7,855 matches
-
Într-un cerc intim, de prieteni și cunoscuți. Ori azi, și cei care nu te cunosc personal au aflat câtă pasiune ai pus și pui pentru scoaterea la lumină a atâtor fapte, opere și personalități peste care s-au așezat uitarea și colbul. Este o muncă istovitoare dar frumoasă, că nu-i alta mai frumoasă și iscusită zăbavă... Îmi pare rău că n-am trecut pe la tine deloc, adică am trecut dar dormeai, poate ți-au spus ceilalți bolnavi 369. Îți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
toate vor pleca odată cu mine În discreția pe care sigur și-ar fi dorit-o. Mulți „anonimi” au mai făcut parte din elita fălticinenilor, chiar dacă n-au avut veleități artistice sau literare. Oricum, odată cu stingerea generației trăitoare a acelor vremuri, uitarea se va așterne, rămânând doar Întrebarea distinsului dumneavoastră oaspete, Abdel Aziz Belal: „Mais comment s’explique-t-elle, cette explosion spirituelle, dans une petite ville?”. Cu stimă, Dr. șandru Ecaterina (Molnar Katy) 854 șERBAN, Mihail 387 1 București, 8.I.1973 Stimate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fi fost - cum a și fost - un excelent dascăl. Despre aceasta pot mărturisi foștii săi elevi din Flt.: Turculeț, Balan, Hușanu etc., Întrucât am ținut mult să dea ore de lb. română și la șc. Normală. Ce să-i faci! Uitarea e calitate... colegială. Am contractate la diverse Edituri vreo 5 lucrări. Una „Nibelungii”, În proză ritmată, deși anunțată În planul pe 1971, n-a apărut Încă - În urma dispozițiilor noi, de a se prefera lucrări cu subiecte autohtone. Salută-i pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tipărirea dar trebuie și ceva științific acolo. Dl. Prof. Jitaru n-ar putea să ne satisfacă aceasta? Mulțumesc pentru osteneala cu tipografia. Voi Încerca și cu Litera, căci n-aș vrea ca istoricul și activitatea Lectoratului münchenez să fie date uitării. Prin urmare nu e vorba de Călărași, ci de Caracal 606. Acolo nu prea cunosc lume și intervenția Muzeului cred, că ar fi mai eficace 607. Doina Bucur trebuie să aibă locul ei la Muzeu. Era rudă cu Ciurea prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la poștă numai de două zile, când m-am Întors la București. Vă doresc, la rândul meu, sănătate și putere de muncă În toate gândurile mărețe și totodată pioase pe care le aveți Întru a nu lăsa să cadă În uitare pe cei care au muncit pe pământul țării, scoțând la lumină bogăția folclorului nostru. Când ați fost la București v-am promis niște reviste „șezătoarea” și alte documente mărunte În ceea ce privește activitatea tatălui meu, dar fiind prea frig și greu de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în care să se întoarcă. Majoritatea țiganilor nu au excelat niciodată în agricultură, nu au avut pâmânt și nu au fost legați de îndeletnicirile agricole. Nemaiputând să-și exercite ocupațiile tradiționale de mici negustori, meșteșugari sau muzicanți, le-au dat uitării și au gustat din pâinea amară a industriei. Cum, necum, se obișnuiseră cu această pâine. Mai mult, au început să părăsească maghernițele igrasioase, barăcile insalubre din PFL în care și-au îmbolnăvit copiii și și-au distrus sănătatea, pentru a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cel mai Înalt pe care Îl poate dobândi acest cuvânt târât În toate mascaradele retoricii de ocazie. Un erou autentic, zi de zi și clipă de clipă, al cărui curaj nu este doar al unui superb moment de Îndrăzneală și uitare, nici nu servește cine știe căror „cauze” incerte. Blecher nu este un Pavel Korceaghin. Victoria solitarului Încercat de toate Întrebările transgresează orice cauză. Nici o cauză nu l-a susținut pe Blecher. Ceea ce a gândit și scris, Înainte și după accidentul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să văd Reichstagul. Am ajuns, apoi, la Checkpoint Charlie. Întruchipări ale Istoriei? Două epoci dialogau În mine, prin mine. Un dialog pe care aș fi vrut să-l uit. Măcar pentru o vreme, pentru oricât de scurtă vreme. Nevoie de uitare, imposibilitatea ei. * După câteva săptămâni de izolare, am căutat oamenii. Berlinul s-a Însuflețit, treptat, dezvăluindu-și ritmul, diversitatea. Incitat de contrastele orașului; nu doar de populația sa eterogenă sau de scindarea sa politică și administrativă. Patriarhalitatea cartierelor, risipite confortabil
