11,041 matches
-
după Baron și Richardson, 1994, p. 213 Evaluarea de către ceilalți. O altă formă de raport verbal se referă la posibilitatea evaluării individului al cărui comportament agresiv este studiat de către alte persoane. Această tehnică este folosită cu precădere în studiul comportamentelor agresive la copii. Evaluările sunt făcute de persoanele care-l cunosc pe copil precum părinții, profesorii, membrii familiei, prietenii. Importanța acestei tehnici constă în faptul că cei care-l evaluează pe copil pot fi mult mai obiectivi în aprecierile pe care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-i interesează pe cercetători, ba mai mult, ei tind să aprecieze aspectul pozitiv al comportamentului copilului lor ( Patterson, 1977 citat de Dishion et al., 1994). Eron, Dodge și colegii lor au preferat să interogheze semenii și profesorii în studierea comportamentului agresiv la copii (e.g. Dodge et al., 1987). Într-un studiu despre efectul pedepsei părinților asupra agresivității la copii (Eron, Walder, Toigo și Lefkowitz, 1963 citat de Eron, 1994), fiecare copil își evaluează colegul de clasă, răspunzând la 10 întrebări de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fiecare copil își evaluează colegul de clasă, răspunzând la 10 întrebări de genul "ghicește cine e" (de exemplu: Cine n-a ascultat-o pe învățătoare?). Rezultatele au arătat că acei copii care au fost aspru pedepsiți acasă pentru comportamentul lor agresiv sunt mai agresivi și la școală. Tehnici proiective. Este foarte important ca în timpul studiului comportamentului agresiv indivizii să nu știe că sunt interogați pe această dimensiune a activității lor psihologice. Uneori ei își dau seama totuși despre ce este vorba
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evaluează colegul de clasă, răspunzând la 10 întrebări de genul "ghicește cine e" (de exemplu: Cine n-a ascultat-o pe învățătoare?). Rezultatele au arătat că acei copii care au fost aspru pedepsiți acasă pentru comportamentul lor agresiv sunt mai agresivi și la școală. Tehnici proiective. Este foarte important ca în timpul studiului comportamentului agresiv indivizii să nu știe că sunt interogați pe această dimensiune a activității lor psihologice. Uneori ei își dau seama totuși despre ce este vorba, chiar dacă toate măsurile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de exemplu: Cine n-a ascultat-o pe învățătoare?). Rezultatele au arătat că acei copii care au fost aspru pedepsiți acasă pentru comportamentul lor agresiv sunt mai agresivi și la școală. Tehnici proiective. Este foarte important ca în timpul studiului comportamentului agresiv indivizii să nu știe că sunt interogați pe această dimensiune a activității lor psihologice. Uneori ei își dau seama totuși despre ce este vorba, chiar dacă toate măsurile de precauție au fost luate. De aceea tehnicile proiective prezintă un interes particular
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vorba, chiar dacă toate măsurile de precauție au fost luate. De aceea tehnicile proiective prezintă un interes particular în acest sens. În cadrul acestor tehnici, subiecții sunt rugați să imagineze o istorie având ca punct de plecare un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
povestească o istorie. În cazul Testului Rorschach, subiecții privesc cu atenție o serie de pete de cerneală, trebuind ulterior să spună cu ce seamănă sau la ce se referă fiecare pată. În ambele cazuri, cercetătorul se așteaptă ca subiecții mai agresivi să imagineze istorii mai agresive și să perceapă mai degrabă elementele asociate agresivității. O tehnică foarte răspândită pentru studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Testului Rorschach, subiecții privesc cu atenție o serie de pete de cerneală, trebuind ulterior să spună cu ce seamănă sau la ce se referă fiecare pată. În ambele cazuri, cercetătorul se așteaptă ca subiecții mai agresivi să imagineze istorii mai agresive și să perceapă mai degrabă elementele asociate agresivității. O tehnică foarte răspândită pentru studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a agresivității constă în interogarea individului vizat sau a anturajului acestuia. Modalitatea indirectă de măsurare a agresivității îl împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui agresive sunt studiate. În ambele cazuri există o singură problemă: subiectul interacționează cu o persoană care-l intervievează și nu-și poate asuma tendințele agresive. În ciuda avantajelor chestionării indirecte, testele proiective ridică problema interpretării rezultatelor. Interpretările cercetătorilor pot fi influențate de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
