KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...295 296 297 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

aceste sisteme lingvistice există asemănări importante, iar instrumentele descriptive folosite pentru limbile acuzative pot fi aplicate, cu rezervă însă și având în vedere specificul fiecărei limbi, la descrierea limbilor ergative. În al treilea capitol, cel mai amplu, Semantica și sintaxa verbelor ergative/ inacuzative din limba română, m-am oprit asupra descrierii semantico-sintactice a verbelor ergative/inacuzative, în general, și a celor din limba română, în special. Capitolul conține o prezentare a studiului verbelor inacuzative în lingvistica românească și o prezentare "istorică

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pot fi aplicate, cu rezervă însă și având în vedere specificul fiecărei limbi, la descrierea limbilor ergative. În al treilea capitol, cel mai amplu, Semantica și sintaxa verbelor ergative/ inacuzative din limba română, m-am oprit asupra descrierii semantico-sintactice a verbelor ergative/inacuzative, în general, și a celor din limba română, în special. Capitolul conține o prezentare a studiului verbelor inacuzative în lingvistica românească și o prezentare "istorică" generală a cercetării verbelor inacuzative, precum și a abordărilor actuale ale fenomenului, din care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
treilea capitol, cel mai amplu, Semantica și sintaxa verbelor ergative/ inacuzative din limba română, m-am oprit asupra descrierii semantico-sintactice a verbelor ergative/inacuzative, în general, și a celor din limba română, în special. Capitolul conține o prezentare a studiului verbelor inacuzative în lingvistica românească și o prezentare "istorică" generală a cercetării verbelor inacuzative, precum și a abordărilor actuale ale fenomenului, din care am extras aspectele relevante pentru descrierea acestei clase de verbe din limba română. Alte obiective ale acestui capitol sunt

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limba română, m-am oprit asupra descrierii semantico-sintactice a verbelor ergative/inacuzative, în general, și a celor din limba română, în special. Capitolul conține o prezentare a studiului verbelor inacuzative în lingvistica românească și o prezentare "istorică" generală a cercetării verbelor inacuzative, precum și a abordărilor actuale ale fenomenului, din care am extras aspectele relevante pentru descrierea acestei clase de verbe din limba română. Alte obiective ale acestui capitol sunt: clasificarea semantică și sintactică a verbelor inacuzative din limba română; prezentarea fenomenului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
română, în special. Capitolul conține o prezentare a studiului verbelor inacuzative în lingvistica românească și o prezentare "istorică" generală a cercetării verbelor inacuzative, precum și a abordărilor actuale ale fenomenului, din care am extras aspectele relevante pentru descrierea acestei clase de verbe din limba română. Alte obiective ale acestui capitol sunt: clasificarea semantică și sintactică a verbelor inacuzative din limba română; prezentarea fenomenului alternanței cauzative și a explicațiilor pentru apariția acestui fenomen; prezentarea relației semantice, lexicale și sintactice dintre ergativ și reflexiv

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
o prezentare "istorică" generală a cercetării verbelor inacuzative, precum și a abordărilor actuale ale fenomenului, din care am extras aspectele relevante pentru descrierea acestei clase de verbe din limba română. Alte obiective ale acestui capitol sunt: clasificarea semantică și sintactică a verbelor inacuzative din limba română; prezentarea fenomenului alternanței cauzative și a explicațiilor pentru apariția acestui fenomen; prezentarea relației semantice, lexicale și sintactice dintre ergativ și reflexiv. Ultimul punct al capitolului are în vedere adjectivele ergative. Al patrulea capitol este rezervat testelor

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
prezentarea fenomenului alternanței cauzative și a explicațiilor pentru apariția acestui fenomen; prezentarea relației semantice, lexicale și sintactice dintre ergativ și reflexiv. Ultimul punct al capitolului are în vedere adjectivele ergative. Al patrulea capitol este rezervat testelor sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative, a căror folosire este legată de abordarea sintactică, dar care au fost explicate și din alte perspective. Deși, aparent, este vorba despre un inventar al diagnosticelor propuse pentru inacuzativitate, unele legate de limba română (adjectivarea participiului, selecția auxiliarului de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sau ca supin), altele, formulate pentru alte limbi (limbi romanice, germanice, slave), scopul mai profund al acestui demers este verificarea (și infirmarea) ipotezei că româna nu este sensibilă la distincția sintactică inacuzativ vs inergativ. Al cincilea capitol este intitulat Două verbe ergative de tip special: a fi și a avea. Încadrarea acestor verbe în clasa inacuzativelor este o problemă controversată. Prin structura simetrică a acestui capitol, am urmărit, pentru fiecare dintre cele două verbe, istoria interpretării (din diverse domenii, logică, semantică