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apare a doua delegație din țară formată din Constantin Stoicănescu și Bidianu. Speranța lui Nicolae Petrașcu că Bidianu îi va aduce ceva vești de la familia sa din Sibiu, s-a transformat într-o amărăciune, pe care și-o alunga în uitare, ca să participe cu toată ființa la lupta, care abia se contura. La întâlnirea avută cu cei doi veniți din țară, în casa lui Petre Ponta, a asistat Papanace, Comandantul și Nicolae Petrașcu. Bidianu era foarte optimist de viitorul mers al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe la Țăranu, care îi conduce într-o cameră, destinată pentru ei, unde au putut să se curețe pe haine și încălțăminte și apoi să se odihnească pe un pat cu cearceaf curat și dune bănățene, lucru demult parcă trecut în uitare. După un somn letargic de câteva ceasuri bune, s-au sculat și au coborât în crâșmă pentru a mânca ceva, ca apoi să-și reia somnul binefăcător. Dimineața zilei de joi, 16 Mai i-a găsit refăcuți oarecum fizic și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
încercărilor grele prin care trecea țara, a produs o profundă indignare în pătura largă a poporului românesc. Câtva timp s-a discutat acest fapt într-un stil patriotic, dar au trecut câteve săptămâni de atunci și totul a fost dat uitării, iar oamenii au început din nou să-și continue preocupările obișnuite și viața lor tihnită. Odată cu aceasta a fost dată uitării și pierderea Basarabiei și după un timp îți dădea impresia că nimeni nu se mai sinchisea de înstrăinarea pământului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
discutat acest fapt într-un stil patriotic, dar au trecut câteve săptămâni de atunci și totul a fost dat uitării, iar oamenii au început din nou să-și continue preocupările obișnuite și viața lor tihnită. Odată cu aceasta a fost dată uitării și pierderea Basarabiei și după un timp îți dădea impresia că nimeni nu se mai sinchisea de înstrăinarea pământului românesc, împreună cu milioanele de români căzuți în robie străină. Părea că de soarta acestei provincii nu se mai interesau decât acei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fost înaintată Procuraturii generale de A.R.F.D.P.L.A. (Asociația Română a Foștilor Deținuți Politici și Luptători Anticomuniști). Foștii deținuți politici adoptaseră, după 1989, atitudinea creștină a iertării și a contribuției astfel la crearea unei păci și liniști „sociale”, în care praful uitării să se depună încet pe istoria acestor oribile crime, săvârșite de regimul comunist. Ca urmare nu le-a cerut nimeni acestor nemernici, nici măcar să-și recunoască crimele și să-și ceară iertare, la modul general, de la sutele de mii de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
forțată a regelui Mihai la finalul anului 1947, trecând apoi prin zeci de ani de control comunist și ajungând în primii ani ai perioadei postdecembriste, guvernele României au întreținut mitul inexistenței Holocaustului în România. Mitul în cauză a făcut necesară „uitarea” crimelor comise de autoritățile române în Basarabia, Bucovina și Transnistria, niciuna dintre aceste regiuni nerămânând după război parte a teritoriului României. Această uitare a fost reală. Când se discuta despre Holocaustul din Europa, atenția era îndreptată cel mai adesea asupra
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
perioadei postdecembriste, guvernele României au întreținut mitul inexistenței Holocaustului în România. Mitul în cauză a făcut necesară „uitarea” crimelor comise de autoritățile române în Basarabia, Bucovina și Transnistria, niciuna dintre aceste regiuni nerămânând după război parte a teritoriului României. Această uitare a fost reală. Când se discuta despre Holocaustul din Europa, atenția era îndreptată cel mai adesea asupra uciderii evreilor din Transilvania de Nord și Maramureș de către autoritățile ungare în parteneriat cu Germania. Numărul mare de evrei rămași în viață la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unei naturi moarte: Bărbat în lift. M-au trecut fiori. O fi fost liftul stricat sau a uitat liftierul - în caz că exista așa ceva în clădirea respectivă - de prezența mea în cutia asta infernală? Începusem să cred că lumea m-a dat uitării. Oricare din variante era posibilă, dar esențialul era că mă aflam blocat între cei patru pereți din oțel inoxidabil. Mi-am ciulit urechile, încercând să prind orice zgomot, dar nici un sunet nu ajungea până la mine. Mi-am lipit urechea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ȘTEFAN PRUTIANU . “Din grupul organizatorilor evenimentelor din 14 decembrie 1989 , (liderul platonic), este cel mai detașat de acele evenimente . Ca și în anii trecuți , și acum a evitat să dea interviuri despre acest subiect , părând să dorească a-l da uitării De altfel , nici nu a participat la simpozionul “14 Decembrie 1989 începutul Revoluției române” din sala mare a Primăriei , organizat acum câteva zile” VENEA OMOARĂ PE BAHLUI ! Unde se înțelege că vom asista la scene de securistomahie rostuite într-o
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
