10,163 matches
-
subconștient, energia pervertită riscă să facă în cele din urmă explozie sub forma unor simptome psihopatice, care exprimă simbolic cînd dorințele refulate, cînd prea bunele intenții de purificare. Infernul nervozității este culpabilitatea refulată transformată subconștient în tortura remușcărilor sterile: focul veșnic al Infernului biblic și Infernurile mitologiei grecești Eriniile, simbolul culpabilității refulate. În caz de banalizare, exaltarea imaginativă simbolizată de Satan nu este însă contracarată de intențiile prea bune, rămășiță pervertită a elanului supraconștient. Falsa justificare vanitoasă asigură imperios refularea, "autoritatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Săracii nu mai primeau ajutor de la stat, impozitele creșteau, specula înflorea etc. Apar orașe noi, iar capitalul comercial cunoaște o dezvoltare considerabilă. Societatea sclavagistă se afla la apogeul său. Proprietatea privată și raporturile stă-pîn sclav sunt considerate ca înnăscute și veșnice. Proprietatea este o parte a gospodăriei private, iar arta de a o dobîndi parte a economiei. Dezvoltarea schimburilor și apariția diviziunii muncii sunt fenomene sesizate și apreciate de Aristotel, care solicită intervenția statului pentru stimularea schimbului, prin care se echivalează
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Hermes Trismegistus, sau "inscripția de pe perete" văzută de profetul Daniel, potrivit Bibliei. Energia akashică este se pare rezervorul pentru "scrierea lui Dumnezeu", pentru Revelația divină. Hermetismul creează punți către știința modernă, care susține și ea că Universul este un dans veșnic al energiei, rămînînd însă un mister modul cum se cristalizează ea în forme stabile, chiar dacă biologul britanic Rupert Sheldrake aduce contribuții importante în controversata sa lucrare O nouă știință a vieții, vorbind despre un "cîmp morfogenetic" imaterial, care formează și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
guvernează cele șapte ceruri, sau de către misterioasa "fecioară de lumină" și trimis înapoi pe pămînt să se reîncarneze, pentru o nouă încercare pe calea sa către desăvîrșire. Astfel sunt îmbinate doctrina orientală a metempsihozei și soteriologia creștină, promițătoare a vieții veșnice. Hermetismul nu a avut și nu are nici în recidivele sale postmoderne ceremonii, ritualuri sau epifanii, temple, statui sau icoane. Sin-gurele taine recunoscute sunt cele ale Cuvîntului. Ceea ce nu înseamnă că nu a utilizat simboluri, numere sau formule magice. Po-trivit
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Boehme sau al celui francez Saint-Martin. La toți aceștia, Sophia apare ca o expre-sie feminină a lui Dumnezeu, care-i îndrumă pe credincioși către înțelepciune. În scrierile gnostice, Hristos apare ca salvatorul Sophiei, mirele divin, "glasul deșteptării în eonul nopții veșnice". El îl imploră pe Tatăl să-l trimită pentru a-și îndeplini mi-siunea izbăvitoare: "Pentru binele omenirii, trimite-mă, Tată! Mă voi pogorî cu pecețile în mînă, îmi voi croi drum prin toți eonii, voi descătușa toate Tainele, voi dezvălui
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lor sunt, de asemenea, gnostice"... * Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă" (AlbertEinstein) Gnoza e cunoaștere, cunoaștere prin iubire, iubirea luminii, lumina credinței. Gnoza e recunoaștere a realității, realitatea e Dumnezeu, în chip invizibil vizibilă într-un veșnic mister. Știința redescoperă adevărul mistic cu alte mijloace. "Cercetarea, explorarea infinitului marc și a infinitului mic contribuie la gloria lui Dumnezeu, care se reflectă în fiecare element din univers" (G. Galilei). Se pun astfel bazele unei gnoze științifice, un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu un zid, înțelepciunea prin filosofie și printro justă bogăție de idei, atunci o vei păstra nebiruita de sofiști. Calea adevărului este una, dar îi ea se varsă din ale părți și alte curgeri de apă, ca într-un râu veșnic”{\cîte 87}. Unul din Sfinții Părinți care, în omiliile sale, a avut replici dure la adresa lipsei de moravuri și a unor idei abracadabrante ale unor filosofi, atunci când a definit filosofia, a conchis de fapt unul din scopurile acesteia, pe lângă iubirea
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
antică în ansamblul ei, ci doar ceea ce contrazice dogmă și morală creștină. Ei au fost, totuși, moderați în a aprecia cultură și filosofia antică, neelogiindu-le pe acestea în mod exagerat, pentru că pentru dânșii adevărată filosofie ce duce la viață veșnică este Evanghelia, căci ea conține adevărul deplin, revelat în mod supranatural de Însuși Hristos Domnul. Biserică Ortodoxă și-a arătat aprecierea față de unii înțelepți antici prin zugrăvirea chipurilor lor pe pereții exteriori ai unor biserici, cum este de exemplu, la
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
