8,054 matches
-
Dumbrăvița unde materialul ceramic și celelalte obiecte descoperite în acest loc au dus la concluzia existenței aici a unei așezări daco-romane în secolele II-III. Se presupune că în secolul IX, cneazul Glad domnea peste aceste locuri. El a acceptat suveranitatea ungară. Totuși, până acum nu a fost descoperit nici un document care să dateze din acea perioadă. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști fie în 1212, fie în 1266. În această perioadă, cetatea ocupa
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
politic și spiritual, îl avea Cenadul. În 1175 este menționat comitatul Timiș, dar sursele nu menționează care este centrul economic și administrativ al acestuia. În momentul atestării sale, acesta făcea parte din comitatul Timiș, o unitate administrativ teritorială a regatului ungar. Teritoriul cunoscut mai târziu ca Banat, cu centrul administrativ în „Urbs Morisena” (apoi Cenad) fusese cucerit de către maghiari în jurul anului 1030 și încorporat regatului ungar. Fiind așezată într-un punct strategic, de unde putea fi controlată o mare parte a Câmpiei
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
momentul atestării sale, acesta făcea parte din comitatul Timiș, o unitate administrativ teritorială a regatului ungar. Teritoriul cunoscut mai târziu ca Banat, cu centrul administrativ în „Urbs Morisena” (apoi Cenad) fusese cucerit de către maghiari în jurul anului 1030 și încorporat regatului ungar. Fiind așezată într-un punct strategic, de unde putea fi controlată o mare parte a Câmpiei Banatului, atât Timișoara cât și funcția de comite de Timiș devin din ce în ce mai importante. Timișoara primește un impuls deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
Ioan de Hunedoara, iar în timpul anarhiei feudale, acesta chiar își va muta capitala la Timișoara. Stabilirea curții regale în acest loc a determinat o creștere demografică a așezării, dar importanța ei devine și comercială și politică. Timișoara devine capitala regatului ungar pentru o perioadă de 8 ani, între 1316-1323. Carol Robert de Anjou va mai reveni la Timișoara în 1330 când pornește de aici împotriva lui Basarab I, Domnul Țării Românești. Palatul regal a fost ridicat cu meșteri italieni și era
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth. S-a născut în Munții Apuseni într-o familie de țărani moți înstăriți. Cel dintâi strămoș cunoscut al lui este Gheorghe Iancu, preot ortodox în satul Vidra de Sus, participant la răscoala lui Horea
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
invitați fiind și canceliștii români. Obiectivul principal al tineretului maghiar era „uniunea cu patria soră” și abia după aceea eliberarea maselor largi din jugul șerbiei. Cu toate că inițial și tinerii români au fost de acord cu principiile libertăților proclamate de revoluția ungară, ei au ținut să precizeze următoarele, prin glasul lui Alexandru Papiu-Ilarian: iar Samuil Poruțiu, cerând să vorbească în întrunirea canceliștilor, a cerut "„să nu li se pretindă a fi toate numai ungurește... Pentru ce să fie chiar și Dumnezeu ungur
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
greco-catolic Lemeny, cunoscut ca adept al unirii Transilvaniei cu Ungaria, a primit din partea guvernatorului solicitatea de a pleca în munți pentru a-i liniști pe moți și pentru a pune capăt adunărilor de popor.. În același timp, după Paști, autoritățile ungare din Transilvania au declarat starea de asediu și au început să ridice spânzurători prin satele românești, pentru a-i intimida pe români și a-i determina să nu participe la Adunarea Națională de la Blaj din 30 aprilie. Episcopul greco-catolic Lemeny
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
care se aflau românii și care erau acuzați de răzvrătire. La 14 iunie comisia a mai cerut 2 companii de soldați, care i s-au trimis imediat din Turda. La 18 iunie s-a publicat oficial desființarea iobăgiei de către guvernul ungar. Iancu a asigurat comisia că țăranii români vor respecta liniștea și ordinea și că își vor revendica pe cale legală pământurile și pădurile. La 19 și 20 iunie Avram Iancu a făcut cu moții două exerciții de mobilizare, la care oamenii
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
armata austriacă așa cum aceasta le-a înarmat pe cele maghiare, constituite deja de multă vreme. Avram Iancu s-a aflat printre semnatarii procesului-verbal al adunării, care în final a proclamat "„constituțiunea împărătească austriacă”", deci opunerea și mai dură față de revoluția ungară și revenirea la situația dinainte de 25 aprilie 1848. La 30 septembrie Iancu a plecat de la Blaj înapoi în munți, însoțit de moții săi. La 10 octombrie 1848 Kossuth Lajos adresează românilor o proclamație, prin care li se cere să nu
