7,662 matches
-
ceea ce poate fi încadrat ca abatere de la lege și canon. Structurile acestui imaginar, pe care le regăsim oglindite în texte istoriografice, religioase, "literare" (cărțile populare, spre exemplu) și "ne-literare" (scrieri "juridice" − pravilele, actele oficiale − documentele de cancelarie, notițe personale − însemnările pe cărți etc.), în programele iconografice, dar și în cadrul mentalităților (după cum le citim în mărturii), se grupează în două registre în "spațiul imaginar": laicul și religiosul - cel care include credința valorizată canonic (afirmată pozitiv) și credința valorizată popular (negată oficial
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
curtenilor săi - discursuri care se rostesc uneori și în situații nefericite: Șerban Cantacuzino, la mazilirea sa în 1716, ... au făcut un cuvânt minunat pentru zădărniciia lumii aceștiia, după aceastea cerând ertăciune dă la tot norodul și sărutându-I mâna toți. (Însemnările Androneștilor 26, apud Pippidi 58) Având ca scop principal apărarea teritorială, dar și slabe forțe armate și necăpătând decât rareori ajutor extern (Papacostea 7-277), voievozii români, la limită, nu au evitat să transforme în temă politică vulnerabilitatea, statutul de margine
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1965. Nicolae Costin. Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601. București: Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1942. Dionisie din Furna. Erminia picturii bizantine. București: Sophia, 2000. Dosoftei. Opere. Ed. N.A. Ursu. Vol. I. București: Ed. pentru Literatură, 1969. Însemnările Androneștilor. Ed. și studiu introductiv Ilie Corfus. București: Monitorul Oficial, 1947. Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie. Text stabilit de Florica Moisil și Dan Zamfirescu. Studiu introd. și trad. Gh. Mihăilă. București: Minerva, 1970. Letopisețul Cantacuzinesc. Istoria Țării
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
foaia B, se face trimiterea); îi. faptele juridice care determină apariția, modificarea sau stingerea drepturilor reale ce se înscriu în foaia B a cărții funciare și drepturile personale sau alte raporturi juridice, acțiunile referitoare la proprietate, precum și modificările, îndreptările sau însemnările cu referire la titlu partea A sau B. (9) Partea C referitoare la dezmembrămintele dreptului de proprietate cuprinde: ... a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, abitație, folosință, concesiune, administrare, servituțile în sarcina imobilului, ipoteca și privilegiile imobiliare, precum și locațiunea și cesiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
precum și locațiunea și cesiunea de creanță; ... b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte; ... c) sechestrul, urmărirea silită a imobilului sau a veniturilor sale; ... d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte. ... ------------ Alin. (9) al art. 39 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 784 din 11 mai 2011 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
caracterizat printr-o adecvată formulă de sinteză: „realism expresionist”. În același spirit se face diagnosticarea critică în cazul unui prozator ca D.D. Pătrășcanu, comparat cu Mihail Sadoveanu și plasat sub categoria „umorului duios”. De reținut sunt și comentariile pe marginea însemnărilor Hortensiei Papadat-Bengescu, din care comentatoarea încearcă să extragă datele unei poetici a prozei. Cu aceeași rigoare este construită lucrarea Originile conștiinței critice în cultura română (1981). Plecând de la conceptul propus de Georges Poulet, cercetătoarea își propune să contrazică prejudecata curentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
își consolidează pregătirea în cele câteva stagii de perfecționare efectuate în Germania Federală și Franța. În 1999, și-a susținut doctoratul cu teza Idei estetice și literare în anchetele din presa românească a perioadei 1900-1950. Încă elev, publică versuri și însemnări literare în foi școlare de cultură, în a căror redactare se implică. Încercările poetice, în dicție livrescă, practicând mica emfază a aluziei mitologice, surprind prin gravitatea unor îngândurări. În studenție, D. colaborează la „Dialog” și „Opinia studențească”, semnătura lui reapărând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
din Năuntru. În timpul exilului s-a stabilit la Paris, unde a rămas până în 1858. După întoarcere, mai ia parte la viața politică (a fost un militant pentru Unirea Principatelor) până în 1863, când se retrage definitiv. I-au fost atribuite câteva însemnări interesante din zilele revoluției, apărute în 1880, în „Amicul familiei”, sub titlul România în anul 1848. Amintiri și episoade de călătorie. Traduceri: Molière, Domnul Pursoniac, București, 1836. Repere bibliografice: Gr. Zossima, Biografii politice ale oamenilor mișcării naționali din Muntenia la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287326_a_288655]
-
