7,897 matches
-
să: "On mnogo ne zarađuje". În propoziție interogativa cu particulă "li", stă obligatoriu după verb ("Zarađuje li on mnogo?" „Câștiga el mult?”), dar în cea cu "da li" rămâne înaintea verbului: "Da li on mnogo zarađuje?" Complementul circumstanțial exprimat prin substantiv sau grup nominal stă după verb dacă nu este scos în evidență ("Viđamo se svakog dana „Ne vedem în fiecare zi”), și înaintea verbului în cazul contrar: Svakog dana se viđamo" „În fiecare zi ne vedem”. Locul adjectivelor pronominale Adjectivele
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
verb dacă nu este scos în evidență ("Viđamo se svakog dana „Ne vedem în fiecare zi”), și înaintea verbului în cazul contrar: Svakog dana se viđamo" „În fiecare zi ne vedem”. Locul adjectivelor pronominale Adjectivele pronominale stau de regulă înaintea substantivului din grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv stă adjectivul posesiv, înaintea acestuia - adjectivul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
svakog dana „Ne vedem în fiecare zi”), și înaintea verbului în cazul contrar: Svakog dana se viđamo" „În fiecare zi ne vedem”. Locul adjectivelor pronominale Adjectivele pronominale stau de regulă înaintea substantivului din grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv stă adjectivul posesiv, înaintea acestuia - adjectivul demonstrativ, interogativ sau nehotărât, iar înaintea acestora - adjectivul "sav
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
dana se viđamo" „În fiecare zi ne vedem”. Locul adjectivelor pronominale Adjectivele pronominale stau de regulă înaintea substantivului din grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv stă adjectivul posesiv, înaintea acestuia - adjectivul demonstrativ, interogativ sau nehotărât, iar înaintea acestora - adjectivul "sav" „tot” sau "ceo" „întreg, tot”. Exemple: "ovo tvoje delo" „treaba asta a ta”, "O
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Adjectivele pronominale stau de regulă înaintea substantivului din grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv stă adjectivul posesiv, înaintea acestuia - adjectivul demonstrativ, interogativ sau nehotărât, iar înaintea acestora - adjectivul "sav" „tot” sau "ceo" „întreg, tot”. Exemple: "ovo tvoje delo" „treaba asta a ta”, "O kakvoj mojoj grešci govoriš?" „Despre care greșeală a mea vorbești?”, "ceo
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sau "ceo" „întreg, tot”. Exemple: "ovo tvoje delo" „treaba asta a ta”, "O kakvoj mojoj grešci govoriš?" „Despre care greșeală a mea vorbești?”, "ceo taj njihov program" „tot programul asta al lor”. Locul atributelor Atributul adjectival stă în general înaintea substantivului determinat (žuti cvet" „floare galbenă”), dar poate sta după acesta dacă are complement: "od starosti žuta knjiga" sau "knjiga žuta od starosti" „carte galbenă de bătrânețe”. Stă obligatoriu după numele personalităților istorice: "Katarina Velika „Ecaterina cea mare”. Un substantiv poate
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
înaintea substantivului determinat (žuti cvet" „floare galbenă”), dar poate sta după acesta dacă are complement: "od starosti žuta knjiga" sau "knjiga žuta od starosti" „carte galbenă de bătrânețe”. Stă obligatoriu după numele personalităților istorice: "Katarina Velika „Ecaterina cea mare”. Un substantiv poate avea mai multe atribute adjectivale, toate plasate înaintea să. În acest grup, adjectivul nedefinit îl precede pe cel definit, adjectivul calificativ propriu-zis pe cel relațional, iar adjectivul cu un înțeles mai restrâns pe cel cu un înțeles mai larg
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cu un înțeles mai restrâns pe cel cu un înțeles mai larg: "moderan italijanski školski brod" „navă-școală italiană modernă”, "poznata beogradska operska pevačica" „o cunoscută cântăreața de operă din Belgrad”. Atributul adjectival exprimat prin numeral ordinal stă de obicei înaintea substantivului, ca orice atribut adjectival ("peți razred" „clasa a cincea”), dar cu numele de monarhi se plasează după acesta: "Petar Prvi „Petru I”. Dacă substantivul mai are un atribut adjectival, numeralul stă înaintea acestuia: treći svetski rât" „al treilea război mondial
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cunoscută cântăreața de operă din Belgrad”. Atributul adjectival exprimat prin numeral ordinal stă de obicei înaintea substantivului, ca orice atribut adjectival ("peți razred" „clasa a cincea”), dar cu numele de monarhi se plasează după acesta: "Petar Prvi „Petru I”. Dacă substantivul mai are un atribut adjectival, numeralul stă înaintea acestuia: treći svetski rât" „al treilea război mondial”. Atributul adjectival al numelui predicativ stă după verbul copulativ dacă nu este scos în evidență: "Kinezi șu čudni ljudi" „Chinezii sunt oameni ciudați”. Pentru
