9,098 matches
-
dacă există prin vreun dosar, să mi-l restituiți? Mulțumesc pentru bunele gînduri legate de Popas în Afrodisia . A fost una din cărțile pe care am scris-o cu multă plăcere, deși apoi mi-a adus destule necazuri: schimbarea titlului („Vocația confesiunii”), scoaterea a cinci povestiri ce-i dădeau o unitate de structură și tipărirea în condiții grafice nesatisfăcătoare. Titlul l-a schimbat Marin Preda , povestirile au fost scoase pe motiv că erau 15 coli, iar în plan nu erau trecute
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
evocarea lui Vlad Hogea „Destinul unui intelectual”, din Tricolorul, 27, 28, 29, 31 ianuarie 2005). Un vers de-al său sună: „Te salut, tristețe, sînt învins...” și totuși a fost o vreme cînd i se părea firesc să gloseze despre „Vocația fericirii” (v. Cronica, 7, nr. 23, 9 iunie 1972, p. 11). Epistolele sale sînt, ca și schițele sale, compuse din cîteva atingeri de condei. Dar multum in parvo, fie direct, fie aluziv. Grafic, e de remarcat scrisul larg (10 15
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu care m-am întîlnit în Pașcani, zicea să i-l trimit dlui Sporici (pe care nu-l cunosc, însă). Te rog dar pe tine să vezi ce poți face. Că eu aici la Cronica sînt mic și nu am vocația de spicher și nici nu mă bîlbîi și nu-s nici diplomat ca R. negru. Acestea fiind zise, ia-mă așa cum mă știi. Cu toată prietenia și simpatia, Nicu P.S. Sărutări de mîini distinsei tale Doamne. P.P.S. Să ne vedem
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Fără a ne face criticii tardivi ai acestei Însăilări penibile, fără rimă și fără haz sau har, aceasta este o mostră de ceea ce plăcea urechilor inculților cu cel mult patru clase primare care, tragic, conduceau destinele unei țări cu fostă vocație europeană, iar cenzorii avuseseră grijă să nu le zgârie timpanele cu astfel de bolmojeli greu descifrabile. Se pare că bolșevici români nu agreau nici Îngerii dar nici demonii de vreme ce la punctul „b” eliminaseră câteva, hai să le spunem cu mare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
GEORGE, Hronicul muzicii ieșene, Ed. Noel, 1997, p.228, 229, 258, 261, 274. ARTICOLE: -ACKER,CONSTANTIN, Prof. Ludwig Acker, Curriculum vitae, Iași, 2003, 2p. mss (în arhiva autorului). AGACHE, ION (1923-2002) ECONOMIST Conf. univ. dr. Ion Agache a slujit cu vocație și devoțiune școala economică românească timp de peste patru decenii. S-a născut la 15 decembrie 1923, în comuna Roșiești, județul Vaslui, unde a urmat școala primară (1932-1937). După ce a urmat școala medie la Vaslui (1937-1935) a frecventat cursurile Institutului de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Moldova, 2001); Curcubeul gândului - autobiografie (Ed. Junimea, Iași,2002). A fost ziarist la Evenimentul zilei și patron la International Romtranzact. Cătălin Anuța s-a impus prin valoarea stilistică a unor poeme “care au dăltuit în posteritate, opera unui creator de vocație, de statură și dimensiune europeană”, cum l-a caracterizat distinsul prof. dr. Ioan Constantinescu. Despre opera și meteorica sa existență au scris reputați critici și istorici literari: Constantin Ciopraga, Ioan Constantinescu, Alexandru Husar, Ioan Holban, Liviu Leonte, Val Condurache, Ilie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
coordonat colecția eminesciană vol. 1, 2, 3 (Clusium, 1999-2001). Profesorul universitar doctor Ioan Constantinescu s-a afirmat, timp de trei decenii, ca unul dintre cei mai valoroși filologi din generația sa, ca un dascăl și cercetător de înaltă și autentică vocație, care a contribuit, decisiv, la progresul istoriei și criticii literare românești. În 2001, prof. dr. Ioan Constantinescu a fost premiat pentru contribuția la lupta împotriva antisemitismului și afirmarea valorilor democrației, de către Uniunea Mondială a Evreilor de Origine Română. Prof. univ.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dr. Georgescu Mircea (1928-1998), Iași, 2002, 4 p. mss (în arhiva autorului) GHEORGHIU, MARIANA (1951-2001) FIZICIAN Cadru didactic de prestigiu al Universității Al. I. Cuza din Iași, conf. univ. dr. Mariana Gheorghiu s-a afirmat ca un cercetător de autentică vocație în domeniul fizicii. S-a născut la 7 septembrie 1951, în orașul Tecuci, județul Galați. În 1970 a absolvit Liceul Mihai Eminescu din Iași. Între anii 1970-1975 a urmat cursurile Facultății de Fizică a Universității Al. I. Cuza Iași. După
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
PROFESOARĂ și TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost o reprezentantă de seamă a învățământului superior și a vieții culturale din orașul Iași. „În ea se manifestau cu putere”, scria profesorul universitar doctor N. I. Popa, „o scriitoare înzestrată, o profesoară de vocație, o cercetătoare asiduă și o excepțională tovarășă de muncă”. S-a născut la 24 ianuarie 1916 în comuna Bravicea, județul Orhei, unde mama sa era medic la spitalul din localitate. A urmat cursurile liceale în orașul Orhei, remarcânduse încă de pe