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
a avut drapel a fost Legiunea Auraria Gemina. Acesta era în culorile naționale actuale, albastru-galben-roșu, dispuse orizontal, cu culoarea roșie în partea inferioară. Hampa sa era în culorile naționale maghiare, roșu-alb-verde, pentru că era captură de război, fiind luată de la trupele ungare într-una din luptele date împotriva maiorului [[Imre Hatvani |Hatvani}} la Abrud în primăvara anului 1849. La [[8 noiembrie]] 1848, la ordinul General Commando austriac din Transilvania, Avram Iancu, cu 4.000 de combatanți din Legiunea Auraria Gemina, participă la
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
cu moți în munți. La 29 noiembrie 1848 Avram Iancu avea gata de luptă alți 1.500 de moți, la solicitarea armatei austriece. Cu ei s-a deplasat pentru a lua parte la luptele prevăzute a se da cu armata ungară în defileul de la Ciucea. La 4 decembrie Avram Iancu a ajuns la Săcuieu, județul Cluj, iar în noaptea de 6 spre 7 decembrie i s-a cerut să atace prin suprindere liniile inamice. Din cauza incompentenței unui ofițer austriac, care i-
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Munții Apuseni abia aveau la dispoziție 800 de puști la un număr de câteva mii de combatanți, iar aprovizionarea cu hrană era problematică. La sfârșitul lunii martie 1849, combatanții români din Munții Apuseni erau complet înconjurați în munți de trupele ungare. La sfârșitul lunii aprilie 1849, deputatul maghiar de origine română Ioan Dragoș este trimis de Kossuth pentru a-i convinge pe români să depună armele, pentru că prin rezistența lor țineau blocate prea multe trupe maghiare, care erau necesare în alte
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
maghiare care au supraviețuit. La 15 mai 1848 maiorul Hatvani a ocupat din nou Abrudul, după ce își completase trupele decimate. A urmat a doua bătălie de la Abrud, care s-a încheiat la 18 mai 1848 cu înfrângerea gravă a trupelor ungare. În total, maiorul Hatvani a pierdut cca 5.000 soldați și toată artileria, iar deputatul Dragoș a fost ucis (în prima bătălie de la Abrud). La 8 iunie 1849 împotriva românilor din Munții Apuseni a pornit cea mai mare forță militară
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
facă o înțelegere cu maghiarii și să treacă de partea lor, în contextul puternicei ofensive austro-ruse din Transilvania, care amenința armata maghiară cu dezintegrarea. Lui Iancu i se propunea de către Kossuth, în caz de împăcare, gradul de general în armata ungară și trecerea cu legiunea sa în Muntenia pentru a lupta acolo împotriva forțelor austro-ruse.. Kossuth a semnat documentele necesare organizării unei legiuni românești care să lupte în cadrul armatei ungare la 15 iulie 1849. Bălcescu ajunge în munți cu oferta maghiară
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
de către Kossuth, în caz de împăcare, gradul de general în armata ungară și trecerea cu legiunea sa în Muntenia pentru a lupta acolo împotriva forțelor austro-ruse.. Kossuth a semnat documentele necesare organizării unei legiuni românești care să lupte în cadrul armatei ungare la 15 iulie 1849. Bălcescu ajunge în munți cu oferta maghiară la sfârșitul lunii iulie 1849, iar discuțiile cu și între conducătorii românilor din munți au durat 4 sau 5 zile. Avram Iancu i-a răspuns în scris lui Kossuth
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
scris lui Kossuth la 3 augut 1849, arătându-i că în condițiile date, cu armata maghiară înfrântă și armatele austro-ruse învingătoare și stăpâne în Transilvania, nicio discuție nu își mai are rostul. În timpul acestor discuții de pace, luptele cu armata ungară nu au încetat. Combatanții Legiunii Auraria Gemina, comandată de Avram Iancu, s-au ciocnit la 2 și 4 iulie de trupele maghiare conduse de Velics Karoly, care au încercat să atace munții din direcția Aiud, dar au fost înfrânte de
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
22 iulie aceste atacuri maghiare au fost repetate, dar s-au soldat din nou cu o înfrângere, venită tot din partea tribunului Fodor. La 29 iulie 1849, ministrul-președinte maghiar Szemere ține un discurs în care spune că unul din scopurile revoluției ungare este libera dezvoltare a naționalităților, adică exact motivul discordiei dintre maghiari și români în anii 1848-1849. Kossuth Lajos îl însărcinează pe revoluționarul pașoptist român Eftimie Murgu să meargă în munți la Avram Iancu și să îi comunice acest fapt, pentru
