24,313 matches
-
tot repetat că absolut toată lumea a iscălit acea hârtie. Păi, Robert Flink, de exemplu, n-a semnat și n-a pățit nimic. De unde se vede că suspectul n-a fost obligat să-și pună semnătura, că n-a planat nici o amenințare asupra sa, cum s-a referit în cadrul procesului eminentul procuror Ragnavaldur Sicl. Nefiind apărat de maestrul Ludovic L., Ștefan Scalar n-a fost condamnat pentru "subminarea violentă a ordinii de stat", dar nu numai că n-a fost promovat șef
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cu multă prudență, ce-i drept, de intențiile și adevărul meu. Telegrama acestei piese ar spune următoarele: agresiune, agresiune și iar agresiune! Stop!; agresiune bioconcentrică și de dinafară și dinlăuntru Uniunea Sovietică din departe și regimul comunist din aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism construit din hîrtie igienică mînjită cu lozinci. Stop!; Pactul de la Varșivia (cei patru vecini din piesă) se suie în crăcile stejarului de la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
caracteristici ale tipurilor de motivații expuse în figură. ● Motivația pozitivă și negativă folosește drept criteriu de clasificare satisfacțiile angajaților ca urmare a participării la realizarea performanțelor firmei. Clasificarea pune în evidență efectele laudei și recompenselor față de cele ale dojenii și amenințării. Motivația pozitivă constă în relaționarea directă și proporțională a rezultatelor obținute și a comportamentului promovat de angajați (răspunsul la apeluri, valoarea soluțiilor, nivelul inițiativelor etc.) cu satisfacțiile personale. Motivația negativă, cunoscută și sub denumirea de demotivație, presupune creșterea eforturilor și
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
partid, ci și mai ales "invidia frățească". Poate că ele ar fi vrut, de mult, să facă același lucru ca și România, dar "fratele mai mare" de la Moscova nu le permitea și prezența trupelor sovietice pe teritoriul lor asigura, prin amenințarea cu forța, respectarea principiilor socialismului victorios. Privind înapoi, putem afirma fără să greșim că nici România nu ar fi îndrăznit actul curajos de a recunoaște R.F.G., dacă n-ar fi reușit performanța deosebită de a convinge URSS să-și retragă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
marile puteri ale timpului, ceea ce i-a condus, în final, la concluzii și măsuri de întemeiere, la rândul lor, a unor state independente, Moldova și Muntenia (Țara Românească) încă din secolul al XIV-lea. În acest proces, plin de multiple amenințări, în funcție și de interesele strategice, Rusia le-a ajutat deseori, nu fără ca acestea sa plătească, direct sau indirect, cu sau fără voia lor, așa cum a fost cazul răpirii (raptul) Basarabiei de către Rusia în anul 1812. Prin legea din 9-21
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
unii experți români și ruși. Resursele strategice (hidrocarburile) sunt folosite acum de Rusia ca pârghii pentru promovarea agendei geopolitice naționale, iar "strategia neoimperială" se bazează pe o "democrație controlată" de stat și pe economia de piață. Rusia a înlocuit, totodată, amenințarea nucleara cu șantajul energetic, iar cortina de fier, cu una de oleo și gazoducte, apropriindu-și și rolul moral de apărător al legalității internaționale. Toate acestea au condus, totuși, la o oarecare stabilitate economico-socială internă și reasumarea poziției de actor global
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
structuri permanente ale CSCE/OSCE, la Viena și Varșovia, aveau să se îmbine potențialitățile democratice ale rotației, cu instrumente menite să ducă la o eficiență sporită a organizației. Pentru România, esențială era dezbaterea problematicii privind renunțarea la forță și la amenințarea cu forța în relațiile intereuropene, aceasta constituind, pentru viitoarea Conferință, o țintă esențială a delegației române și alte propuneri care au deținut capul de afiș la conferința în cauză. Evenimentele din Cehoslovacia din august 1968verigă cu implicații deosebite și considerabile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a avut diplomația română și în buna organizare a Procesului Ministerial de Apărare Sud-Est Europeană (SED) la care România a deținut președinția timp de doi ani (2001-2003), contribuind la întărirea procesului de securitate și stabilitate, a capacității de răspuns la amenințările cu forța, la participarea mai concretă a Statelor la managementul crizelor și conflictelor. Se impune, mai mult ca oricând, cultivarea încrederii între State, stimularea unor fapte oricât de mărunte și, mai ales, a dorinței de a face din Balcani o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
conturarea unei politici de adversitate a SUA față de noul regim de la Beijing. Sprijinirea Taiwan-ului de către SUA, prin deplasarea flotei a 7-a în strâmtoarea Formosa și încheierea în 1954 a Tratatului de Securitate cu Taibei-ul, precum și continua stare de amenințare și "casus belli" au determinat, de asemenea, ostilitatea chinezilor față de americani și considerarea acestora ca "dușmanul numărul 1 al Chinei." Politica de izolare deliberată a SUA față de China de containment a fost ilustrată simbolic de gestul lui Dulles (1888-1959) (șeful