lecții de istorie a poporului român. Eu n-am auzit niciodată vorbindu-se despre ceea ce văd scris aici de tine, Bălcescule! Există o istorie a noastră? Nu există Încă o istorie a românilor, dar ne-au rămas o mulțime de Însemnări despre faptele de vitejie și despre viața strămoșilor noștri. Eu le-am găsit Într-o ladă cu cărți rămasă În podul mănăstirii Argeșului. Acum merg să curăț caietele și să cos filele rupte. Din ziua aceea, cei doi colegi au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
devotat, autoritar, neobosit și entuziast, supraveghetor, evaluator și păstrător al rectitudinii ideologice, și nu un ideolog propriu-zis. Era o adevărată „sperietoare” pentru scriitori în perioada dur dogmatică, stalinistă a regimului totalitar comunist. A publicat volume de critică și ideologie literară, însemnări de călătorie, de proză scurtă și roman, a scris câteva piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută este Pentru fericirea poporului, semnată împreună cu Aurel Baranga (1951; Premiul de Stat). A avut o masivă prezență publicistică, prin articole de ideologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
Războiul și cultura, 16/1915, Estetică utilă și cultură, 25/1916), Mihail Săulescu (O schiță de război, 33/ 1915), Tudor Arghezi (Pamfletul, 64/1916). În revistă apar rubricile „Note și notițe”, „Sub cortină”, „Politică externă”, „Pagini vechi”, „Din concretul săptămânii”, „Însemnări și impresii”, „Studii provinciale”, „Medalion”, „Cronica literară” (susținută de Ion Vinea), „Cronica plastică” (semnată de B. Brănișteanu). Se disting articolele lui Emil Isac (Cloșca ardeleană, 65/1916, medalioanele C. A. Rosetti, Emil Faguet, 70/1916), recenziile lui Ion Vinea la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
fizic sau social și istoric din ținuturile îndepărtate străbătute cu diferite prilejuri, ci și un „reporter” al propriei interiorități, ca și al peisajului teoriilor și doctrinelor științifice sau religioase etc. Contribuția lui ca publicist, prin volumele de convorbiri, reportaje și însemnări de călătorie, rămâne notabilă, cu observația că, la fel ca și în poezie, textele din anii ’50-’60 sunt marcate de scăderile decurgând din compromisurile specifice epocii. O mențiune specială merită Ucigașul și floarea (1970), un „antiroman aleatoriu și polițist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Rezistenței, experiența care îl va marca. Debutează editorial cu versurile din Commémorations (1937), urmate de Un Jour et une nuit (1938). În 1947, în ,,Revista literară”, condusă de Miron Radu Paraschivescu, îi apar o nuvelă tradusă de Șasa Până și însemnările omagiale Lui Benjamin Fondane, deportat. Cu un conținut și o atmosferă de acum constante, volumele vor ieși abundent: Mais une ile ou peut-être un rivage (1947), Enfin, ces neuf poèmes (1948), Poèmes dûs (1950), Jour après jour (1951), D’ Une
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
ce l-a dominat constant pe S. Un Reportaj decodifica titlul revistei ,,75 HP”: ,,Nessus centaurul de 125 HP/ campionul uzinelor Fiat și al curselor de la Epson...”. În 1930 S. livra revistei ,,unu” texte în limba franceză, poeme-jurnal în care însemnări cotidiene, lapidare trimiteri la lecturi recente, contacte și prietenii, munca și supraviețuire coexista în preajma intuițiilor poetice. În tot, scrisul lui respira angoasa eternului exilat, căutând cu disperare să își construiască o fortăreața, o ,,insula” din însăși materialitatea fluida a cuvintelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
sensul dat de Pocock acestui termen - produsă pe la sfârșitul anilor ’30 - o putem data de la articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu Ion Conea. Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este coautor împreună cu Ion Conea și Mircea Popa-Vereș. Pentru sociologul român, geopolitica va reprezenta în fapt o nouă „știință a realității” - nu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
and the discourse on language. New York: Pantheon. Geertz, C. (1975). The interpretation of cultures. New York: Basic Books. Golopenția, A. (1999) [1936]. Informarea conducerii statului și sociologia tradițională. În Opere complete, vol. I, Sociologie. București: Editura Enciclopedică. Golopenția, A. (2002a) [1939]. Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică. În Opere complete, vol. II, Statistică, demografie și geopolitică. București: Editura Enciclopedică și Editura Univers Enciclopedic. Golopenția, S. (2002b). Cronologie. În Opere complete, vol. I București: Editura Enciclopedică. Gross, M. (2004). Human
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aceea, să nu fie de mirare că Girardin, ca și Leveley se revoltau că de la Galați la București n-au zărit decât 5 case și 3 pomi.“ Această sărăcie nu se regăsește însă în documente mai vechi, cum ar fi însemnările de călătorie în Moldova anului 1777 ale lui Francisc-Iosif Sulzer; acesta remarcă faptul că fiecare casă de țăran avea patru până la zece porci, pe lângă vreo 20 de păsări. Este limpede că se face referire la gospodăriile răzeșilor, în care s-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
