41,263 matches
-
situații conflictuale, care dau posibilitatea soluțiilor multiple, am stimulat comportamentul creativ al elevilor mei, am creat situații în care aptitudinile latente au avut prilejul să se manifeste din plin. Ori de câte ori am avut ocazia, i-am ajutat pe elevi să-și actualizeze potențialul de realizare originală, am solicitat și încurajat producțiile proprii ale elevilor. Prin activizarea permanentă a elevilor, prin stârnirea continuă a curiozității, încurajând spontaneitatea, am reușit să transform orele de matematică în momente plăcute, antrenante, atractive folosind ori de câte ori am găsit
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bordea Felicia () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92819]
-
interpretarea nondurativă a percepției vizuale). (32) Îl aud vorbind la telefon de zece minute (proces durativ). (33) Te-am auzit trântind ușa (proces punctual). Valoarea durativ se poate realiza și în alte contexte, de exemplu atunci când verbele de percepție nonintențională actualizează sensuri din zona procesuală a activităților: (34) Văd filmul ("mă uit la film") după-amiaza [de la trei la cinci]. Verbele de percepție intențională actualizează, în toate ocurențele lor, trăsătura semantică [+Durativ]. (35) Bunicul privește [ore în șir] pe fereastră. (36) Copiii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
punctual). Valoarea durativ se poate realiza și în alte contexte, de exemplu atunci când verbele de percepție nonintențională actualizează sensuri din zona procesuală a activităților: (34) Văd filmul ("mă uit la film") după-amiaza [de la trei la cinci]. Verbele de percepție intențională actualizează, în toate ocurențele lor, trăsătura semantică [+Durativ]. (35) Bunicul privește [ore în șir] pe fereastră. (36) Copiii ascultă muzică [două ore] în fiecare seară. * Trăsătura determinat distinge între evenimente individuale și evenimente generice. În contextele (37)-(38) se exprimă evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensurile unui cuvânt nu sunt unități atomice, discrete, ci se pot suprapune și pot face referire la alte sensuri ale aceluiași lexem; (iii) contextele sintactice diferite (engl. The Expression of Multiple Syntactic Forms) - același sens al unui cuvânt se poate actualiza în mai multe configurații sintactice. Reprezentativă pentru primul argument este situația adjectivului good 'bun', prezent în contextele de mai jos: (1) Mary finally bought a good umbrella. 'Maria a cumpărat în cele din urmă o umbrelă bună.' (2) After two
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
12 sensuri ale acestuia, Evseev identifică ca sens indepedent de context "a percepe cu ajutorul văzului", prezent în structuri "primare" precum a vedea o pasăre, a vedea bine, nu se vede nimic, când verbul are interpretare de proprietate. Sensurile contextual-determinate se actualizează în anumite configurații sintactice sau doar la anumite forme din paradigma verbului. Acestea depind de tipul de regim verbal, de exprimarea sau neexprimarea complementelor, de natura semantică a referentului din poziția subiectului, de asocierea cu diferite determinări circumstanțiale. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din paradigma verbului. Acestea depind de tipul de regim verbal, de exprimarea sau neexprimarea complementelor, de natura semantică a referentului din poziția subiectului, de asocierea cu diferite determinări circumstanțiale. De exemplu, sensul "a se convinge de ceva cercetând, examinând" se actualizează când argumentul intern al verbului se realizează propozițional, introdus de un cuvânt relativ: a vedea ce face, a vedea cum se simte. Alte sensuri se actualizează, precizează Evseev (1974: 149), în construcții în care verbul apare cu formă reflexivă (Se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
diferite determinări circumstanțiale. De exemplu, sensul "a se convinge de ceva cercetând, examinând" se actualizează când argumentul intern al verbului se realizează propozițional, introdus de un cuvânt relativ: a vedea ce face, a vedea cum se simte. Alte sensuri se actualizează, precizează Evseev (1974: 149), în construcții în care verbul apare cu formă reflexivă (Se vede trimis să le rezolve problemele colegilor), ca reflexiv impersonal (Se vede că nu te-ai odihnit destul) sau cu forma de imperativ vezi (Vezi să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în lucrarea de față alternativa de a urmări structura semantică a verbului pornind de la disponibilitățile sale combinatorii, de la schema argumentală. Combinăm acest criteriu sintactic cu un criteriu semantic - observarea naturii referenților din pozițiile argumentale. Vom stabili astfel ce sensuri se actualizează în fiecare dintre ipostazele sintactice identificate, deci vom analiza verbele pe baza unor corespondențe sintactico-semantice (vezi infra, Capitolul 4). 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale Din definițiile de dicționar se observă că verbele de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în fiecare dintre ipostazele sintactice identificate, deci vom analiza verbele pe baza unor corespondențe sintactico-semantice (vezi infra, Capitolul 4). 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale Din definițiile de dicționar se observă că verbele de percepție actualizează și sensuri din alte domenii conceptuale decât domeniul primar. În acest subcapitol ne propunem, fără a intra in detalii care ar impune un studiu separat în domeniul schimbărilor de sens, să precizăm câteva aspecte referitoare la relația dintre sensul primar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție este modificat de adjunctul adverbial parcă, natura percepției este irrealis: (50) Parcă văd că începea să țipe și îmi trântea iar telefonu' (Verdeș, Muzici și faze, în CLRA) 4.2.2.2. Tiparul [a vedea +GComplsă] * Tiparul se actualizează în enunțurile imperative 97 în care a vedea are sensul agentiv "a avea grijă; a se asigura". În aceste configurații, forma de imperativ a verbului prefațează un act de vorbire în care se exprimă un îndemn: (51)Vezi [să închizi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Nu lăsa ușa deschisă!). Contextual, forma vezi poate exprima și alte nuanțe semantice: un avertisment (Vezi să mai procedezi tu așa!, Ia vezi!), o predicție (Vezi să nu ți se întâmple și ție!) etc. * Configurația sintactică [a vedea +CComplsă] se actualizează și în prezența formei negative a verbului a vedea "a considera": (53) Părinții nu văd să existe vreo legătură între cele două evenimente. În același context ar putea apărea și indicativul, verbul din matrice selectând complementizatorul că98, după care poate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vioară"; Se aude Ioana vorbind") 4.2.5. A auzi, cu obiect direct realizat propozițional prin GCompl Verbul a auzi poate primi, asemenea verbului a vedea, complemente propoziționale construite cu complementizatorii că, să, dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din matrice. 