167,112 matches
-
Încântați. Ți-am remarcat frumusețea când dansai, spuse Adi, însă privită de aproape ești cu mult mai frumoasă. Mulțumesc. Și voi sunteți frumoși. Și ce atentă, glumi Adi. Cu cine ai venit? întrebă Emilei. Cu Angi. El și Emilian fac afaceri împreună. Ia te uită! Eu și Emilian suntem veri. Ce coincidență. O frumoasă coincidență, spuse Adi. Ei sunt niște buni prieteni de-ai mei. Mai puțin eu, spuse tot Adi. Eu sunt iubitul ei. A! Ce șmecheraș! Și te uiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Iar noi vom da curs invitației, promise Françoise. Plănuiam ca pe Amèlie să nu o invit, însă aveam o presimțire că ar fi venit oricum. În celălalt colț al mesei domnii se angajaseră și ei în propria lor discuție despre afaceri și despre politică. Nu era o conversație prea profundă, ci era mai mult o modalitate de relaxare. Vezi, dragă, suntem invitați la balul dat de Irin. Cu mare plăcere, ce surpriză! Angi, ai o bijuterie de fată. Și că veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
tot așa era atmosfera, când era pace. Căci mai fură dăți când între toți existau reproșuri, ieșeau la iveală frustrări mai vechi, cum ar fi de pildă între Françoise și Eduard. Și astfel investii bine, încheie el o conversație despre afaceri. Măcar atât ai putut și tu să faci, spuse Françoise înțepat. Adu-ți aminte de cum a ieșit proiectul tău cu lanțul de restaurante. Câtă proastă inspirație ai putut avea atunci, îl umili aceasta. Așa că nu te da artist. Nu, dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Sau tot la mine veneai să te scot din necazuri. Ei, dar să lăsăm lucrurile neplăcute în urmă, interveni Hélène. Aflai ulterior din frânturi de conversație că, de fapt, Françoise nu reușise, deși încercase din răsputeri, să se bage în afacerile soțului ei. Acesta o îndepărtase mereu. El avea de trăit viața lui, și din moment ce îi asigura soției satisfacerea multor capricii financiare, nu considera că Françoise are ce să-i reproșeze. Mai bine stăteau lucrurile între perechea Hélène-Charles. Charles era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de durere când ai dispărut fără nici un cuvânt." "Irin, tu ești? Unde ai plecat? Știi cât a suferit Angi? "Irin, nu-mi vine să cred! Angi? Angi numai muncea, ca un nebun." "Angi? Angi a plecat într-o călătorie de afaceri. Săracul, de trei ani nu s-a odihnit." Îl așteptai o lună întreagă să se întoarcă, și apoi încă una, și în a treia veni. Îl văzui intrând la braț cu o doamnă într-un restaurant de lux. Intrai după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pentru celălalt. Bineînțeles că nu aveau încredere unul în altul, nici măcar nu-și vorbeau mult. Nu erau retrași, în alte împrejurări s-ar fi împăcat chiar bine. Se întâlniseră la cârciumă, unde băuseră împreună. Și le veni ideea să facă afacerea. Cel cu harta îl alesese pe celălalt, intenționat căutase un străin. Așa că de unde să știe el pe cine are în fața sa, ce se afla în omul pe a cărui față focul lăsa, noaptea, sinistru, dungi bizare, ce păreau atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Nu mă oprii din fugă până acasă, unde închisei bine ușa. Mă sprijinii de ea, lăsându-mă în șezut pe podea. Ce naiba? Chiar cu două zile mai târziu, se organiză un mic party pentru mine. Iar noul meu partener de afaceri, de fapt, partenerul firmei cu care am încheiat eu o afacere, era chiar el. Ne întâlnirăm deci. Când îl văzui în mulțimea de oameni, pentru o clipă nu-l recunosc, îl văzui pentru prima dată și îmi plăcu ce vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Mă sprijinii de ea, lăsându-mă în șezut pe podea. Ce naiba? Chiar cu două zile mai târziu, se organiză un mic party pentru mine. Iar noul meu partener de afaceri, de fapt, partenerul firmei cu care am încheiat eu o afacere, era chiar el. Ne întâlnirăm deci. Când îl văzui în mulțimea de oameni, pentru o clipă nu-l recunosc, îl văzui pentru prima dată și îmi plăcu ce vedeam. Pentru ca în clipa următoare să simt că îl cunosc prea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în urmă o Londră vivace, forfotindă. După vizita scurtă (nu rămase prea mult, numai cât să le cunoască pe cele două fiice ale acesteia, încântătoare și ele, care ar fi vrut să-l cucerească) rezolvă unele probleme cu partenerii de afaceri și se întoarse în singurătatea casei sale, unde se apucă de citit o carte (Noul organon). Deși Londra, luminoasă, debordantă de lume, fastuoasă și dichisită, nesătulă și pretențioasă, era în vervă, în casa lui era plăcut și liniște. Rezolvase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
