu și de acaparator pe care pianul, sub mâinile-i neastâmpărate, îl crează în jur. Celor care s-au întrebat, poate, ce are de-a face trista comemorare istorică din preambul cu trăirea în transă pe care șamanul armean, cu dexterități
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
basme se urzea. Și cum ședeau... departe, un clopot a sunat, De nuntă sau de moarte, În turnul vechi din sat. Dar ei, În clipa asta simțeau că-o să rămână... De mult e mort bunicul, bunica e bătrână... Ce straniu lucru: vremea! - Deodată pe perete Te vezi aievea numai În ștersele portrete. Te recunoști În ele, dar nu și-n fața ta, Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oferă alte sugestii metaforice. S-a afirmat că În această ipostază el aparține orizontului plutonic. Ca metaforă a zeității supreme infernale, privirile Îi sunt aprinse de o patimă arzătoare, În calitatea de stăpân peste infern, peste adâncimile subterane. Făptura sa stranie, ca și Înaintarea sa este o caracteristică a visului și se asociază cu efectul produs asupra fetei de Împărat. 7. Iubirea astrului este mai presus de orice Închipuire umană, În ciuda imposibilității comunicării, aceasta simbolizând voința supremă a geniului de a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
agravează, în cele din urmă fiind internat într-un ospiciu din Helsinki. Doi ani mai târziu, pe data de 31 decembrie, scriitorul avea să treacă în neființă la vârsta de 38 de ani. E de remarcat aici, în opinia autorului, "strania coincidență biografică cu Mihail Eminescu"95. Romanul Șapte Frați, la care a lucrat timp de nouă ani, este o epopee dialogată care evocă viața câmpenească, având în același timp puternice accente religioase, recunoscându-se de asemenea și influența lui Cervantes
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și femeia finlandeză "o pictură în ulei, grea, masivă, într-o ramă din secolul al XIX-lea, decorată frumos, trufașă. Înfățișa niște precupețe de pește din Norvegia, pe malul mării, într-o piață, sufla vântul și se revărsa o lumină stranie, ceva care nu-i nici întunecat, nici luminos, nici crepuscular. Întunecat și luminos și crepuscular și sclipitor, întuneric sclipitor, crepuscul luminos, amurg etern. Pentru mine, toate erau identice cu femeia din Finlanda, (...) fiind în același timp fecioare și femei, animale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
să scăpăm de „obicei", mulți dintre noi recădem exact în aceeași capcană? Cei care ne influențează sunt fumătorii. De obicei se întâmplă în ocazii conviviale, în special după masă. Fumătorul își aprinde țigara și fostul fumător simte dorința, lată o stranie anomalie, mai ales când știi ce spun sondajele sociologice: nu numai că orice nefumător din lume e fericit să fie nefumător, dar orice fumător din lume, cu tot creierul lui supus adicției, spălat și nutrind iluzia că țigara îi produce
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
după ce te-ai lăsat de fumat. Calificarea mea e mult mai adecvată. Ce se întâmplă? Cred că, în general, după trei săptămâni simți că ai pierdut dorința de țigară. Trebuie să ți-o demonstrezi, așa că aprinzi una. Are un gust straniu. Ți-ai dovedit că ai scăpat. Dar în același timp ai introdus o nouă doză de nicotină în corp, iar de trei săptămâni corpul tău era înfometat de nicotină. De îndată ce stingi țigara, nicotină începe să-ți părăsească organismul. Și o
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
ai încredere. în timpul acelor ani cumpliți în care am fost fumător, credeam că viața mea depinde de țigară și aș fi preferat să mor decât să mă lipsesc de ea. Lumea mă întreabă astăzi dacă mai simt câteodată chinul acela straniu al lipsei de nicotină. Nu, nu l-am mai simțit niciodată - dimpotrivă! Viața mea a devenit minunată. Dacă fumatul m-ar fi ucis, n-aș fi avut motive să mă plâng. Am avut mare noroc, iar cel mai extraordinar lucru
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
că intervenția comunistului „de viță veche“ Rădulescu vine să completeze nemulțumirea unui grup de activiști vechi în partid, nemulțumire venită, evident, din ascensiunea naționalismului neaoș care nu putea fi pe placul unor oameni crescuți cu marxism-leninism pe pâine. O alianță stranie se produce în acel moment între liberalismul democratic în care credeau ferit antiprotocroniștii și comunismul dur cu rădăcini ilegaliste. Nu excelează la capitolul teorie sau ideologie Capitolul delicat al cărții este, fără îndoială, cel în care sunt tratate apropierile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
sau un minut din știrile de la ora 7. DISPLAY Diana SOARE „Dacă n-aș desena, mi-aș tăia venele“ Primul film horror pe care știu că l-am văzut se numea Expresul groazei. Nu mai țin minte decât o creatură stranie și niște ochi albi, goi. De atunci, n-am scos ochii nici unui urs de pluș, n-am tăiat venele imaginare ale păpușilor, nu m-am refugiat în debarale prăfuite și nici n-am tremurat când s-a stins lumina. Pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
s-a stins lumina. Pentru Dave Correia (www.playwithknives.comă, întunericul și teama înseamnă artă. Singura pe care o cunoaște, singura care îl ajută să rămână, măcar convențional, în toate mințile. Uneori tuș negru, alteori Corel Draw. Sânge închegat, personaje stranii, mutilate, rânjete macabre și, peste toate, un soi de delicatețe nefirească. Oamenii își fac tatuaje după desenele lui, a colaborat cu trupa Soulfly, a publicat până acum două numere din Play With Knives (povestiri & ilustrațiiă și primul volum din The
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Nu mă simt în largul meu lucrând în altă parte sau în preajma altor oameni.“ Nu este genul de artist pe care să îl asalteze fanele pe stradă cerându-i autografe, dar i s-a arătat iubirea în feluri mult mai stranii și, crede el, mai profunde. „O tipă îmi trimitea mereu chestii prin poștă. De Father’s Day am primit de la ea niște viermi și un cartonaș pe care scria «Felicitări, ești tată!». Altădată mi-a trimis o bucată de piele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
rămânem doar cu nostalgia liniștii trecute. Gata cu pauza. Ne reamintim datele problemei. Iar datele problemei sunt următoarele: înainte de pauză, s-au creat în politica românească, parcă fără a ne lăsa vreme să remarcăm aceste lucruri, o serie de evenimente stranii, diferite de orice altă pregătire de campanie electorală anterioară. Cel puțin eu nu-mi amintesc să fi remarcat vreodată atâtea lupte interne în cadrul partidelor, atâtea amenințări cu demisii, plecări din partid, adeziuni rapide la alte formațiuni, candidaturi sigure date peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
încheiat romanul, Dan Stanca, așa cum mărturisește chiar el într-un interviu, a fost pus în fața a două sinucideri: a lui Alexandru Chivoiu și a lui Ion Stratan. Sinuciderea poetului Ion Stratan, căruia autorul îi și dedică cartea, este de o stranie asemănare cu romanul Mut. Dan Stanca, Mut, colecția „Proză“, Editura Cartea Românească, 2006, 22.40 lei TREI R|SPUNSURI DE LA DAN STANCA „Prin romanul Mut nu am închis conturile cu literatura“ Bogdan Romaniuc Este romanul Mut un roman al bilanțului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]