4.2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă] Verbul a auzi poate primi drept complinire o subordonată introdusă prin complementizatorul că. Percepțiile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ce va urma. (110) Simte unde îl doare. (111) Din exterior nu poți simți cât de rău doare. (112) Simt cum tresare. În unele contexte de acest tip, verbul a simți dezvoltă un sens afectiv (107), în altele, (108) -(109), actualizează un sens predictiv-intuitiv. Deseori, verbul are un sens perceptual opac, desemnând o percepție generală, difuză (110), fără a se putea preciza cu exactitate unde anume se localizează ea. Exemplul (111) este ambiguu - poate exprima atât percepția fizică directă ("nu poți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ridică mai multe probleme de analiză. Structura este posibilă cu toate cele trei verbe de percepție, a vedea, a auzi, a simți 117. A vedea poate exprima atât percepții directe 118 (126), cât și percepții ireale (126'), contrafactuale, când verbul actualizează sensul "a-și imagina": (126) Îl văd urcând scările./( 126') Dacă s-ar întoarce la meseria de inginer, ar trebui să o ia de la început și nu-l văd făcând asta (ziarero.antena3.ro). Verbele a auzi și a simți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
reformulat ca: (139) Observ/Trag concluzia (privindu-l, ascultându-l, gândindu-mă la ce spune etc.) că nu mai are are niciun interes pentru ce face. 4.4.7.2. Predicativa secundară poate fi introdusă prin complementizatorul să. Tiparul se actualizează în prezența verbului a vedea cu sensul "a-și imagina", exprimând percepția unui eveniment ireal (140), și în prezența verbului a auzi, care poate exprima percepții directe, atunci când în subordonată apar verbe dicendi (141), sau indirecte, când se transpune indirect
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau complemente circumstanțiale de mod (179): (178) Privește ("se gândește la") oamenii ca tine [cu multă admirație]. (179) Privește ("își reprezintă"; "se gândește") călătoria [ca pe o nouă provocare]. În poziția obiectului direct pot apărea nominale cu referință abstractă, verbul actualizând un sens imaginar, proiectat în alt plan temporal: (180) Privește tinerețea cu regret. În limba română mai există un verb care exprimă percepția vizuală intențională - a se uita (vezi supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că, deși cele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Emisie de sunete] prin metonimie (184). (183) Ascult muzica/zgomotele. (184) Ascult pianul ("muzica de pian"). Contextual, verbul a asculta poate exprima alte procese, care nu mai au legătură strictă cu sfera percepției - "a da atenție", "a urma", " înfăptui", deci actualizează un sens de "conformare" la vorbele locutorului 137. Frecvent, în aceste contexte, în poziția obiectului direct apare un nominal care exprimă un act de vorbire: (185) Nu ascultă ("nu dă atenție") niciodată sfaturile mele. (186) I-am ascultat ("am înfăptuit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lumpy to me 'Simt aluatul zgrunțuros/Aluatul mi se pare zgrunțuros' sunt derivate din enunțurile de mai jos, (227)-(229), cu verbe de percepție intențională, printr-o regulă de inversare a obiectului direct cu subiectul, care în structura transformată se actualizează ca obiect indirect (echivalentă regulii de transformare Psych-Movement): (227) I taste the meat 'Gust din carne' (228) I smell the milk ' Miros laptele' (229) I feel the batter. Încerc aluatul' Rogers (1974: XIII) identifică pentru limba engleză patru categorii de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un referent cu trăsătura [+Sonor]: (248) Câinele sună fioros. (249) Vocea lui sună mai matură (www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire care conține o specificare de tip circumstanțial modal (250-251). În aceste contexte, se actualizează alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251) Muzica sună bine. vs (252) Clopotul sună ("emite sunete; răsună
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
admisă în oricare dintre tiparele de complementare: (259) Muzica lor îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a. În contextul sintactic de la (260b) nu este specificată entitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
îi era frică. > (287') Se simțea că îi era frică. * Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile. > (289') Se miros florile./ Florile sunt mirosite... (290) Am atins pragul maxim. > (290') S-a atins pragul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că, să, dacă) se asociază cu anumite distincții semantice. Verbul a auzi admite, în sens larg, aceleași posibilități de complementare ca și a vedea, cu precizarea că selecția complementizatorului să se poate produce doar dacă verbul are trăsăturile [+Negativ] [+ Perfectiv], actualizând sensul "a afla". Verbul a simți nu admite decât construcția cu propoziție conjuncțională introdusă prin că, dezvoltând, în unele dintre aceste structuri, un sens modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de cea a verbelor de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste construcții un sens epistemic (am mirosit că "am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]