17,588 matches
-
de complex nu poate fi epuizat prin acest studiu și, în acest context, am încercat să răspund la următoarele întrebări : Care este relația dintre motivație și orientarea profesională? Care sunt motivele reale care determină asemenea orientări la un adolescent? Este adolescentul în măsură să decidă singur asupra profesiei? 4.1.Argument Noua structură dinamică socio-economică solicită în mod constant și insistent servicii de orientare profesională din ce in ce mai complexe și profesioniste și încurajează diversificarea instituțională a ofertanților de astfel de servicii.Adolescentul de
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
Este adolescentul în măsură să decidă singur asupra profesiei? 4.1.Argument Noua structură dinamică socio-economică solicită în mod constant și insistent servicii de orientare profesională din ce in ce mai complexe și profesioniste și încurajează diversificarea instituțională a ofertanților de astfel de servicii.Adolescentul de azi, speriat de alternativă șomajului, sub limita expectantelor sale, a uitat să privească spre sine pentru a vedea ce i place, ce i s-ar potrivi, ce aptitudini are? Perioada adolescenței este ultima perioadă în care decizia alegerii unei
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
limita expectantelor sale, a uitat să privească spre sine pentru a vedea ce i place, ce i s-ar potrivi, ce aptitudini are? Perioada adolescenței este ultima perioadă în care decizia alegerii unei cariere nu mai poate fi amânată. Opțiunea adolescentului pentru o anumită profesie este rezultatul unor procese afective, mai mult influențată de dorință decât de recunoaștere obiectivă a posibilităților. 4.2.OBIECTIVE GENERALE ȘI SUBORDONATE OBIECTIV GENERAL: a. stabilirea principalelor motive care stau la baza alegerii profesiei la elevii
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
să urmeze respectivă profesie; presupunem că aceasta variabilitate a deciziei afectează și ea sfera motivaționala; a3. măsură în care genul și clasa subiecților (a XI-a sau a XII-a) influențează motivația alegerii profesiei; b1. profesiile spre care se orientează adolescenții, în general, dar și comparativ în funcție de profilul liceului în care sunt integrați, si in functie de gen; b2. cele mai importante motive care determină alegerea anumitor profesii - care se vor demonstra a fi cele mai "dorite" de către subiceții investigați. 4
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
prin stabilirea unui număr de dimensiuni motivaționale fundamentale ce determină această alegere, a celor mai importante motive ce stau la baza deciziei adoloscenților în această privință. Pentru a identifica cele mai importante motive ce stau la baza opțiunilor profesionale ale adolescenților din liceul “Ștefan Procopiu’ din Vaslui am realizat o pretestare. La pretestare au participat elevi ai claselor a XI-a și a XII-a în liceul mentionat.Chestionarul aplicat în pretestare solicită subiecților să scrie, în primul rând, profesia pe
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
o parte, și cele dintre subiecții din cele două clase școlare în privința importanței pe care ei o acordă factorilor motivaționali asociați deciziei de carieră. O altă dimensiune a cercetării este cea descriptiva; propun să aflăm profesiile spre care se orientează adolescenții din liceul din Vaslui, în general, dar și comparativ în funcție de profilul liceului în care sunt integrați, pe de o parte, si de gen, pe de alta. Informațiile obținute au fost prelucrate prin metode standard de prelucrare dar și cu ajutorul metodei
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
Pe ansamblul tuturor categoriilor de subiecți, profesiile ce au fost alese cu frecvențele cele mai ridicate inginer 25%, mecanic 18%, constructor mașini 16%, operator PC 15%, asistent social 15%, informatician 11%, avocat 9%, economist 7%. Constatăm o polarizare a orientărilor adolescenților spre domeniile de activitate cele mai moderne, de viitor, considerate cu un potențial crescut de valorizare socială, de reușită materială sau, mai ales, spre cele care le oferă șanse sporite pentru găsirea unui loc de muncă.