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
scopul mai profund al acestui demers este verificarea (și infirmarea) ipotezei că româna nu este sensibilă la distincția sintactică inacuzativ vs inergativ. Al cincilea capitol este intitulat Două verbe ergative de tip special: a fi și a avea. Încadrarea acestor verbe în clasa inacuzativelor este o problemă controversată. Prin structura simetrică a acestui capitol, am urmărit, pentru fiecare dintre cele două verbe, istoria interpretării (din diverse domenii, logică, semantică, sintaxă, gramatică comparată, în care s-a încercat fie delimitarea valorilor și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
inergativ. Al cincilea capitol este intitulat Două verbe ergative de tip special: a fi și a avea. Încadrarea acestor verbe în clasa inacuzativelor este o problemă controversată. Prin structura simetrică a acestui capitol, am urmărit, pentru fiecare dintre cele două verbe, istoria interpretării (din diverse domenii, logică, semantică, sintaxă, gramatică comparată, în care s-a încercat fie delimitarea valorilor și a utilizărilor, fie unificarea interpretării); în privința datelor, am avut în vedere mai întâi limbi ergative, apoi latina și limbile romanice și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Scopul acestui demers este adunarea a cât mai multe informații relevante pentru alegerea unei soluții unificatoare pentru a fi locativ și a fi existențial, respectiv pentru a avea cu și fără complement direct. Dacă în prima situație încadrarea în clasa verbelor inacuzative este ușor de demonstrat, în cea de-a doua, soluțiile de interpretare sunt mai variate, iar considerarea verbului a avea ca fiind verb inacuzativ, mai puțin certă. Lucrarea cuprinde și două anexe, una în care am inventariat și am

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
locativ și a fi existențial, respectiv pentru a avea cu și fără complement direct. Dacă în prima situație încadrarea în clasa verbelor inacuzative este ușor de demonstrat, în cea de-a doua, soluțiile de interpretare sunt mai variate, iar considerarea verbului a avea ca fiind verb inacuzativ, mai puțin certă. Lucrarea cuprinde și două anexe, una în care am inventariat și am descris pe scurt limbile ergative la care se face referire în bibliografia consultată (multe dintre acestea au fost folosite

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
respectiv pentru a avea cu și fără complement direct. Dacă în prima situație încadrarea în clasa verbelor inacuzative este ușor de demonstrat, în cea de-a doua, soluțiile de interpretare sunt mai variate, iar considerarea verbului a avea ca fiind verb inacuzativ, mai puțin certă. Lucrarea cuprinde și două anexe, una în care am inventariat și am descris pe scurt limbile ergative la care se face referire în bibliografia consultată (multe dintre acestea au fost folosite pentru exemplificare în Capitolul 1

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
una în care am inventariat și am descris pe scurt limbile ergative la care se face referire în bibliografia consultată (multe dintre acestea au fost folosite pentru exemplificare în Capitolul 1), și cealaltă în care am inventariat și am clasificat verbele ergative/inacuzative din limba română, pe baza DEX 1998, folosind criterii de clasificare sintactice și semantice. Precizări metodologice. Din punctul de vedere al conținutului, am conceput această lucrare ca pe un traseu gradual în studiul ergativității/inacuzativității. Prima parte a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
conținut. Necunoscând direct vreo limbă ergativă, am preluat informația din bibliografie, pe care am organizat-o astfel încât să răspund la cât mai multe întrebări despre limbile ergative. Al doilea capitol, deși pare că este un punct de tranziție spre studiul verbelor, are un scop clar: folosind diverse interpretări sintactice (oferite pentru funcționarea în ansamblu a limbilor ergative sau pentru fenomene particulare), încerc să demonstrez că relația dintre limbile ergative și verbele ergative nu este numai terminologică, ci se bazează pe o

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
deși pare că este un punct de tranziție spre studiul verbelor, are un scop clar: folosind diverse interpretări sintactice (oferite pentru funcționarea în ansamblu a limbilor ergative sau pentru fenomene particulare), încerc să demonstrez că relația dintre limbile ergative și verbele ergative nu este numai terminologică, ci se bazează pe o serie de caracteristici comune (este o opțiune de interpretare fermă, care însă nu este acceptată de toți cercetătorii care se ocupă de fenomenul ergativității, mulți dintre aceștia considerând că nu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
bazează pe o serie de caracteristici comune (este o opțiune de interpretare fermă, care însă nu este acceptată de toți cercetătorii care se ocupă de fenomenul ergativității, mulți dintre aceștia considerând că nu există o relație transparentă între limbile și verbele ergative). Al treilea capitol reprezintă, în mare, încercarea de a aplica diversele modele de analiză propuse pentru verbele ergative/ inacuzative. În această parte a lucrării, a trebuit să fac numeroase opțiuni de interpretare, însă, de fiecare dată, am prezentat și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de toți cercetătorii care se ocupă de fenomenul ergativității, mulți dintre aceștia considerând că nu există o relație transparentă între limbile și verbele ergative). Al treilea capitol reprezintă, în mare, încercarea de a aplica diversele modele de analiză propuse pentru verbele ergative/ inacuzative. În această parte a lucrării, a trebuit să fac numeroase opțiuni de interpretare, însă, de fiecare dată, am prezentat și celelalte soluții oferite, chiar dacă nu le-am folosit pentru descrierea verbelor inacuzative din limba română. În capitolul al

