7,579 matches
-
economic. Nu văd cu ochi buni că țara noastră a obținut în ultimii ani unul dintre ritmurile cele mai înaintate de dezvoltare a economiei. De asemenea, nu văd cu ochi buni faptul că România se afirmă tot mai mult pe arena internațională datorită politicii juste, înțelepte, promovată de partidul și guvernul țării noastre. Noi deținem date din care reiese că România a fost obiectul unei discuții într-un for foarte important al țărilor imperialiste. S-au pus acolo două probleme: care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
transformare socialistă a agriculturii, de a crea în unele localități și zone un climat de teamă și teroare, de neîncredere în viitorul noii orânduiri sociale, de a împiedica însuși progresul revoluției și construcției socialiste în România. Înfrânte și izolate pe arena vieții politice, rămase fără sprijin și influență în rândul maselor populare, unele elemente din fostele partide și organizații burghezo-moșierești, legionaro-fasciste, naționalist-iredentiste, ofițeri deblocați, foști moșieri, industriași și chiaburi, incitați de cercurile reacționare din străinătate și din ură nesăbuită față de mersul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
bucurat nici de libertate, nici de democra? ie, nici de prosperitate. Iorga istoricul a devenit politician �că s? �mpiedice s? i se fac? r? u� Rom�niei5. Trebuie oare că un istoric s? coboare din turnul de filde? al ? colii �n arena brutal? a politicii? Via? a lui nu d? nici un r? spuns �n acest sens. Pe l�ng? obligativitatea men? ionat? mai sus, Iorga este extraordinar de ne�nzestrat pentru politic?. ?i această datorit? personalit?? îi sale, principialit?? îi sale apolitice sus? inut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu e cazul opiniei mele), de o mare bogăție a mijloacelor de expresie, dar, îndeosebi, de excepțională organicitate. Parcă niciodată ca până acum regizorul nu a reușit o montare atât de puternică și de limpede în același timp. Lumea ca arenă de circ, tristă (paradoxal!) și groteascăiată sugestiile propuse, inspirat, de ambianța scenică semnată de Octavian Dibrov (decoruri) și Daniela Codarcea (costume). Extrem de important mi se pare spiritul de echipă impus de regizor.[...] În sfârșitdar de fapt, în primul rândFlorin Zamfirescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Pentru mine puterea reprezintă un obiect de studiu, de meditație și nu o tentație privind participarea la ea. Recunosc, există o fascinație fantastică a puterii, o atractivitate care zgândăre și pe cei mai sceptici. Bineînțeles că această intrare în marea arenă care pulsează de vitalitate și necunoscut capătă la un moment dat o aură artistică. Politicienii sunt însă actori ai unui timp care îi joacă, îi implică și apoi îi eliberează din funcție. Eu m-am întors la teatru neștiind, în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
memorie, capacitate de învățare, inteligență senzorială, viață emoțională, activitate onirică etc. Datorită secreției de ocitocină, toate achizițiile mnezice prenatale (inclusiv eventualele traume) se uită, ceea ce înseamnă că ele sunt transferate în „visteria”încăpătoare a inconștientului, de unde pot fi readuse în arenă conștiinței prin anumite metode precum: stimularea lobului temporal al creierului, regresie hipnotică, terapie psihianalitică, terapie psihedelică, respirație holotropică etc. Desigur nu este cazul, oricât ar fi de interesant, să contabilizăm acum care sunt principalele caracteristici aferente psihismului prenatal. Există în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
farmacologiei. Mai precis, se prezumă că instalarea unui NDE ar fi corolarul administrării de analgezice sau sedative. Este o demonstrație fragilă și neconcludentă, deoarece în majoritatea confortabilă a cazurilor, nu s au administrat asemenea produse. Desigur, au fost aruncate în arenă și cauze de sorginte psihologică, etichetându-se NDE-urile ca fantasme plăcute, puse în circulație de un inconștient „afabil”, care vrea să protejeze persoana de secera crudă a morții. Faptul că există și NDE -uri negative, cu o evidentă funcție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
