8,296 matches
-
o vreme în care corpurile noastre deveniseră și așa niște carcase destul de deconcertante, căci erau în formare. Unde mai pui că, nu știu de ce, în sala de sport intram cu picioarele goale, nu în pantofi de sport. Poate ca să nu stricăm parchetul. Dar asta trebuie să fi fost totuși în generală, ce naiba! Mi-aduc aminte de cele peste 40 de picioare cu peste 200 de degete perfect aliniate. Picioarele noastre erau pentru câteva secunde o omidă uriașă, jenantă (nu știu dacă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
stau cu orele în baie și mă preocupă toate prostiile, că nu mi-e capul decât la bairamul de diseară și la țoale, și tot așa, până am început să bocesc. Frate-meu mi-a luat apărarea. După aia a stricat totul, zicându-mi că arăt chiar drăguț cu cornu’ ăla în frunte și lasă, Șerban nici n-o să-l vadă cu ochelarii lui. Am făcut azi-noapte prostia să-i povestesc de Șerban și cum m-a luat el de mână
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
reușit să miște nimic, deși îs destul de mahări, așa că tipa o să cam nască prin mai! Adică pierde bacu’, admiterea, tot! Bineînțeles, gagiu’ ei și-a pus coada pe spinare, ai lui nici nu vor s-audă de însurătoare, să-și strice el studenția și anii cei mai frumoși și perspectivele... Vlad, care se ține de la o vreme de coada noastră, repede ca musca-n aia calului: „Băi, da’ ăștia n-au auzit de anticoncepționale?“. Bine c-ai auzit tu, m-am
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu două degete, apoi s-a îndreptat spre omul în negru, a pus obiectul într-o pungă și i l-a dat ăluia. Nu sunt urme de sarcină, i-a spus ginecologul. Apoi s-a întors spre mine: Dar nu strică niciodată un mic chiuretaj! Aveam 23 de ani și trăiam într-o lume socialistă, multilateral dezvoltată. Simona Sora Născută în 1967 la Deva. Critic literar. Este absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București (1994). Master în teoria literaturii și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să ne stabilim în camerele unde mama locuiește și astăzi, după renovări și adăugiri aproape anuale. Oricum, spațiile noastre erau folosite oarecum la comun de către mătuși, unchi și verișori. Fratele meu și cu mine eram obișnuiți ca alții să ne strice cărțile și jucăriile, mama era obișnuită să ducă greul gătelilor și pregătirilor marilor sărbători de familie, întotdeauna copioase și nimeni nu se plângea de nimic. În plus, casa bunicilor rămăsese singură între cele două blocuri cu câte trei scări, construite
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu înțelegeam situația, iar el s-a depărtat spre grupul din care țâșnise. Eu nu știam ce relații mai erau în zonă, ce conexiuni mai existau și nici nu conta pentru mine, dar am înțeles că-l deranjasem, că-i ,,stricam ploile “. Cu alte cuvinte, ca să vorbesc cu o colegă, trebuia mai întâi să-i cer permisiunea lui Băldigău, fiu de securist, adică mare ,,sculă” în zonă. Eu ca și naiv ce eram, încă nu aflasem că un securist, adică ,,un
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
permanentă confruntare pentru a pune mâna pe un post, o luptă surdă între câini pentru un ciolan mai mare, o luptă în care câștiga cel mai ticălos dintre ei. Eu eram o ,,cantitate neglijabilă” dar prin scrisorile mele puteam să stric acest echilibru instabil și de aceea eram privit ca un element perturbator, potențial primejdios. Prin 1980 lucram la un atelier de SDV-uri (sculedispozitive-verificări) și la un moment dat cei 5-6 oameni din atelier am fost trimiși la un ,,consult
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
său Călin, pe acela de asemenea Dumnezeu cel milostiv și prea bun să-i fericească trupul și sufletul și să-l binecuvinteze atât în veacul acesta cât și în celălalt. Deasemenea iarăși, dacă cineva ar lăsa la părăsire sau ar strica hotărârile cele mai sus scrise, încheiate și întărite de mine, pe acela Dumnezeu să-l înădească și să-l pedepsească cu trupul și cu sufletul la chinurile veșnice ale iadului, să fie muncit la un loc cu Iuda și Arie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