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cele dedicate lui George Enescu se află la Muzeul Memorial din Dorohoi și compoziții realiste bazate pe efecte de clarobscur, făcând să primeze în general valorile de reprezentare a imaginii. Tonurile cromatice sunt „într-un dulce stil clasic”. Peisagist de vocație, colorist rafinat a atins virtuozități de maestru. Albumul Constantin Radinschi între real și imaginar-reveria, apărut la Editura Pim, Iași, 2002 este ultimul dintre cele pe care pictorulacuarelist le-a realizat în lunga sa carieră. În paginile sale, „poposesc” 26 pasteluri
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la Biblioteca U.M.F., „Ziua de Iași”, anul IV, nr. 1328, 13 septembrie 2002, p. 4 -C.S., Donație de aur pentru Medicină, „Flacăra Iașului”, nr. 588, 13 septembrie 2002, p. 3 TIBA, ION (1926-1993) FILOLOG Profesor și traducător de autentică vocație, conf. univ. dr. Ion Tiba s-a născut în comuna Mircești, județul Iași, la 17 ianuarie 1926. A urmat cursurile Liceului Roman Vodă din Roman, după care și-a continuat studiile, la Facultatea de Litere a Universității Al. I. Cuza
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la formarea unor generații de specialiști stomatologi din întreaga țară. În colaborare, a pus bazele Catedrei de Odontologie și Paradontologie a Facultății de Stomatologie din Iași. A fost de o competență profesională incontestabilă, cu o pregătire profesională solidă, dublată de vocația de a-i învăța pe studenți și colaboratori. Prin propriul său exemplu, a imprimat un grad de disciplină și muncă. Nu precupețea niciodată timpul lui când era vorba de studenți sau bolnavi. Întotdeauna spunea: „Niciodată să nu părăsiți serviciul medical
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
căilor urinare, chirurgia tumorilor papilare de vezică. Din 1977 a fost membru al Uniunii Medicale Balcanice. Într-o epocă dificilă pentru profesiunea de medic, cu perseverență și dăruire pentru oameni și chirurgie, a realizat un adevărat model de existență și vocație. Conf. univ. dr. Leonard Vexler a trecut la cele veșnice în ziua de 23 noiembrie 1996 și a fost înmormântat în Cimitirul Evreiesc din Iași. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, vol.II, I.M.F.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
personaj excentric (B. Elvin mi-a și atras atenția că există ceva complezent în tentativa mea de ton autoironic) și pe undeva rănit (într-un mod nespecificat) ; nevrînd să dau impresia că sînt pompos, că iau prea în serios o vocație cum e critica de film, îmi cobor dragostea de cinema la rangul de manie. Dacă spun acum că, la vremea aceea, încă mai scriam ca să impresionez gagici, sînt, probabil, prea dur cu mine însumi sugerez un element de calcul vulgar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
într-o bună zi, cînd soția se apucă să curețe de praf vechiul vis parizian. în fond, de ce n-ar fi realizabil ? Ea ar putea să întrețină întreaga familie lucrînd ca secretară, iar el ar avea timp să-și caute vocația. Inițial, el marșează la planul ei, dar e înfricoșat : atît timp cît nu încearcă, nu riscă să rateze, poate continua să creadă că a fost făcut pentru lucruri mărețe pe care numai circumstanțele l-au împiedicat să le realizeze. Or
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cascheta de pământ: "Vă înțeleg, nici mie nu-mi place armata. Am fost dat de părinți. Eu vreau să plec din armată. Voi măcar scăpați, dar eu, apevist 37...". Deci, era un om pentru care armata n-a fost o vocație. Când a luat examenul de admitere la facultate a spus: "Cât stau în facultate fac și serviciu să am cu ce să mă întrețin, după aceea plec și fac fizică, ce mi-am dorit eu". Cred că a și plecat
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
lectură în spiritul epopeii, lectură care vine dinspre sfera mediatică, lectură care nu inter- sectează banalul cotidian și care este menită să fabrice „un erou al timpului nostru”. Ziarul servește drept aparat de proiecție care extrage din cotidian excepționalismul unei vocații eroice, însă cum am văzut, deformarea este înscrisă genetic în natura schizoidă a personajului. Caragiale extrage cu ironia caracteristică un studiu de caz, care este departe de a fi unul simplu. Iată o scurtă caracterizare emblematică a studentului la începutul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de amplificare a grandiosului rețeta transformării sale în grotesc. Talentul oratoric, componentă esențială a personalității carismatice este celălalt mediu prin care deformarea își face loc în discurs. Aici se află schisma care prăbușește în ridicol per- sonajele cu aplomb și vocație eroică în opera lui Caragiale. Eroismul solicită o confirmare în registrul faptelor, al acțiu- nilor, iar dacă avem un erou al gândirii, confirmarea reven- dică o operă semnificativă. Eroii lui Caragiale își extrag legitimitatea numai la nivelul discursului care se