despărțiseră brusc și definitive. Ruptura aceea era moartea, apăsătoarea moarte. Îi pierduse pe toți cei dragi și muritori, însă îi păstra în suflet. Alex nu trebuia însă să moară. Am terminat. Spune-i lui Petru să se ocupe personal de afacerea "Morisette", vrei? Și am o observație. In dosarul numărul 5... Văzuse întâmplător și tot așa o corectase. Ai temperatură? Nu chiar... Nu e nimic. Sunt sigură de un lucru. Nu ai nevoie de un medic, ci de o vacanță. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
închise și gura la urmă. Plec! Doru se simți vindecat, cu un chef de viață nebun. Trebuia să-și ia rămas bun de la ceea ce îi dispăru din viață, și să ia totul de la capăt. Dar trebuie contactați toți partenerii de afaceri, ai întâlniri... Își puse mâinile pe umerii lui: Mersi mult, Petru! Mersi! Dar gata, omule! Zbură pe ușă la poliție, apoi se întâlni cu cine trebuia, luară masa, apoi începu treaba cea grea. Rămase până târziu la birou toată săptămâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
gând să mergi? Eu... Adevărul e, Doru, că uitasem. Eu aș vrea să mergem împreună. Cum lucrăm în același loc... Din cauza asta? râse Amanda discret. O.K., m-ai prins. Mă predau. N-am parteneră. Glumești?! Don Juan-ul din lumea afacerilor? Știam că te ții la distanță, dar să nu ai cu cine? Nici asta nu cred. Of!... O.K. Da. Mă predau. Mint. Dar nu pot spune la telefon. Promit că-ți spun! Sunt disperat! ...O.K. vino să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
acea perioadă de timp. El nu studiase niciodată acolo. Dar asta fusese ultima picătură. Era convins cine era ea. Confuz, dar știa cine era ea și ce vroia. Continuă discuția: Vreo tradiție la tine în familie? întrebă el. În lumea afacerilor? Nu... Nu știu. Nu știi? Nu. i-am cunoscut numai pe părinți. Au fost nevoiți să plece și să rămână în Suedia. Restul familiei mele trăia unită în Norvegia pe undeva. Îmi pare râu. Familia mea a fost întotdeauna unită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
crescătorie de porci, după un timp un abator și o mică întreprindere de prelucrare a cărnii. Gelu era alt om. Toate năravurile și le lăsase în urmă. Lucra mult ca să producă mult. Se lăsase de minciuni, de risipă, că în afaceri cu asemenea năravuri dai faliment. De multe ori Matei îi spunea: Gelule, acuma ai pâinea și cuțitul. De ce spui asta? — Păi mama-ta e cu fabrica de pâine, tu ești cu cuțitul la porcăreață și la celelalte. Nu am dreptate
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
am putut urma și cursuri de specializare privind industria cărnii. —Ai studiat marketingul din cadrul Universității “Spiru Haret”. De ce te-ai înscris la această Universitate cu învățământ la distanță. Fiindcă mi-a fost convenabil. Am putut să-mi văd și de afacere și să și studiez, fără să fiu obligat să merg zi de zi la cursuri. —Ceea ce ție nu ți-a plăcut niciodată. —Cam așa este. —Ți-ai ales marketingul că-ți era de folos în afacere, nu? M-a pregătit
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
-mi văd și de afacere și să și studiez, fără să fiu obligat să merg zi de zi la cursuri. —Ceea ce ție nu ți-a plăcut niciodată. —Cam așa este. —Ți-ai ales marketingul că-ți era de folos în afacere, nu? M-a pregătit în a cunoaște ceea ce trebuia să fac în dezvoltarea unității pe care o am de industrializarea cărnii. Multe din cele învățate, le am aplicat și nu pot să mă plâng că nu merg bine. —Frumos, Gelule
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
cu Cecilia nu. Nu-i așa Cecilia? a întrebat-o Leontina. —Cu salariul meu de avocată... —Și cu al meu de contabilă....numai pe Coasta de azur n-am ajunge. Îmi spunea o prietenă căsătorită cu un mare om de afaceri care colindă în diferite țări că vara trecută a fost în Tunisia, în Hammamet și a locuit la hotelul Bel Azur de trei stele și a plătit pentru o săptămână în jur de cinci sute de euro. —Și acolo apare