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aplica diversele modele de analiză propuse pentru verbele ergative/ inacuzative. În această parte a lucrării, a trebuit să fac numeroase opțiuni de interpretare, însă, de fiecare dată, am prezentat și celelalte soluții oferite, chiar dacă nu le-am folosit pentru descrierea verbelor inacuzative din limba română. În capitolul al patrulea, dezvolt, prezint și comentez rezultatul abordărilor de tip sintactic ale verbelor inacuzative − testele sintactice propuse pentru diverse limbi − și încerc să ofer o altă explicație pentru nerelevanța majorității acestor teste pentru limba

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
numeroase opțiuni de interpretare, însă, de fiecare dată, am prezentat și celelalte soluții oferite, chiar dacă nu le-am folosit pentru descrierea verbelor inacuzative din limba română. În capitolul al patrulea, dezvolt, prezint și comentez rezultatul abordărilor de tip sintactic ale verbelor inacuzative − testele sintactice propuse pentru diverse limbi − și încerc să ofer o altă explicație pentru nerelevanța majorității acestor teste pentru limba română. Ultimul capitol reprezintă un posibil traseu de a demonstra (ne)apartenența unor verbe (speciale) la clasa inacuzativelor. Din

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
abordărilor de tip sintactic ale verbelor inacuzative − testele sintactice propuse pentru diverse limbi − și încerc să ofer o altă explicație pentru nerelevanța majorității acestor teste pentru limba română. Ultimul capitol reprezintă un posibil traseu de a demonstra (ne)apartenența unor verbe (speciale) la clasa inacuzativelor. Din punct de vedere formal, trebuie făcute câteva precizări. Titlurile cuprinse în Bibliografie au fost parcurse integral și folosite în lucrare; trimiterile la aceste titluri sunt de tipul [nume (an: pagină)]; pentru studiile pe care le-

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
teorii lingvistice la care fac referire, fie pentru a descrie modelul propus de un anumit autor; am separat grafic aceste secțiuni explicative pentru a nu îngreuna expunerea. Abrevieri a = micul ~, proiecție care găzduiește argumentul extern al adjectivelor (inergative) A = subiectul verbelor tranzitive A (poziție ~) = poziție în care se poate atribui/verifica un rol tematic Abs./abs. = Absolutiv Ac./ac. = Acuzativ Agr = Agreement (engl.), categoria funcțională acord AgrP = Agreement Phrase (engl.), grupul acordului AgrO/Agr2 = Object Agreement (engl.), categoria funcțională acordul obiectului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Ergativ EM = Event Measurer (engl.), măsura evenimentului, în accepția lui Arad (1996) EP = Eveniment Phrase (engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004) EPP = Extended Projection Principle (engl.), Principiul Proiecției Extinse F = categorie funcțională definită ca alter ego-ul verbului lexical, în accepția lui Nash (1997) fr. = franceză GB = Government and Binding (engl.), teoria generativă "Guvernare și legare" Gen./gen. = Genitiv gr. = greacă GU = Gramatica Universală I = Inflection (engl.), categoria funcțională flexiune (a verbului) intranz. = intranzitiv IP = Inflectional Phrase (engl.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
categorie funcțională definită ca alter ego-ul verbului lexical, în accepția lui Nash (1997) fr. = franceză GB = Government and Binding (engl.), teoria generativă "Guvernare și legare" Gen./gen. = Genitiv gr. = greacă GU = Gramatica Universală I = Inflection (engl.), categoria funcțională flexiune (a verbului) intranz. = intranzitiv IP = Inflectional Phrase (engl.), grupul flexiunii (verbale) ISA = Ierarhia Selecției Auxiliarului, propusă de Sorace (2000) it. = italiană K = categoria funcțională Caz din domeniul nominal lat. = latină lit. = literal (traducere literală) LF = Logical Form (engl.), Forma Logică [+m] = trăsătură

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
engl.), Forma Logică [+m] = trăsătură semantică primitivă care denotă starea mentală (engl. mental state), în accepția lui Reinhart MD = Morfologia Distribuită N = categoria lexicală nume neerl. = neerlandeză Nom./nom. = Nominativ nom. = nominalizare NP = Nominal Phrase (engl.), grupul nominal O = obiectul verbelor tranzitive OCP = Obligatory Case Parameter (engl.), Parametrul Cazului obligatoriu OR = Originator (engl.), originea evenimentului, în accepția lui Arad (1996) P = obiectul verbelor tranzitive, în accepția lui Comrie, Creissels, Croft p. ext. = prin extindere part. = participiu pers. = persoană PF = Phonological Form

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]