viziunea lui, „scopul credinței este acela de a se uni și mai mult cu Dumnezeu, Care este Începutul și Sfârșitul, precum și de a intensifica asemănarea cu El”{\cîte 105}. Și iată că întâlnirea și unirea lui cu Dumnezeu în viață veșnică a survenit repede, la nici 50 de ani. Deservit de o sănătate zdruncinata, epuizat de muncă și chinuit de boală - Sfanțul Grigorie de Nyssa sugerează că ar fi suferit de o afecțiune severă a ficatului{\cîte 106} -, Sfanțul Vasile a
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
mai apoi luată în considerare, un trimis special al țarului sosind în noiembrie 1876 la București, convenția se va semna însă în aprilie 1877. În decembrie 1876, Dimitrie Brătianu iniția un demers diplomatic la Constantinopol, cerând „garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „Tratatele româno-otomane eșuau, ca urmare a adoptării constituției lui Mihat-pașa, prin care statul român era declarat „provincie privilegiată”. În 1877, Rusia respinge orice mediație internațională în problema balcanică. Pregătindu-se de război, ea obținea neutralitatea Austro-Ungariei acceptând
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
fi iubit o prostituată ci, mai ales, unei crize mistice strecurată insidios de Bulgăran. În timp ce Cibănoiu caută să-l reabiliteze psihic pe Ladima, arătându-i că adevărata mântuire nu o poate găsi decât în credința nestrămutată față de Dumnezeu și viața veșnică, Bulgăran, adept al ateismului, postulează ideea unei existențe unice, care trebuie trăită hic et nunc. În imensitatea sa, care ne înspăimântă, universul s-a ivit din hazard, după cum destinul uman este fatalmente repetitiv. Chiar dacă ar fi trăit mai multe vieți
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
realizăm că dragostea cuvioșilor era atât de mare, încât aveau aplecare și înțelegere pentru fiecare om, iar anduranța lor în suferință, încercare sau necaz le era sprijinită și întărită de Hristos, de credința în El și de gândul la bunătățile veșnice ale Împărăției Lui. Scopul Părinților, așa cum subliniază și scrierile filocalice, a fost să facă din inima fiecărui creștin - sănătos ori pe patul de suferință - un altar aprins de flăcările iubirii de Dumnezeu și de oameni, pe care să ardă neîncetat
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
cunoaște că este sub grija lui Dumnezeu, că-i trimite pururea suferințe”<footnote SF. ISAAC SIRUL, Cuvinte despre sfintele nevoințe, cuv. IV, în Filocalia..., vol. X, Editura IBMBOR, București, 1981, p. 42. footnote>. Acceptarea și resemnarea Creștinii călătoresc spre viața veșnică și în tovărășia suferinței<footnote MARC BOEGNER, op. cit., p. 36. footnote>. Ar fi imposibil să eliminăm întreaga suferință din viața noastră. Atunci ar trebui să dirijăm lupta împotriva eșecurilor noastre, a descurajărilor noastre, a revoltei, iar victoria va fi acceptarea
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
realizăm că dragostea cuvioșilor era atât de mare, încât aveau aplecare și înțelegere pentru fiecare om, iar anduranța lor în suferință, încercare sau necaz le era sprijinită și întărită de Hristos, de credința în El și de gândul la bunătățile veșnice ale Împărăției Lui. Scopul Părinților, așa cum subliniază și scrierile filocalice, a fost să facă din inima fiecărui creștin - sănătos ori pe patul de suferință - un altar aprins de flăcările iubirii de Dumnezeu și de oameni, pe care să ardă neîncetat
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
cunoaște că este sub grija lui Dumnezeu, că-i trimite pururea suferințe”<footnote SF. ISAAC SIRUL, Cuvinte despre sfintele nevoințe, cuv. IV, în Filocalia..., vol. X, Editura IBMBOR, București, 1981, p. 42. footnote>. Acceptarea și resemnarea Creștinii călătoresc spre viața veșnică și în tovărășia suferinței<footnote MARC BOEGNER, op. cit., p. 36. footnote>. Ar fi imposibil să eliminăm întreaga suferință din viața noastră. Atunci ar trebui să dirijăm lupta împotriva eșecurilor noastre, a descurajărilor noastre, a revoltei, iar victoria va fi acceptarea
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
zăvoarele, au căzut întăriturile, s-au dezlegat pecețile și sa deschis ușa, ca de un vânt și furtună mare, și s-a lovit ușa de zid. Iar dumnezeiescul Vasile a început a cânta: «Ridicați porțile voastre, ridicați-vă porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei». Și, intrând Vasile în biserică, cu toată mulțimea dreptcredincioșilor, și, săvârșind dumnezeiasca slujbă, a slobozit pe popor cu veselie. Iar mulțimea fără de număr de arieni, văzând acea minune, s-a lepădat de credința lor cea
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