indirectă de măsurare a agresivității îl împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui agresive sunt studiate. În ambele cazuri există o singură problemă: subiectul interacționează cu o persoană care-l intervievează și nu-și poate asuma tendințele agresive. În ciuda avantajelor chestionării indirecte, testele proiective ridică problema interpretării rezultatelor. Interpretările cercetătorilor pot fi influențate de propriile istorii individuale. Observația sistematică a agresivității În cadrul metodelor de observație sistematică, pe teren sau în laborator, se poate înregistra direct comportamentul individului în funcție de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În cadrul metodelor de observație sistematică, pe teren sau în laborator, se poate înregistra direct comportamentul individului în funcție de anumite reguli bine precizate. Observația pe teren constă în înregistrarea comportamentelor declanșate în mod natural, în timp ce în laborator comportamentele înregistrate sunt provocate. Comportamentele agresive înregistrate în timpul unor perioade caniculare se declanșează în mod natural, iar în laborator cercetătorul trebuie să crească în mod artificial temperatura camerei. Metoda este importantă prin faptul că urmărește un comportament efectiv oricare n-ar fi situația de observație. Atunci când
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
teren constă în studierea comportamentului indivizilor angajați în îndeplinirea unor sarcini cotidiene. Observația poate fi efectuată fără nici un fel de intervenție din partea cercetătorului. Uneori însă ea poate presupune și o anumită participare a acestuia. Problema care apare în studiul comportamentelor agresive declanșate în mod natural constă în faptul că cercetătorul trebuie să urmărească multe alte comportamente înainte de a putea asista la o adevărată manifestare de agresivitate. Pentru a evita acest inconvenient, cercetătorii intervin uneori pentru a declanșa comportamentul și chiar pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitate. Pentru a evita acest inconvenient, cercetătorii intervin uneori pentru a declanșa comportamentul și chiar pentru a introduce manipularea experimentală. Observația naturală. Tehnica constă în urmărirea comportamentelor indivizilor fără intervenția observatorului. Această tehnică este folosită cu precădere pentru studierea comportamentului agresiv la animale și copii. Patterson (1977 citat de Dishion et al., 1994) a elaborat un sistem de coduri pentru evaluarea comportamentelor agresive la copii. După mai mulți ani de cercetare, a reușit să identifice modalitatea adecvată pentru definirea unui sistem
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Tehnica constă în urmărirea comportamentelor indivizilor fără intervenția observatorului. Această tehnică este folosită cu precădere pentru studierea comportamentului agresiv la animale și copii. Patterson (1977 citat de Dishion et al., 1994) a elaborat un sistem de coduri pentru evaluarea comportamentelor agresive la copii. După mai mulți ani de cercetare, a reușit să identifice modalitatea adecvată pentru definirea unui sistem de categorizare a comportamentului infantil. În opinia cercetătorului, categorizarea în termeni de agresivitate este mult prea vagă. În schimb, o categorizare mult
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
afirmat că ar fi claxonat, 41% au explicat că ar fi claxonat pentru a-și exterioriza furia. Marea majoritate (94%) afirmă că ar fi claxonat pentru a-i face rău persoanei care le blocaseră drumul. Claxonatul reprezintă deci un comportament agresiv, precizându-se că este vorba despre un comportament specific unui context anume. Confruntarea personală. Harris și colegii săi au elaborat o altă procedură experimentală pentru a studia agresiunile directe induse pe teren (Harris, 1974). În timpul procedurii, indivizii care așteptau la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-mă, vă rog", în alte cazuri nu spunea nimic. Reacțiile verbale și non verbale ale oamenilor au fost codate cu ajutorul unei grile de observație. Procedura în cauză a permis studierea efectului altor factori ai agresivității precum frustrarea, prezența unui model agresiv sau studierea efectul statutului intrusului. Concluzii. Tehnicile prezentate mai sus înfățișează situații reale de viață, permițând o măsurare fiabilă a agresivității. Ele ridică totuși o problemă de etică, folosirea lor impunând mari precauții. Mai trebuie precizat că, în cazul observațiilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prin prisma propriilor lor experiențe individuale. Tehnicile intrusive (claxonatul sau depășirea unei cozi de așteptare) ridică probleme de ordin etic, putând fi periculoase atât pentru observatori, cât și pentru participanți. * Observația în laborator Metoda cea mai folosită pentru studierea comportamentului agresiv este metoda experimentală. Ea permite cercetătorilor să observe comportamentul indivizilor într-un context în care toate variabilele pot fi controlate. Metoda permite de asemenea manipularea experimentală precisă și sistematică. Din punct de vedere etic există mai puține inconveniente, iar riscurile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