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nu este scos în evidență: "Kinezi șu čudni ljudi" „Chinezii sunt oameni ciudați”. Pentru a fi scos în evidență, se plasează la începutul propoziției: "Čudni șu ljudi ți Kinezi" „Ciudați oameni mai sunt și chinezii ăștia. Atributul substantival stă după substantivul determinat: "čovek proverenog ukusa" „un om cu bun gust dovedit”. Locul cliticelor Encliticele (pronumele, verbele auxiliare neaccentuate și particulă interogativa "li") nu pot sta la începutul propoziției. Verbele auxiliare și pronumele personale complemente neaccentuate pot avea mai multe poziții. Exemple
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cuvântul de bază. Prin adăugarea sau schimbarea unui sufix, se formează (sufixele sunt marcate cu caractere aldine): Exemplu de familie lexicala formată prin sufixare, inclusiv un cuvant format de la un cuvant deja sufixat: Este caracteristică pentru limba sârbă formarea de substantive de la verbe prin derivare regresiva, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemple: "odmoriti se" „a se odihni” > "odmor" „odihnă”, "plakati" „a plânge” > "plač" „plâns, plânset”, "prepisati" „a transcrie, a copia” > "prepis" „copie”, "răsti" „a crește” > "rast" „creștere”. În cazul verbului, prefixarea
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
adică fără sufix cuvintele lor baza nu formează un cuvant compus. Cuvintele baza pot fi: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cuvântul a suferit o derivare regresiva. Exemple: Prin conversiune se obțin, de exemplu, substantive din adjective, majoritatea lor declinându-se tot că adjectivele. Substantivele comune care provin din adjective și denumesc persoane, își păstrează formele de masculin și feminin, de exemplu "dragi, -a" „iubitul, iubita”, dar numele de familie de aceeasi proveniență nu se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
compus. Cuvintele baza pot fi: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cuvântul a suferit o derivare regresiva. Exemple: Prin conversiune se obțin, de exemplu, substantive din adjective, majoritatea lor declinându-se tot că adjectivele. Substantivele comune care provin din adjective și denumesc persoane, își păstrează formele de masculin și feminin, de exemplu "dragi, -a" „iubitul, iubita”, dar numele de familie de aceeasi proveniență nu se acordă la feminin. Astfel sunt "Crnjanski", "Rački", "Markov" etc. Cele
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
dar numele de familie de aceeasi proveniență nu se acordă la feminin. Astfel sunt "Crnjanski", "Rački", "Markov" etc. Cele care denumesc noțiuni abstracte își păstează formă de neutru: "dobro" „binele”, "zlo" „râul”. Cele care provin din atribute adjectivale ale unor substantive păstrează genul acelor substantive, de exemplu "prava" (feminin) „dreapta” (linie). Aici se includ multe nume de țări: "Engleska" „Anglia”, "Nemačka" „Germania” etc., pentru că provin din grupuri de cuvinte cu substantivul feminin "zemlja" „țară”. Majoritatea verbelor la forma de participiu pasiv
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de aceeasi proveniență nu se acordă la feminin. Astfel sunt "Crnjanski", "Rački", "Markov" etc. Cele care denumesc noțiuni abstracte își păstează formă de neutru: "dobro" „binele”, "zlo" „râul”. Cele care provin din atribute adjectivale ale unor substantive păstrează genul acelor substantive, de exemplu "prava" (feminin) „dreapta” (linie). Aici se includ multe nume de țări: "Engleska" „Anglia”, "Nemačka" „Germania” etc., pentru că provin din grupuri de cuvinte cu substantivul feminin "zemlja" „țară”. Majoritatea verbelor la forma de participiu pasiv se pot folosi și
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
zlo" „râul”. Cele care provin din atribute adjectivale ale unor substantive păstrează genul acelor substantive, de exemplu "prava" (feminin) „dreapta” (linie). Aici se includ multe nume de țări: "Engleska" „Anglia”, "Nemačka" „Germania” etc., pentru că provin din grupuri de cuvinte cu substantivul feminin "zemlja" „țară”. Majoritatea verbelor la forma de participiu pasiv se pot folosi și că adjective, de exemplu în grupurile otvoren prozor" „fereastră deschisă”, prodata roba" „marfă vândută”, kuvano meso" „carne gătită”. Formă de participiu activ poate servi mai rar
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sau o însușire vizibil schimbată: odrasla žena" „femeie adultă”, "zaspalo dete" „copil adormit”. Adverbe devin foarte frecvent adjectivele calificative propriu-zise, inclusiv provenite din participii pasive, precum și unele adjective terminate cu "-ski" (vezi mai sus Adverbul). Prepoziții devin unele adverbe și substantive (vezi mai sus Prepoziția). Că orice limbă, și sârbă și-a îmbogățit lexicul prin împrumuturi din mai multe limbi. Față de limbă croată, al cărei standard are tendința de a-si îmbogăți lexicul prin formarea de cuvinte și calc, sârbă este