după cum declară aceștia : «Având noi o pădure în controversă cu cei din Ucea de Jos, am ieșit din satul nostru și le-am luat porcii și s-a făcut o bătaie urâtă, spărgând la câțiva capetele, trântind la pământ cățiva stricându-le mâinile și spinările. Căpitanul suprem pentru această vărsare de sânge prin solgăbirău și un plăieș, ne-au mânat 7 vite, din care ne-au dat două, dar 5 au rămas acolo, până astăzi (1726 n.n.)» Să vedem în continuare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
i) este. g. «De kaend mama enszurat eu Damaszkin Bantsiu deszkeb 28 ianuarie 1837.» h. ( pe peretele dela sfârșit) «...a șezut(u) jolide(rii) ...predatu afară în țara rum(â)niea(scă) pe brătiea(?)...Nikitics ...(și mult mai la vale)...stricat obăgiea împăra(tu) Iosivu.» Mai departe prezentăm însemnările descifrate de părintele Liviu Scorobeț: 1. Apostol 1851, legat în pereți de carton, uzat în proporție de 80 la sută. a. « În anul 1865 au ars 65 case în Streza Cârțișoara» b
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în unele sate până în primul război mondial, știu că la Scorei boierii îi cunoșteai după cămașă, aveau cămeșile cu guler lat în formă ungurească, iar iobagii guler mic făcut din arniciu port românesc.... 4 aprilie 1973 Erariu După ce s-a stricat obăgia, grofului nu i-a mai mers așa bine ca-n obăgie, eșa în fiecare an tot cu deficit. Oamenii (pe) care-i angaja la lucru trebuia să-i plătească, iar oamenii care se duceau la el la lucru nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
români împotriva sașilor, ca de exemplu în Cârța unde sașii au pus foc la români și românii la sași în 1916 când România a intrat în război de au ars cu toții.... 12 aprilie 1973 Despre foștii coloni Când s-a stricat obăgia și s-a împărțit pământul la iobagi, sa dat și din pădure circa 700 jugăre la iobagii din Streza pe care o foloseau în comun, adecă în fiecare toamnă se făceau sorți cam de la 2 până la 3 stânjeni de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cînd păreau și ei în zile mai bune, se trezea cîte unul care se ridica în picioare cu mîna la nas și zicea : „Tovarășea, iar pute de la Cavadia !“. După ce că erau bătuți în cap, se mai și pîrau între ei și stricau totul cînd ți-era lumea mai dragă ! Atunci Dănuț nu mai suporta, se enerva și spunea că el nu mai joacă într-o astfel de echipă. Ceilalți rîdeau și mai și, cu siguranța celor tari. Cristi, bineînțeles, rîdea cel mai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să nu se mai apropie deloc de Serghei Luminița. Totul era minunat. Ea stătea în continuare rezemată de zidul școlii, iar cei doi veri îi țineau companie uitîndu-se la ea. Asta pînă cînd veni o nefericită zi care avea să strice toată armonia, care avea să dărîme totul. În acea zi fatală, în momentul în care se apropiau amîndoi de locul unde stătea Serghei Luminița, Cristi o luă înainte, ajunse la ea și se apucă s-o lovească cu pumnul ca
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sol dat, Pitița ?“ Pitița, care pronunța cuvintele stîlcit (de aceea i se și zicea așa - pentru că atunci cînd vorbea despre ea însăși își spunea „pitița“ în loc de „fetița“), preferă să dea numai din cap și să zică „îhî“, pentru a nu strica solemnitatea momentului cu împleticelile ei. Mai întîi, Dănuț inspectă uneltele de care urmau să se servească în îndeplinirea misiunii. Fetele aveau cîteva lopățele de plastic și o pîlnie. „Cu pîlnia asta ce faceți ?“ Ridicară din umeri. „O punem de-o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
povestea care urmează este una a eului meu virtual, a eului meu mediatic. Mi-am dat seama de acest lucru de-abia după ce am terminat-o. Am realizat că scrierea ei a coincis cu momentul în care mi s-a stricat televizorul - a urmat apoi o perioadă lungă fără el. Cînd îl aveam, ajun sesem aprope la dependență : mă întorceam seara de la serviciu și eram atît de obosit, încît nu făceam altceva decît să mă uit prostește la el ; începeam cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fără penis. Cearșaful cu care fusese acoperit fîlfîia repede, în bătaia curentului. În plasticul convex al măștii de oxigen se oglindeau fețele angajaților de la serviciul de ambulanță - serioase, preocupate, dîrze, dar prelungite și distorsionate de unele muchii și tuburi care stricau ovalul perfect al măștii. Cu toate acestea, se putea vedea cum, în ciuda efortului, nici un mușchi de pe fețele lor nu se clintea. Targa cu John Wayne Bobbitt a fost băgată direct în sala de operație, unde lumea a început să se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