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tine. —N-am să uit asta niciodată. —Să-ți explic de ce. Imediat după ce am terminat facultatea, ai mei s-au mutat aici. Eu mi-am găsit post la o firmă și un bun asociat cu care am pornit la o afacere foarte profitabilă. Fiind prins în formalitățile de plecare în România, în căutarea locuinței aici, în găsirea locului de muncă, în problemele afacerii întreprinse cu asociatul meu, nu m-am mai gândit la nimic altceva, 138 acestea fiindu-mi prioritățile. De
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Eu mi-am găsit post la o firmă și un bun asociat cu care am pornit la o afacere foarte profitabilă. Fiind prins în formalitățile de plecare în România, în căutarea locuinței aici, în găsirea locului de muncă, în problemele afacerii întreprinse cu asociatul meu, nu m-am mai gândit la nimic altceva, 138 acestea fiindu-mi prioritățile. De aceea nu te-am mai căutat, nu ți-am mai scris... Nu este o scuză Robert, că toate s-au petrecut la
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
că Robert era omul priorităților, omul care-și punea mai presus interesele în fiecare moment. Nu i-a păsat de Cecilia când avea de rezolvat problema stabilirii în Germania. Nu a mai căutat-o nici după ce se aranjase, prioritare fiind afacerile. Aceeași atitudine a avut-o și față de Gertrude, nevastă-sa. Nu l-a interesat că poate băiatul suferă. I-a plăcut să fie scutit de certuri, scandaluri și a divorțat. Este bine că măcar îi poartă de grijă. Acum prioritară
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
care se încumetă s-o propună cititorilor: Istorisiri nesănătoase fericirii. Noul pretendent la mâna literaturii are intuiția că un asemenea „păcat” poate să zdrobească viața chiar în momentul cvasimistic al revelației propriului talent, privit de cei din jur ca o afacere proastă, ca ieșire din automatismele „normalității”. De altfel, aceasta pare să fie tema centrală a prozelor lui Rareș Tiron, pe care o extinde la diverse ipostaze ale vieții, ca nod gordian de care, la un moment dat, fiecare dintre noi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cu alte două teme problematice ale secolului al XX-lea: fascismul și rasismul. Într-o Americă divizată și intrată sub controlul Axei, japonezii dețin conducerea în California și în statele din Vest. Pentru americanii care vor să aibă succes în afaceri, înțelegerea minții orientale și stăpânirea unui arsenal de tehnici de comunicare modelate după regulile japoneze sunt indispensabile. Robert Childan, proprietarul celui mai renumit magazin de antichități americane, la mare trecere printre japonezii bogați, îi urăște și îi admiră în același
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sugerează infantilitatea social-culturală): "Așa conduceau japonezii, nu brutal, ci cu subtilitate, cu nevinovăție, cu abilitate încântătoare. Dumnezeule! Suntem niște barbari în comparație cu ei, își dădu seama Childan. Nu suntem decât niște prostănaci în fața unei asemenea rațiuni neîndurătoare. Paul [tânărul om de afaceri japonez cu care trata în momentul desfășurării acestui monolog interior] nu a zis nu mi-a zis că arta noastră este fără valoare; m-a făcut s-o spun eu în locul lui. Și, ca o ironie finală, mi-a regretat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ce toate acestea? De ce trebuie să iei tu la întrebări pe fiecare? Omul vine la biserică atunci când simte nevoia, că trebuie să ia legătura cu divinitatea. În schimb unii vin la biserică să-și pună la punct niște treburi, niște afaceri. Este normal așa? -Dar când trecem prin dreptul unei biserici, de ce nu ți faci cruce? ... -Pentru a nu o face în zadar sau în fățărnicie, a răspuns Costică. -Nu înțeleg, a insistat Fănică. -Dacă într-o zi sunt supărat dintr-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pot lua locul puterii de caracter și al caracterului însuși. Se caută directori capabili să creeze încredere, doar aceștia sunt în măsură în perioadele dificile, să țină motivate persoanele ce dețin roluri cheie în firme, să întărească încrederea colaboratorilor în afaceri și să comunice orientarea administrației pentru prezent și viitor. Având în vedere răspândirea carenței încrederii în sectorul financiar, și consilierii, reprezentanții, vânzătorii și analiștii trebuie să-și dea tot interesul pentru a recâștiga încrederea pierdută și a cultiva sinceritatea, curajul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]