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ruž" „ruj”). Cea mai recentă și în prezent principala sursă de împrumuturi este limba engleză, unele fiind cuvinte internaționale, precum "prohibicija" și "infrastruktura", altele păstrând formă sonoră engleză, de exemplu "pejsmejker" „pace-maker”, "trening" „antrenament”, "mjuzikl" „comedie muzicală”, "softver". Aproape toate substantivele împrumutate sunt incluse în clasele de declinare sârbe. Cele terminate în limba de origine în "-i", "-u" sau orice vocală lungă includ această vocală în rădăcina: "tabu" - "tabua" „al/a/ai/ale tabuului”, "bife" - "bifea" „al/a/ai/ale bufetului
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în declinarea a II-a: "zanatlija" (masculin) „meseriaș”, "ćuprija" (feminin) „pod (peste o apă)”. La cuvintele de origine latină în "-tio" în această limbă, aceasta terminație devine "-cija", fie ca sursă directă este sau o altă limbă : "ambicija", "degradacija". Numai substantivele care denumesc persoane de sex feminin terminate în alt sunet decât "-a" sunt invariabile, de exemplu "Dolores", "ledi". Adjectivele împrumutate primesc de regulă terminații sârbe și se declina conform acestora, exprimând de asemenea gradele de comparație după regulile limbii sârbe
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
turcească, austriacă, austro-ungară. Se produc astfel faze de stagnare și regres pe plan economic, social și cultural. În 1723, în harta gereralului Mercy "Karte des Temesvarer Banates", localitatea apare pentru prima dată numită "Becicherecu Mic". Originea provine prin rotacism de la substantivul propriu "Pechereky" - numele unui latifundiar. Mai târziu, în 1743 - este denumită "Bezsierek". Între 1920-1925, localitatea a fost numită "Țichindeal", după numele cărturarului Dimitrie Țichindeal, născut aici în 1775. La Becicherecu Mic orientarea politică este predominant către partidul PD-L. Primarul
Comuna Becicherecu Mic, Timiș () [Corola-website/Science/304298_a_305627]
-
Pronumele interogativ este parte de vorbire flexibilă care, în propozițiile interogative, ține locul unui substantiv și este așteptat ca răspuns. Exemplu: Cine lipsește? Băiatul lipsește; [cine/cui, care, ce, cât(câți, câte)] ex.: "Care" răspunde?- "El" răspunde. - punând întrebarea cine?, aflăm că funcția sintactica este de sub Când determina un substantiv și se acordă cu acestă
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
propozițiile interogative, ține locul unui substantiv și este așteptat ca răspuns. Exemplu: Cine lipsește? Băiatul lipsește; [cine/cui, care, ce, cât(câți, câte)] ex.: "Care" răspunde?- "El" răspunde. - punând întrebarea cine?, aflăm că funcția sintactica este de sub Când determina un substantiv și se acordă cu acestă în gen, număr și caz, pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ, cu funcția sintactica de atribut adjectival. ex.: "Câți ani" ai? Aceste pronume flexionează după gen,număr și caz: a. CINE N.-AC.-cine? G.
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
predicativ) Ac. Pe cine ai lăsat acolo? (complement direct) Cu cine discutai? (complement indirect) D. Cui i-ai comunicat vestea? (complement indirect) G. Al cui băiat ești tu? (atribut genitival) Al cui este băiatul acesta? (nume predicativ) Când însoțesc un substantiv și-l determina, pronumele interogative își schimbă valoarea gramaticala, devin adjective pronominale interogative, se acordă cu substantivul în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival. Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ. Ce rochie este mai
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
ai comunicat vestea? (complement indirect) G. Al cui băiat ești tu? (atribut genitival) Al cui este băiatul acesta? (nume predicativ) Când însoțesc un substantiv și-l determina, pronumele interogative își schimbă valoarea gramaticala, devin adjective pronominale interogative, se acordă cu substantivul în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival. Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ. Ce rochie este mai frumoasă? Care floare o oferi colegei? Câți elevi vor participa la concurs? Propozițiile construite cu pronume interogativ
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
băi. Prin aceasta s-a stabilit și deosebirea dintre termenii "thermae" și "balneae", cel din urmă definind băile republicane lipsite de luxul celor din timpul imperiului ("thermae"). La greci aceste stabilimente purtau numele de gymnasia. Cuvântul românesc corespunzător este „terme”, substantiv la plural, fără formă de singular. O baie publică era construită în jurul a trei încăperi principale: caldarium (baie caldă), tepidarium (camera de baie călduță) și frigidarium (piscină pentru băi reci). Unele thermae beneficiau și de sudatorium (băi de aburi) sau
Terme () [Corola-website/Science/312246_a_313575]