printre greci), teolog profund și un adevărat om de știință. Toate acestea la un loc parcă nu întregesc portretul acestui ilustru bărbat al Bisericii. O muncă uriașă, desfășurată pe parcursul unei vieți relativ scurte, pentru că, Sfântul Vasile a trecut la cele veșnice pe 1 ianuarie 379, la doar 49 de ani, fiind numit încă de pe atunci cel Mare. El a fost socotit totdeauna ca primul dintre marii doctori ecumenici, iar pentru faptul că a explicat dogma Sfintei Treimi a fost numit și
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
nu se nasc în cazul persoanelor competente care, cu discernământ, optează în favoarea morții (de exemplu cei care refuză o transfuzie de sânge, absolut necesară, pe motive religioase, motivând că nu se vor mai putea bucura, din această cauză, de „viața veșnică de apoi“) și nici în cazul persoanelor care își exprimă voința cât timp acționează cu discernământ, chiar dacă ulterior își pierd capacitatea de a decide. În acest din urmă caz, dacă s-ar pune măcar o clipă problema invalidării voinței liber
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
al mamei s-au imprimat profund în sufletul lui. Mama sa, Antusa, rămasă văduvă la 20 de ani, nu s-a mai recăsătorit niciodată. Ea s-a dedicat cu râvnă și perseverență educației fiului ei, care îi va purta o veșnică recunoștință, fapt evidențiat și în scrierile sale: Mi-amintesc, scrie Sfântul Ioan, că într-o zi, pe când eram tânăr, dascălul meu a lăudat-o pe mama mea înaintea unei asistențe numeroase. A întrebat - după cum îi era obiceiul - pe cei de lângă
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
multe colectivități sunt lovite de problemele integrării urmașilor lor în societate. Pe lângă elevii cu tulburări somatice, considerați ca atare, nu există clasă în care să nu apară și așa-zișii "copii problemă". Aceștia produc mari suferințe aparținătorilor și constituie generatorii veșnicelor tulburări în buna desfășurare a activităților, exasperând cadrele didactice. În realitate, niciun copil nu este "rău" fără un motiv, însă cauza acestui "rău" trebuie depistată din timp și combătută cu toate mijloacele educative, medicale, psihologice etc. Care mijloace trebuie, în
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
intelect normal.) Situația cea mai tragică era în căminele spital, un fel de depozite de carne vie. Era limpede că instituțiile mamut formau un soi de ghetouri în interiorul societății, că lipsa cadrelor de specializate făcea din acele instituții refugii pentru veșnicii suplinitori, că școala specială nu era decât o formă de învățământ cu programă redusă. Totuși, toate acele structuri cu bune, cu rele funcționau. Așa cum am mai arătat, reforma sistemului din învățământul special a fost realizată cu cele mai bune intenții
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
întâlnit în cariera sa elevi care i-au scos peri albi. Și nu mă refer la copiii hiperactivi, de genul celor cu A.D.H.D., socotiți multă vreme și ei doar rău crescuți și indisciplinați. Este vorba despre copiii aflați în veșnic conflict cu ceilalți, lăudăroși, mincinoși sau tăcuți, "bosumflați"; "bătăuși" sau "pârâcioși", bucurându-se ostentativ de răul altora etc. Spre deosebire de cei cu A.D.H.D., deficiența de comportament nu trebuie neapărat să fie însoțită de hiperactivitate, uneori luând chiar aspectul retragerii în
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dacă nu un apărător, atunci măcar o persoană neprimejdioasă pentru siguranța sa. Urmează și tentative repetate de a-l face să-l suporte și pe ceilălalt, să nu mai vadă în el veșnicul opozant al intereselor sale, veșnicul rival și veșnicul dușman. Când și dacă (?) îl va accepta punctual pe celălalt, îi va accepta (?) și pe ceilalți. (De multe ori, drumul este chiar invers: ceilalți, cei fără chip și amenințări explicite pot să ajungă să fie percepuți în mod neutru, însă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
creșterea ratei maternității adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor cu transmisie sexuală, cât și implicațiilor psihosociale pe care toate acestea le au, este cert că educatorul contemporan, chiar În postura lui cea mai neutra, profu' de mate, Paganel cel veșnic absorbit de teoreme ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situieze pe poziții de indiferentă. 2.3.2 Caracteristici socio-morale Adolescența este perioada În care se conturează personalitatea , pentru că la această vârstă tânărul are posibilitatea să
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
masive muntoase. Masivul calcaros Baldo din Est Ă2218 m altitudine) determină un climat blând, favorabil culturilor de măslini, duzi, smochini, lămâi, viță de vie. În lac se varsă râul Sarca cu izvorul în masivul Adamello Ă3554 m) acoperit cu zăpezi veșnice, iar scurgerea către fluviul Pad se face prin râul Mincio. Țărmul vestic și SV al lacului, numit și Riviera Benaceuse, include stațiunile Riva, Garda, Gargnano, Salo, iar pe cel estic Malcesine și Brenzone. HORNAVAN - cel mai adânc lac glaciar al
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]