manierist. Sunt pagini care, dincolo de unele elemente de meșteșug ținând de versificație, prin caracterul lor simplist, exterior (chiar și atunci când evocă momente sau personalități din trecutul național), prin grosiera și vinovata deformare a realului social-politic s-au hărăzit de la sine uitării, putând fi luate în atenție numai ca mostre ale realismului socialist. Doar lirica erotică din Cupa cu garoafe (1960) sau din Cântece albe (1967), inflexiunile elegiace din Arbore neîmpăcat (1973) sau sonetele din Târziu (1980) izbutesc să contureze, în parte
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Premiul de Stat, la fel și cu primul volum din Bărăgan (1954), una dintre cărțile simptomatice pentru imperativele partinice ale realismului socialist din deceniul șase. Odată cu relativa liberalizare din deceniul șapte, scriitorul începe să intre în conul de umbră al uitării, deși publică lucrări de valoare și se distanțează tacit de compromisurile făcute anterior. Dintre publicațiile la care a colaborat mai pot fi amintite „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Viața românească”. G. ilustrează cazul scriitorului de real talent care își trădează vocația, abandonându
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
și fără precauția impusă de natura „documentului”, care a evoluat de-a lungul timpului și nu mai putea constitui un temei absolut pentru o concluzie de ordin istoric. În vederea realizării unor astfel de sinteze, dar și cu intenția salvării de uitare a multor creații populare, lansează în 1893 un Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români. „Tradițiunile istorice” pe care le vizează îndeosebi sunt cele legate de daci și romani, legende, denumiri de locuri, obiceiuri păgâne, religioase sau
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
afară, Discurs asupra metodei). La început, odată cu descoperirea ingenuă a lumii, poeta își dorea „un suflet de bărbat”, adevărat Orfeu modern, dar erotica profundă, orgolioasă, descriind „caracatița sumbră a singurătății”, suferința nocturnă, extazul mistic și mai ales „înțelegerea - pedeapsă și uitare” indică o coborâre în sinele feminității: „Nu pot să-mi iert / Această îndrăzneală care mie / Îmi pare umilință. Trec și pierd / Iubirea ce-ar fi fost să fie.” Căci, nod dureros de sensibilitate, ea „își petrece viața și moartea într-
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
sub denumirea de Compania Dramatică Davila, inaugurată oficial în august 1909. Cu acest prilej, I.L. Caragiale trimite un instantaneu, Începem!.... În spectacolele companiei proprii, directorul era uneori și actor, ba și electrician, mașinist, recuziter, pictor. Capabil să muncească încordat, până la uitarea de sine, se destinde în activități mondene și sportive (automobilism, vânătoare, petreceri, vizite la Curte). Membru fondator al Societății Scriitorilor Români (1909), este ales în 1911 în comitetul de conducere. În 1914 inițiază Cercul bibliofil român. În anul următor, la
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
sau încifrări stilistice. Volumul Moartea calului troian cuprinde, alături de câteva frumoase pasteluri (De primăvară, Pastel comemorativ), și lirică de dragoste (ciclul Zăpezi interzise), versuri meditând asupra creatorului de artă, condamnat veșnic să caute perfecțiunea și desăvârșita exprimare de sine (Până la uitare, Statuie, Copac). Acestei ipostaze reflexive ce naște interogații despre condiția omului și a poetului, Coloană de-a lungul (1971) îi adaugă o tonalitate nostalgică, impresionantă prin sinceritate (Autoportret, Printre, Amurg de toamnă). În volumele ulterioare, Zăpezi fără întoarcere (1973), Ritualuri
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
culori, București, 1995; Zbor printre flori, București, 1995; Valul și malul, București, 2001. Antologii: L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, București, 1981. Traduceri: S. Șatrov, Blana de nylon, București, 1964 (în colaborare cu H. Rorlich); I. Voronov, Aducerea aminte sau uitarea?, București, 1988. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Nicolae Dragoș, „Moartea calului troian”, LCF, 1968, 39; Dan Laurențiu, „Moartea calului troian”, R, 1968, 7; Piru, Poezia, II, 310-314; Barbu, O ist., 148-151; Ungheanu, Arhipelag, 258-260; Mincu, Poezie, 62-65; Nicolae Balotă, „Scrisoare în
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
denunțe răbufnește parcă furios în înjurătura neaoșă și în expresiile obscene ale gardienilor și comandanților - semne răsturnate ale unei lumi infernale. Întors viu din această lume, naratorul are datoria sacră de a scrie: văzut ca o garanție împotriva ștergerii, prin uitare, a unei istorii violente, actul rememorării în scris și, prin extensie, opera literară sunt, în același timp, o probă de conștiință morală și un act cathartic: „Și m-am hotărât să nu-i uit în vecii vecilor/ nu să mă
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]