furnizarea unor bunuri publice prin realocarea veniturilor bugetare În cheltuieli publice 1. Ca autorități publice, antreprenoriatul politic și administrația furnizează bunuri publice constituenților. Dintre ultimii, o parte sunt plătitori de taxe și/sau participă, Într-un fel sau altul, la arena de decizie și acțiune colectivă. Prin cele două input-uri (contribuție prin plata taxelor, respectiv prin semnalele politice prin care ei Își precizează preferințele și urmăresc transpunerea acestora În acțiune - alegeri, mass-media, plângeri etc.), constituenții 1 co-produc bunurile publice, participând
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sistemului public. Cu alte cuvinte, În cazul statului, eficiența Învățării organizaționale - asimilarea cognitivă și instituțională a experienței rezultate - este foarte redusă. Prin urmare, atenția trebuie să se Îndrepte către reiterarea unor principii de bază ale designului instituțional și către explorarea arenei constituționale ca singura posibilitate prin care pot fi modificate principalele structuri de stimulente. În acest sens, unele opțiuni vor fi prezentate În secțiunea următoare. 5. Câteva principii de design instituționaltc "5. Câteva principii de design instituțional" Soluția generică la problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sugerat că aceeași structură de stimulente care agravează problemele dintre principal și agent se află la baza incapacității de autoreformare a sistemului public. Dacă acest gen de probleme nu poate fi tratat prin medicație ușoară, mai rămâne nivelul constituțional, ca arenă principală prin care poate fi indus un mediu cvasi-competitiv necesar funcționării antreprenoriatului public. Au fost prezentate câteva opțiuni de design constituțional orientate În acest sens. Scopul lor este minimizarea distanței dintre comportamentul indus de instituțiile formale și conduita determinată de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a politicilor publice europene. Partea a doua și a treia reprezintă o Încercare de a prezenta diversele concluzii practice referitoare la procesul decizional european; mai exact, o prezentare, dincolo de abstracțiile teoretice, a modului concret În care interacționează diverșii actori de pe arena europeană. Partea a doua este dedicată viziunii mai sceptice asupra procesului decizional european, iar partea a treia aduce contraargumente la cele prezentate anterior. În concluzie, cele două viziuni, aflate oarecum la extreme, sunt puse În balans, cu scopul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
explice procesul de formulare și implementare a politicilor publice europene. Analiza propriu-zisă se concentrează În ultimele două părți, care constituie, În același timp, și un demers de construire a unei imagini a modului concret În care interacționează diverșii actori de pe arena europeană, plecând de la cele două poziții opuse care explică procesul decizional european: 1. statele membre sunt doar executante ale deciziilor europene și 2. statele membre au puterea să influențeze procesul decizional european. În anii ’80, activitatea Comisiei era caracterizată de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de-a face cu o transformare a preferințelor. Teoriile de agregare a preferințelor se bazează pe imaginea procesului decizional european, aceea de sistem cu mai multe niveluri. În acest sistem, deciziile se iau În urma agregării preferințelor manifestate la nivelul diverselor arene de decizie de la nivel național și supranațional. Aceste arene sunt fie strâns cuplate (tight coupled systems), ceea ce implică faptul că arenele implicate au capacitatea de a se influența una pe cealaltă, fie slab cuplate (loose coupled systems). Conform celor doi
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de agregare a preferințelor se bazează pe imaginea procesului decizional european, aceea de sistem cu mai multe niveluri. În acest sistem, deciziile se iau În urma agregării preferințelor manifestate la nivelul diverselor arene de decizie de la nivel național și supranațional. Aceste arene sunt fie strâns cuplate (tight coupled systems), ceea ce implică faptul că arenele implicate au capacitatea de a se influența una pe cealaltă, fie slab cuplate (loose coupled systems). Conform celor doi autori, teoriile de agregare a preferințelor au un succes