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a fost sesizată de partea americană (în timpul Administrației Nixon-Kissinger) ca o oportunitate strategică. Confruntările de pe fluviul Ussuri și masarea a șaptezeci de divizii rusești la granița cu China au fost interpretate, atât de Washington, cât și de Beijing, ca o amenințare militară directă și pregătirea unei eventuale invazii în China. Teama crescândă a unei posibile materializări a invaziei sovietice, i-a determinat pe chinezi, alături de edificarea cu succes a strategiei "Di san ge zhan xian" "Cea-de-a treia linie", ce consta în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Beijingul cu Bucureștiul și Belgradul două capitale pe care noi le vizitasem tocmai din cauza independenței lor față de Moscova Zhou dădea limpede de înțeles că indiferent de ceea ce se spusese în mod formal despre Taiwan, el era interesat, înainte de toate, de amenințarea sovietică. Nota chineză nu făcea nici o referire, de asemenea, la Indochina. Războiul din Vietnam putea să tulbure liniștea din America, dar el nu era un obstacol în reconcilierea cu Republica Populară Chineză, statul declarat revoluționar, la frontiera căruia se desfășura
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu totul inacceptabilă pentru autoritățile române, deoarece neprimirea sportivilor sud-coreeni ar fi putut duce, nu numai la retragerea dreptului organizării Olimpiadei, dar și la măsuri punitive, de interdicție a organizării altor competiții sportive internaționale în România. Cu toate insistențele și amenințările autorităților nord-coreene că "relațiile bilaterale vor avea de suferit", sportivii sud-coreeni au fost primiți la București. Ca reacție la atitudinea României, R.P.D. Coreeană nu a trimis sportivii săi la Olimpiadă. În perioada 17-21 aprilie 1982, Nicolae Ceaușescu a făcut o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Economia a clacat, datorită stagnării exportului de țiței, singura sursă financiară care îi mai rămăsese țării. Grevele generale se țineau lanț. Firmele își diminuau activitatea din lipsă de siguranță. Corpul diplomatic și-a redus activitatea, datorită agresării ambasadei americane și amenințărilor adresate și altor reprezentanțe diplomatice. Politicienii apropiați Curții șahului au început să fie executați pe baza unor hotărâri sumare, emise de tribunale revoluționare alcătuite ad hoc. Unii spuneau că s-a dezlănțuit diavolul, mulți asemuiau situația cu teroarea comunistă, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
s-a întors după 14 ani de exil, fiind așteptat și aclamat de un număr imens, cifrat între 4 și 6 milioane de oameni. Nesiguranța și instabilitatea politico-economică au generat dificultăți deosebit de mari. În afara neîncrederii față de noua ordine în devenire, amenințările apărute în legătură cu naționalizarea tuturor firmelor străine, mai ales a celor legate de producerea și exportul derivatelor din țiței, au semănat reținere în rândul țărilor vestice față de noul regim. La inițiativa lui Khomeini, s-a adoptat noua constituție, care consfințea Revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
La câtva timp cad victime unui atentat președintele republicii și primul ministru. Proclamarea Republicii Islamice Iran prin săvârșirea Revoluției Islamice anunțate de Khomeini și, mai ales, tendința acestuia de a exporta revoluția în toate țările musulmane au reprezentat o reală amenințare pentru toate statele islamice guvernate în general de sisteme monarhice și/sau autocrate. Contradicțiile de interese economice la care s-a adăugat și suma conflictelor deja menționate au constituit un motor, totodată un prilej (legat de debandada cauzată de răsturnările
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
să renunțe (vezi cazurile UNOCAL, Shell, IPG, care au renunțat la așa-numitele proiecte Transiranian și Transcaucazian din Turkmenistan și Kazahstan spre Turcia și, în continuare, spre Europa). Una dintre consecințele acerbei concurențe, din care nu a lipsit, uneori, nici amenințarea militară directă dintre protagoniști, a fost excesiva prelungire a termenelor de concretizare a unor proiecte. În general, perioadele de lansare, negociere și finalizare ale unor proiecte au variat între 10 și 15 ani, ba chiar și mai mult. Până în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
numeric, ci stabilitatea balanței, care, foarte simplu spus, e asigurată atunci când nici o parte nu poate fi sigură că, aplicând prima lovitură, distruge abilitatea celeilalte de a riposta. Iată de ce antenele sensibile ale delegaților de la Geneva vibrau la termeni legați de amenințarea balanței ca accident tehnic, eroare, greșeală de calcul și încercau chiar să codifice măsurile de a le evita și chiar cele de interzicere a primei lovituri. Concluziile lor erau verificate pe nenumărate canale de comunicare între oamenii de știință (mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