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
roluri și să dezvolte un stil de viață care să se potrivească elementelor cheie din identitatea lor.”(Gary Johns, 1996) Pe durata acestui stadiu, indivizii încearcă să se adapteze posturilor avute în vedere, care pot fi acceptate sau respinse, cu toate că adolescenții și tinerii respectivi dobândesc noi cunoștințe și deprinderi sau își dezvoltă atât imaginea de sine, cât și imaginea asupra posturilor. Problema cheie în acest stadiu o constituie concordanța între posibilitățile, slăbiciunile, valorile și stilul de viață și de muncă dorit
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
Tabel 48. Evaluarea comunismului în funcție de sexul respondentului / 410 Tabel 49. Mediile școlare în funcție de sex / 410 Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică / 411 Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism /411 Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent / 412 Tabel 53. Transmiterea intergenerațională (părinte-copil), respectiv formală (profesor-elev) a atitudinilor / 413 Tabel 54. Tipologia reglării de conturilor între prezent și trecut / 417 Lista figurilor Figura 1. Permutațiile semantice ale conceptului de "națiune" / 32 Figura 2. Geneza și evoluția conștiinței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vârstă. Cu cât cineva și-a petrecut o mai mare parte a vieții în regimul comunist, cu atât este mai probabil ca acea persoană să valorizeze pozitiv fostul regim. Un caz special merită însă investigații suplimentare. Este vorba de categoria adolescenților născuți după prăbușirea sistemului dictatorial în decembrie 1989, al căror întreg traseu biografic se desfășoară în posteritatea socio-politică a comunismului. Pentru majoritatea populației României, chiar și la un sfert de veac de la momentul de cotitură ocazionat de Revoluția din 1989
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transferabilității afective dinspre biografia personală înspre regimul socio-politic, idealizarea trecutului comunist survine pe un fond experiențial și pe baza unui stoc de amintiri de primă mână despre realitatea comunistă. Nu același lucru se poate spune și despre generația postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nivel de încredere de 95%) a avut un volum de 5.861 de respondenți, selectați potrivit unei scheme de eșantionare stratificate bi-stadiale din 86 de unități școlare. Studiul a conținut și un important modul axat pe reprezentările sociale pe care adolescenții le au despre regimul comunist. Întrebarea "Față de perioada comunistă, perioada actuală este...?" relevă că o treime din adolescenți manifestă o formă vicariantă de nostalgie comunistă. Iată distribuția răspunsurilor: Tabel 42. "Față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?" Frecvența (N) Procentul (%) Mult
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de eșantionare stratificate bi-stadiale din 86 de unități școlare. Studiul a conținut și un important modul axat pe reprezentările sociale pe care adolescenții le au despre regimul comunist. Întrebarea "Față de perioada comunistă, perioada actuală este...?" relevă că o treime din adolescenți manifestă o formă vicariantă de nostalgie comunistă. Iată distribuția răspunsurilor: Tabel 42. "Față de perioada comunistă, perioada actuală este... ?" Frecvența (N) Procentul (%) Mult mai bună 850 14,5 Mai bună 2.649 45,2 Mai rea 1.494 25,5 Mult
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioada actuală cu perioada comunistă, un procent de 59,7 la sutăacordă întâietate contemporaneității, în timp ce doar 35,8 la sută consideră că perioada comunistă este preferabilă. Deși minoritar, procentul de 35,8 la sută este unul surprinzător de mare pentru adolescenți care nu au luat pentru niciun moment contact direct cu realitatea pre-decembristă a comunismului românesc. Analizele statistice pe care le-am rulat pentru a explora factorii care structurează atitudinea față de comunism a populației de peste 18 ani (pe baza de date
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a familiei lor ca fiind "săracă" apreciază perioada actuală ca fiind "mai rea" decât perioada comunistă). În privința nivelului de educație, nu este atât de ușor de realizat o paralelă între populația adultă de peste 18 ani ("New Europe Barometers") și populația adolescenților ("Elevii și cultura civică"), deoarece varianța în ceea ce privește ultima clasă absolvită este minimă. Ceea ce poate fi măsurat este însă "capitalul educațional" al elevilor înțeles ca performanță școlară, reflectată de media generală a notelor obținute. Împărțind setul de date conținând mediile școlare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Regula generațională pe care am constatat-o în cazul populației adulte, conform căreia cu cât individul a trăit mai mulți ani în comunism cu atât tinde să valorizeze mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde să de-valorizeze comunismul. Tabel 46. Aprecierea regimului comunist în comparație cu regimul actual în funcție de clasa școlară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