versiunea franceză a Romanței spaniole de Pușkin, traduce din La Fontaine, Chateaubriand, Lamartine, Nicolas Gilbert, Al. Dumas, E. Guinot, transpune în românește basmul sârbesc Lâna de aur. Publică, de asemenea, versuri, povestiri și nuvele, unele apărute și în alte periodice, însemnări de călătorie, cronici literare, recenzii, note polemice. Au mai colaborat Grigore Bengescu, Iuliu I. Roșca, D. Teleor, N. B. Locusteanu, V. Rusănescu. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290508_a_291837]
-
unei pregătiri de optsprezece ani”. Rubricile, bine orientate sub raportul deschiderilor instructiv-culturale și că puncte de interes, sunt asociate cu o grafică sugestiva: „U.Ideea”, despărțita de „U.Arta” prin paginarea originală a unui editorial, „U.Viața”, „U.Materia”, „U.Însemnări”, „Actualități”, „Răvășind revistele”, „Sport”, „Note” etc. Sumarul general al fiecărui număr este dat în două părți, pe prima coperta și pe a patra. Cea mai firava rubrică este „U.Arta”. Aici publică poezii Ioanichie Olteanu (Balada înecaților, Imn sublunar, Nocturnă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
univers dominat de ziduri - zidul fiind și un loc al memoriei, atunci când poartă înscrise numele celor morți în lagăr - și care gustă mediat voluptatea culorilor și sunetelor lumii, ceea ce dă un sens special subtitlului Călătorii. Concomitent, publică în reviste literare însemnări de călătorie în diverse țări. Cartea de eseuri Text și context, în două volume (1983-1988), al doilea subtitulat Moderni și postmoderni, reunește pagini dedicate unor scriitori americani (William Faulkner, Norman Mailer, John Dos Passos, Vladimir Nabokov, John Updike, J.D. Salinger
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
Wolfe, Rugul deșertăciunilor, București, 1996; George Orwell, Omagiu Cataloniei, pref. Vladimir Tismăneanu, București, 1997; John Irving, Hotelul New Hampshire, București, 1997; Isaiah Berlin, Adevăratul studiu al omenirii, îngr. trad. în colaborare cu Henry Hardy, București, 2001. Repere bibliografice: Zaharia Stancu, Însemnările unui ziarist, VR, 1956, 7; Dumitru Solomon, „Războiul ascuns”, LCF, 1961, 20; G. Neagu, „Războiul ascuns”, CNT, 1961, 41; Andrei A. Lillin, „Războiul ascuns”, O, 1962, 1; Georgeta Horodincă, Despre insesizabil, RL, 1981, 4; Aurel-Dragoș Munteanu, „Text și context”, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
piccoli e grandi, București, 1968; Italo Svevo, Senilitate, București, 1971 (în colaborare cu Ștefan Delureanu); Giorgio Bassani, Bâtlanul, pref. trad., București, 1973, Romanul Ferrarei, București, 1990 (în colaborare cu Rodica Locusteanu); Antonio Gramsci, Cinci minute pentru tata. Scrisori către copii. Însemnări pedagogice, pref. trad., București, 1974; Giuseppe Dessi, Țara de umbre, pref. trad., București, 1976; Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Remember - I crai della Vecchia Corte. Remember, ed. bilingvă, București, 1980. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Pirandello în România, SXX, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
Adrian Popescu, Poezia lui Dragoș Vrânceau, ST, 1978, 5; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 235-246; Grigurcu, Poeți, 241-246; Zaharia Sângeorzan, Pelerini români la Columna lui Traian, București, 1979, 230-232; Crăciun, Confesiuni, 244; Lit. rom. cont., I, 119-122; Negoițescu, Alte însemnări, 111-112; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 331-336; Grigurcu, Critici, 541-544; Documentar biobibliografic Dragoș Vrânceanu, Râmnicu Vâlcea, 1982; Alexandru Balaci, Eugenio Montale în românește, RL, 1983, 12; Ion Lotreanu, Ciobani vâlceni la Palazzo Vecchio, SPM, 1983, 648; Micu, Modernismul, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
din exil cu scurte eseuri, dintre care cel despre Craii de Curtea-Veche (în „România”, New York, octombrie 1961) merită a fi în primul rând amintit. Frecventează cenaclul „Apoziția” cu oarecare regularitate și în colecția editorială a acestuia își publică volumul de însemnări, aforisme și fragmente memorialistice intitulat Cartea cu petece (1978), care evidențiază un real talent narativ, punând în lumină un subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat cu parcimonie, este dublat aici de schița de portret penetrantă, bazată pe explorarea unui fond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
este dublat aici de schița de portret penetrantă, bazată pe explorarea unui fond memorialistic resuscitat cu un agil spirit de observație, cu obiectivitate și chiar cu o benefică mizantropie, ce topește unda sentimentală subînțeleasă, adesea anulând-o. Aerul vetust al însemnărilor lui B., cu atâta grijă mimat, ascunde, de fapt, cu „petece”, o realitate a zilei, invitând la meditație. SCRIERI: Cartea cu petece, München, 1978. Repere bibliografice: Popa, Ist. lit, I, 193, 201, 1 209-1 210, 1 216, II, 216. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]