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
individ pentru meritele sale recunoscute, iar exclamația entuziastă a lui Ranetti recuperează și această semnificație. Momentele contribuie la configurarea profilului de scriitor canonic, măresc acest profil până la monumental, îl scot din efe- meritatea clipei și-l fixează în eternitate. Este vocația monu- mentalului de a lega grandoarea de memorie, de durată, depășind ocazionalul momentului. Momentul apogetic care închide progresia îl reprezintă discursul ținut de Coriolan la statuia lui Mihai Viteazul. Tabloul pe care-l configurează naratorul ca lector in fabula este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
afin, teatrul absurdului al lui Eugen Ionescu, Alexandru Paleologu realizează o serie de contaminări semnificative și deformatoare totodată adop- tând optica dramaturgului exilat la Paris. „Dar nu e Chiriac un rinocer avant la lettre ? Și Corioloan Drăgănescu ? N-au această vocație Cațavencu, Tipătescu, Pristanda ? Chiar și ramolitul de Agamiță ?” Dificil de susținut o asemenea afirmație care include personaje atât de diferite, cu tempe- ramente diferite. Rinocerii ionescieni își manifestă plenar vitalitatea ca violență. Nu am putea spune acest lucru despre Agamiță
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lizează prin înregistrarea unui dublu ecart, unul înscris pe axa paradigmatică a noțiunii de eroism în raport cu genul literar adecvat și altul pe cea sintagmatică referitor la contextul evenimențial. Ambele situații pun în scenă o inadecvare care generează un dezechilibru. Grandiosul vocației eroice solicită o bună încadrare contextuală. Ordi- nul de mărime corespunzător îl conferă contextul unei tiranii autentice, formă de exacerbare a rolului unui individ în economia statului, sau chiar de creștere a Statului prin minimalizarea individului redus la insignifianța unei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vrut să văz pe tirani față-n față cu Coriolan Drăgănescu !” Cu această frază, naratorul stabilește raportul echilibrat, simetric, între două instanțe care se situează în același ordin de mărime. Rapor- tul apare ca fiind dezechilibrat în prezentul naratorului, când vocației grandorii, staturii eroului îi lipsește contextul adecvat, cel al tiraniei. Coriolan este prea mare în raport cu niște evenimente nesemnificative, cu un context politic care nu-i poate oferi o scenă istorică pe măsura vocației sale revoluționare. Deficitul nu ține de absența
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ca fiind dezechilibrat în prezentul naratorului, când vocației grandorii, staturii eroului îi lipsește contextul adecvat, cel al tiraniei. Coriolan este prea mare în raport cu niște evenimente nesemnificative, cu un context politic care nu-i poate oferi o scenă istorică pe măsura vocației sale revoluționare. Deficitul nu ține de absența disponi- bilității și a înzestrărilor eroice, ci în defazajul acestuia față de context, sau chiar în absența contextului potrivit. Însă acest tip de grandoare căreia îi este refuzat contextul adecvat, în măsură să o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
socotim nesincer, cât de acest raport inadecvat între Erou și Putere, între Erou și Societate, inadecvare recuperată la nivelul raportului dintre Text/Discurs și Context. Această disproporție urmărește în mod fatal majo- ritatea personajelor caragialiene care mimează sau chiar au vocația grandorii. În aceste situații, disproporția creează deformarea și devine și o sursă inevitabilă a comicului. Nu este Coriolan Drăgănescu produsul unei retorici, a propriei sale retorici, dar mai ales a celei vehiculate în gazetă ? Ne aflăm într-un fenomen de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la Blaj, a frecventat Liceul Gh. Lazăr din Sibiu unde, în 1954, a susținut examenul de bacalaureat. Încă din perioada liceului, Ioan Baciu a fost pasionat de fizică, probând o capacitate inventivă îndeosebi în aplicațiile din domeniul radiofoniei. Urmându-și vocația pentru științele exacte, în 1954 a devenit student al Facultății de Matematică și Fizică a Universității Al.I.Cuza din Iași. A absolvit secția de Fizică, susținând lucrarea de diplomă cu titlul Radioreceptoare de unde scurte și având specializarea de Electroradiofizică
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]