avion sau cântatul la pian se învață și se perfecționează datorită unor simulări ulterioare. Pe de altă parte, participarea la jocuri violente poate crește probabilitatea agresiunii comise de către copii în afara contextului ludic. Studii ulterioare au arătat că observarea unei interacțiuni agresive între doi copii îi poate determina pe spectatori să reproducă comportamentul într-un context asemănător. Parker și Rogers (1981) invită doi băieți să privească un video în care apar doi copii: unul construiește un camion, iar celălalt, fie îl împiedică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
termine, lovindu-l cu mâna, fie îl ajută să ducă la bun sfârșit treaba începută. Subiecții sunt ulterior plasați într-un context similar, partenerul de joacă fiind un copil complice. Evaluarea înregistrărilor arată că acei copii care au urmărit modelul agresiv au comis la rândul lor agresiuni imitative sau non imitative. Metoda experimentală evocată este criticabilă dintr-un singur punct de vedere: ea poate produce agresiuni reale asupra ființei umane. Figura 5 Un model adult și un copil agresează o păpușă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un singur punct de vedere: ea poate produce agresiuni reale asupra ființei umane. Figura 5 Un model adult și un copil agresează o păpușă gonflabilă (suferință-durere). Atacul la adresa unui obiect neînsuflețit reprezintă fundamentul unei metode populare de studiere a comportamentelor agresive la oameni. Notă: Adaptat după Baron și Richardson (1994, p. 60) Măsurarea agresivității verbale directe și indirecte. Primele studii asupra agresivității aveau ca scop să măsoare agresivitatea verbală a subiecților (Cohen, 1955; Doob și Sears, 1939). Într-o primă etapă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să o facă. Ulterior, subiectul este rugat să comenteze părerea exprimată de complice în prezența acestuia, putând astfel să formuleze atacuri verbale directe la adresa celui din urmă. Rezultatele au arătat că mai mult de 60% dintre subiecți folosesc aprecieri extrem de agresive împotriva complicelui. Foarte adesea cercetătorii preferă să măsoare agresivitatea verbală exprimată indirect. Agresivitatea verbală indirectă poate fi mai ușor măsurată în laborator decât agresivitatea verbală directă. În general, experimentatorul sau complicele provoacă subiectul. Apoi subiectul folosește un chestionar pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru o eventuală decizie de angajare. Subiectul îi poate deci face rău experimentatorului odios, evaluându-l negativ. Procedura descrisă are avantajul evitării schimburilor verbale directe cu victima (complicele) și nu prezintă nici un risc pentru aceasta. Agresiunea verbală este o strategie agresivă frecvent utilizată în viața de zi cu zi. Atunci când îndeplinesc o sarcină simplă și familiară, indivizii nu ezită să-și exprime sentimentele față de persoana pe care o consideră vinovată de o agresiune oarecare împotriva lor. Singurul punct slab al procedurii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
consideră vinovată de o agresiune oarecare împotriva lor. Singurul punct slab al procedurii constă în faptul că comentariile negative permit doar evaluarea sentimentelor negative pe care subiecții le încearcă în urma unei provocări. Mai mult decât o simplă măsurare a comportamentului agresiv, aceste evaluări reflectă mai degrabă starea de ostilitate sau de iritabilitate a subiecților. Este greu de spus în ce măsură participanții cred că evaluările lor negative vor face rău unei alte persoane. Și numai dacă sunt pe deplin convinși de acest lucru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacțiile fiziologice la șocuri în contextul unei anxietăți puternice. Procedura a fost folosită pe diferiți subiecți (Donnerstein et al., 1976). Tehnica "mașinăriei de agresare" a fost criticată din mai multe motive, deși a cunoscut un succes enorm în studierea comportamentului agresiv fizic. Unii cercetători consideră că folosirea aparatului cu șocuri într-un context de învățare poate induce subiecților comportamente greu de interpretat din cauza motivațiilor reale ale subiecților. Subiectul poate crede cu tărie că-l ajută pe ucenic să învețe sau că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1992). În opinia unor cercetători, subiecții care au primit un anumit număr de șocuri electrice vor încerca să reproducă același comportament. Perceperea de către individ a așteptărilor persoanei care a reacționat negativ față de el este un factor important în declanșarea comportamentului agresiv. Paradigma timpului de reacție într-o situație de competiție (Taylor, 1967) este cea de-a treia metodă folosită în laborator pentru măsurarea agresiunii fizice directe. Subiectul participă împreună cu complicele experimentatorului la o activitate privind timpul de reacție. Cel care răspunde
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]