64,6 35,4 a X-a 62,6 37,4 a XI-a 62,4 37,6 a XII-a 58,2 41,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Procentul cel mai mare de adolescenți "nostalgici" după comunism se găsește în rândul elevilor din clasa a XII-a (41,8 la sută), aprecierea comunismului ca superior regimului actual tinzând apoi să scadă, până la 35,4 la sută în cazul elevilor din clasa a IX-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurează modul de apreciere a prezentului postcomunist în comparație cu trecutul comunist. În cadrul populației adulte, am constatat că sexul (gender-ul) respondentului nu are efect asupra atitudinii sale cu privire la fostul regim comunist. Contrar așteptărilor de a găsi aceleași rezultate în rândul populației de adolescenți, datele indică faptul că sexul elevului contează în privința evaluării fostului regim. Tabel 48. Evaluarea comunismului în funcție de sexul respondentului Sexul Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) masculin 59,8 40,2 feminin 65,0 35
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regăsim în categoria formată din indivizii care nu aparțin etniilor română, maghiară și rromă (cel mai probabil germani) (29,8 la sută apreciază pozitiv comunismul). Între aceste două extreme, românii tind să fie mai nostalgici decât maghiarii. Reprezentările pe care adolescenții le dețin despre fostul regim comunist sunt necesarmente, după cum am amintit deja, formate pe baza unor cunoștințe non-experențiale, de mâna a doua, preluate din mediul socio-cultural. Cele mai plauzibile surse de informație despre comunism pe care adolescenții le pot accesa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Reprezentările pe care adolescenții le dețin despre fostul regim comunist sunt necesarmente, după cum am amintit deja, formate pe baza unor cunoștințe non-experențiale, de mâna a doua, preluate din mediul socio-cultural. Cele mai plauzibile surse de informație despre comunism pe care adolescenții le pot accesa pentru a-și forma reprezentări sociale și evaluări axiologice despre trecutul comunist pe care nu l-au experiențiat biografic sunt familia, școala și mass-media. Din păcate, chestionarul utilizat în studiul "Elevii și cultura civică" nu conține întrebări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socializare (părinții ori profesorii), ci modul în care aceasta este percepută de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de comunism ale "celorlalți semnificativi": Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent Părinții (%) Profesorii (%) ... tăi ar spune că, față de perioada comunistă, perioada actuală este mult
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de comunism ale "celorlalți semnificativi": Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent Părinții (%) Profesorii (%) ... tăi ar spune că, față de perioada comunistă, perioada actuală este mult mai bună 11,3 13,7 mai bună 38,8 45
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de comunism ale "celorlalți semnificativi": Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent Părinții (%) Profesorii (%) ... tăi ar spune că, față de perioada comunistă, perioada actuală este mult mai bună 11,3 13,7 mai bună 38,8 45,7 mai rea 35,2 28,4 mult mai rea 14,7 12,2 Total 100
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sută dintre aceștia ar putea fi calificați drept nostalgici după comunism în percepția elevilor lor). Tabelul următor arată gradul de transmisie intergenerațională a atitudinilor despre comunism. Tabel 53. Transmiterea intergenerațională (părinte-copil), respectiv formală (profesor-elev) a atitudinilor 35 Atitudinea exprimată a ADOLESCENTULUI Perioada actuală este mai bună (%) Perioada comunistă era mai bună (%) atitudinea atribuită PĂRINȚILOR perioada actuală este mai bună 86,3 13,7 perioada comunistă era mai bună 38,6 61,4 atitudinea atribuită PROFESORILOR perioada actuală este mai bună 80
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instila valori pro-democratice și de dezavuare a trecutului comunist și pentru a crea atitudini favorabile ordinii democratice postcomuniste. Totuși, chiar dacă este privată de asemenea programe deliberate de educare cognitivi-morală, datele indică faptul că familia este principalul cadrul social din care adolescentul contemporan preia informații și asimilează atitudini cu privire la comunism. Forma de nostalgie pe care o exprimă un procent însemnat din adolescenții români (aproximativ o treime) este mai degrabă o "nostalgie reziduală", moștenită de la generația parentală. Totodată, pozitivarea trecutului comunist în raport cu prezentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]