negocieri. Între acestea, se distingeau în mod deosebit următoarele: reducerea substanțială a cheltuielilor militare ale statelor mari, puternic înarmate; asumarea, printr-un acord internațional cu forță obligatorie și vocație universală, a unor angajamente ferme de nerecurgere la forță sau la amenințarea cu folosirea forței, de neamestec, sub nici o formă și în nici o împrejurare, în treburile interne ale altor state; renunțarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriul altor state; interzicerea creării de noi baze militare și a amplasării de noi arme
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dintre acestea încheindu-se cum se știe cu rezultate modice. Obiectivul antichinez al tratatului parțial a fost de altfel admis deschis de președintele Kennedy cu ocazia conferinței sale de presă din 1 august 1963. La întrebarea "cum apreciați puterea și amenințarea Chinei comuniste astăzi", având în vedere estimarea unor experți onorabili, potrivit căreia "va dura cel puțin zece ani până când China comunistă ar putea deveni o veritabilă putere nucleară", președintele Kennedy a dat următorul răspuns: "s-ar putea să fie necesari
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
rămas neschimbat... b) În problema garanțiilor de securitate, cele două mari puteri au căzut de acord să introducă un nou paragraf în preambul referitor la obligația statelor, decurgând din Carta ONU, de a se abține în relațiile lor internaționale de la amenințarea sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a statelor sau în orice alt fel incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite. Ideea aceasta este înscrisă și în proiectul de rezoluție, care, totodată, face referiri la respectarea egalității suverane a tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
respectarea egalității suverane a tuturor statelor și la rezolvarea prin mijloace pașnice a disputelor internaționale. Deși sunt diferite de propunerile noastre în materie, prevederile menționate marchează, totuși, un progres, în sensul reconfirmării prin tratatul de neproliferare a principiului nerecurgerii la amenințarea sau la folosirea forței în relațiile dintre state. c) Utilizarea energiei nucleare în scopuri pașnice. Noile stipulații introduse în articolul patru au caracter de substanță, modificând sensibil vechea prevedere a proiectului. Remarcăm faptul că, potrivit actualei redactări a acestui articol
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
spus, regulile de procedură erau doar mijlocul de care aveam nevoie pentru a ne promova interesele de fond privind securitatea și cooperarea în Europa. Principalul nostru obiectiv erau principiile relațiilor dintre state, mai ales consacrarea nerecurgerii la forță și la amenințarea cu forța și întărirea principiului suveranității statelor, ca norme de bază ale raporturilor dintre state pe continent; aveam în urmă experiența celor două acte de forță în Ungaria în 1956 și în Cehoslovacia în 1968, pornind de la evenimente și evoluții
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Sfântului Scaun a adăugat în titlu "inclusiv libertatea de gândire, conștiință și religie". Cel mai greu a fost să obținem înscrierea pe ordinea de zi a examinării unor propuneri privind măsuri care să facă efectivă nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța; la acest proiect se adăugase ideea Elveției privind elaborarea unei metode de reglementare pașnică a diferendelor. Se opuneau delegațiile URSS și ale altor state din Est, care susțineau că prin aceasta se acordă preeminență unor principii față de altele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și din Est și din Vest. Noi știam ce dorim să propunem, dar nu puteam să dezvăluim în această etapă propunerile, pentru a nu crește opoziția față de înscrierea problemei pe ordinea de zi. Pentru România, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța și ca un corolar al acesteia reglementarea pașnică a diferendelor trebuiau să stea la baza procesului de edificare a securității pe continent, fiind evident că orice recurgere la forță împotriva altui stat, orice agresiune însemnau însăși negarea securității
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
să stea la baza procesului de edificare a securității pe continent, fiind evident că orice recurgere la forță împotriva altui stat, orice agresiune însemnau însăși negarea securității europene. De aceea, delegația română a acționat pentru ca nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța să fie partea centrală a angajamentelor asumate privind securitatea pe continent. Acest obiectiv era greu de realizat, deoarece delegațiile aveau alte preocupări cele din Est urmăreau consacrarea ca element central a statu-quo-ului postbelic, respectiv a frontierelor stabilite după
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]