-o omul din poveste era la fel cu cea pe care lumea noastră a încercat-o după cele petrecute la 1907. "De-o jumătate de secol spunea Caragiale cântăm mereu Deșteaptă-te Române... Iată că românul s-a deșteptat... Cine strică?" Urma apoi o expunere critică a faptelor și a situației. Cu lucruri cunoscute, desigur, unele banale chiar. Totul însă ordonat cu o claritate, cu o logică și mai ales într-o formă surprinzătoare, impresionantă. L-am ascultat și a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
timp prin lumea diplomatică, Holban îi cere ambasada noastră de la Roma, rămasă vacantă. Vai de mine! răspunde, cu cea mai senină seriozitate, Carp. Cu o singură țară din Europa ne găsim în raporturi bune; cu Italia. Și vreai să ne stricăm și cu ea?... Senzul acestei replici, nu tocmai plăcute, trebuie pus în legătură cu unele particularități ciudate ale personalităței lui Holban, și cu deosebire spiritului său tăios și rece. Și una pusă pe seama D-lui A.C. Cuza care pe la 1889 a condus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
una în plus și chiar și în locurile vizibile. I-am reproșat de multe ori, dar mult mai târziu, că de fiecare dată greșea numărătoarea și îmi aplica mai multe lovituri. Atunci ea îmi zâmbea și spunea că nu îmi strică. M-am pus cu burta pe carte, am început corectarea notelor, reușind ca în timp de o lună să corectez toate notele. Într-o zi am reușit performanța de a lua trei note de zece. Era o zi caldă de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
hard core - cu mondeni, maneliști, politicieni, patroni de cluburi de fotbal, securiști sau escroci cu aparență de oameni respectabili - să ne fie oferite cu generozitate? (2004) De ce nu e bine să te uiți la televizor În primul rând, pentru căți strici privirea. Și nu neapărat despre creșterea dioptriilor este vorba. Îți strici privirea cu care poți vedea lumea. Începi să o vezi cu cadru, cu unul impus de alții. Pentru puii de vrabie, este absolut necesar ca mâncarea să le fie
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
securiști sau escroci cu aparență de oameni respectabili - să ne fie oferite cu generozitate? (2004) De ce nu e bine să te uiți la televizor În primul rând, pentru căți strici privirea. Și nu neapărat despre creșterea dioptriilor este vorba. Îți strici privirea cu care poți vedea lumea. Începi să o vezi cu cadru, cu unul impus de alții. Pentru puii de vrabie, este absolut necesar ca mâncarea să le fie dată de mama lor, după ce aceasta a mestecato în prealabil - altfel
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
frumos, cu domnu’ Cornel citind din cartea lui de poezie apărută în Italia, cu poemele traduse în cinci limbi, sau din volumul lui de aforisme. Miam notat două dintre aforismele care miau plăcut: „Lovitura de stat din decembrie 1989 a stricat educația poporului român“ și „Presei îi vine greu să se împace cu ideea că locul ei este în fundul Parlamentului“. Și eu, de când scriu la revista școlii, mă împac tot mai greu cu ideea asta. (2003) Despre morți... ...numai de bine
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
problemă și trebuia chemat electricianul de la serviciu de la taicămeu, care mai făcea câte-un ciubuc reparând televizoare. După o vreme, butoanele de pornit/oprit au sărit și au rămas doar niște țumburușuri albe pe care apăsam. Apoi, întrerupătoa rele sau stricat cu totul și ai mei au pus unul pe firul care ducea la priză. Nu era deloc plăcut când se strica televizorul, că eram pe dinafară a doua zi, la școală, când colegii își povesteau „fazele tari“ văzute la filmul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de pornit/oprit au sărit și au rămas doar niște țumburușuri albe pe care apăsam. Apoi, întrerupătoa rele sau stricat cu totul și ai mei au pus unul pe firul care ducea la priză. Nu era deloc plăcut când se strica televizorul, că eram pe dinafară a doua zi, la școală, când colegii își povesteau „fazele tari“ văzute la filmul din seara precedentă, dar această neplăcere era compensată de minunățiile pe care le vedeam după ce electricianul scotea capacul din spatele aparatului. Lămpile
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]