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
atitudine ostilă au contribuit rapoartele false ale fostului consilier militar al Legiunii Auraria Gemina, căpitanul austriac Ivanovici, dar și faptul că austriecii aflaseră de tratative duse de Iancu cu maghiarii și oferta lui Kossuth de a trece de partea revoluției ungare. Din acest motiv, a făcut calea întoarsă la Câmpeni. La 22 august 1849, o delegație de doi moți, trimiși de Iancu la Florești, județul Cluj, au declarat armatei austriece că acesta a decis să își lase luptătorii la vatră. Generalul
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
naționalizarea în 1948 a spitalelor, sediul Sanatoriului de maici "St. Vincent du Paul", din parohia Bisericii Franceze de la Statuia Aviatorilor, a devenit sediul Institutului. A fost ales ca membru al Academiilor de Științe ale URSS, R. P. Bulgară, R. P. Ungară și R.D.G, al societăților de endocrinologie din Paris, Moscova și Praga, al Societății Estone de Neurologie, al mai multor societăți din Paris (de neurologie, de psihiatrie, de medico-psihologie și al Societății medicale a spitalelor). În anul 1948 a fost
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
domnie ai acestuia, sub conducerea voievodului Transilvaniei Andrei Lackfi. Astfel, tătarii au fost siliți să se retragă din țară peste Nistru, spre nordul Mării Neagre și Crimeea. Pentru ca aceștia să nu se mai întoarcă și să prade iar Transilvania, regele ungar l-a pus pe Dragoș, ca vasal, la conducerea noii entități numite Moldova cu reședința la Baia, având obiectivul de a apăra trecătorile prin care tătarii obișnuiau să treacă peste munți. Baia a devenit cea dintâi capitală a statului feudal
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Odată cu desfășurarea de operațiuni militare în apropiere de Beiuș, la mijlocul lunii septembrie 1944, episcopul Robu a fost nevoit să se retragă în Munții Bihorului, într-o casă a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, pentru a scăpa de represiunile armatelor germane și ungare. Acolo s-a îmbolnăvit grav de o dublă pneumonie, în urma căreia a murit în dimineața zilei de 27 septembrie 1944. A fost înmormântat două zile mai târziu, la 29 septembrie 1944, în cimitirul din Beiuș. În anul 1964 osemintele sale
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
(n. 1903, București) a fost o criminală în serie de nationalitate româno- ungară, care a otrăvit 35 de oameni în perioada anilor '20-'30, inclusiv pe soții și fiul ei. Prima parte a vieții celei care ocupă primul loc în topul celor mai mari criminali români reprezintă și azi un mister pentru criminaliști
Vera Renczi () [Corola-website/Science/313153_a_314482]
-
noiembrie 1938), majoritatea părții cehoslovace a fostului comitat a intrat sub control maghiar. Ea a fost alipită la comitatul Abaúj-Torna, având capitala la Cașovia. După al doilea război mondial, au fost restaurate granițele stabilite în urma Tratatului de la Trianon și comitatul ungar Abaúj-Torna a fuzionat cu comitatul Borsod și cu partea ungară a comitatului Zemplén, formând județul Borsod-Abaúj-Zemplén. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat și partea de nord a fostului comitat Abaúj-Torna a devenit parte a regiunii Košice din Slovacia independentă. În
Comitatul Abaúj-Torna () [Corola-website/Science/313160_a_314489]
-
sub control maghiar. Ea a fost alipită la comitatul Abaúj-Torna, având capitala la Cașovia. După al doilea război mondial, au fost restaurate granițele stabilite în urma Tratatului de la Trianon și comitatul ungar Abaúj-Torna a fuzionat cu comitatul Borsod și cu partea ungară a comitatului Zemplén, formând județul Borsod-Abaúj-Zemplén. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat și partea de nord a fostului comitat Abaúj-Torna a devenit parte a regiunii Košice din Slovacia independentă. În 1910, populația comitatului era de 202.288 locuitori, dintre care
Comitatul Abaúj-Torna () [Corola-website/Science/313160_a_314489]
-
75%. Polonezii fac o băutură alcoolică rafinată (în poloneză: "spirytus rektyfikowany") foarte pură — 95%. Teoretic, este o formă de votcă și este vândută în chioșcuri de lichior, nu în farmacii. În mod similar, piața germană oferă varietăți de votcă germană, ungară, poloneză și ucraineană cu 90%-95% alcool. O votcă bulgară, Balkan 176°, conține 88% alcool. Datorită punctului de înghețare scăzut al alcoolului, votca poate fi depozitată în gheață sau congelator fără cristalizarea particulelor de apă. În țările unde nivelurile alcoolului
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]