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de sistem cu mai multe niveluri. În acest sistem, deciziile se iau În urma agregării preferințelor manifestate la nivelul diverselor arene de decizie de la nivel național și supranațional. Aceste arene sunt fie strâns cuplate (tight coupled systems), ceea ce implică faptul că arenele implicate au capacitatea de a se influența una pe cealaltă, fie slab cuplate (loose coupled systems). Conform celor doi autori, teoriile de agregare a preferințelor au un succes mai mare la identificarea problemelor decât la explicarea modului În care acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la nivel european, cât și despre impunerea efectelor acestuia la nivel național. Există Însă și autori ce vorbesc despre un pluralism decizional la nivel european, care afectează statele membre. Ei afirmă că există actori naționali care-și urmăresc interesele pe arena europeană, evitând reglementările naționale. Astfel, multe dintre deciziile europene sunt luate, În principal, ca urmare a punctelor de vedere ale unor astfel de grupuri și ale instituțiilor europene, urmând ca guvernele naționale să implementeze instrumente deja stabilite sau să creeze
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pe Christiansen (1996), „multe dintre deciziile pe care le ia și le poate lua Comisia depind de dorința statelor membre de a aprofunda integrarea europeană”. De exemplu, nu auzim niciodată că Parlamentul European, Comisia, Consiliul sau vreun alt actor pe arena europeană (chiar și privat) s-a opus sau a susținut aderarea României, ci am auzit vorbindu-se, În principal, de poziția Franței sau a Germaniei vizavi de acest aspect. Chestiunile politice și constituționale majore ale UE sunt din ce În ce mai mult manageriate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sfera administrației publice - de exemplu, rasială, etnică etc. -, femeile birocrate nu reprezintă voit și conștient interesele femeilor, comportamentul birocratic inhibând identitatea de gen. În acest context, un punct de interes este problema feedbackului instituțional al politicii 1 și cea a arenelor de acțiune politică 2, efecte așteptate ale procesului de elaborare a politicilor de gen. Astfel, se poate concluziona că, cel puțin În acest domeniu de intervenție publică, elaborarea politicilor presupune un proces mai amplu decât fundamentarea autoritară și ierarhică a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să fie considerat mai curând un drept "transnațional", decât un drept "interstatal", în sensul tradițional 3. Autorii care susțin acest punct de vedere enumeră, printre argumentele în sprijinul unei asemenea reconsiderări a dreptului internațional, noile procese care au loc pe arena mondială, apariția unor noi structuri de autoritate, a unor actori și chiar fragmentarea dreptului internațional și apariția unor noi practici de interpretare. Ivar Alvik, Marius Emberland și Christoffer C.Eriksen opinează, de pildă, că dispersarea autorității ar destabiliza modelul centralizat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
presiunea celor puternici, să adopte poziții care, pe fond, le contraziceau năzuințele și pozițiile. Multă vreme am contemplat jocurile diplomației de la adăpostul catedrei. Intrarea în delegația României care urma să plece la Helsinki avea să însemne o adevărată "coborâre în arenă". Mi se oferea șansa să particip la pregătirea și desfășurarea primei Conferințe pentru Securitate și Cooperare în Europa CSCE. Aveam să mă bucur ulterior de privilegiul de a reprezenta România, ca ambasador, în Finlanda, Japonia și Australia. Am avut apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
domeniul dreptului internațional și al dreptului mediului. 30 Adrian Severin, Identitate europeană identitate național statală, http://www.mdlp.to/ documente/info integrare/romania?si?viit?europei/identitate.htm, accesat 26.11.2006; J. E.Fossum, Identity Politics in the European Union, ARENA Working Papers, WP01/2007, Center for European Studies, University of Olso, http://www.arena.uio.no/publications/ wp01?17.htm, accesat 22.11.2007 31 Vezi Tratat de instituire a unei Constituții pentru Europa (proiect), Institutul European din România, București
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statală, http://www.mdlp.to/ documente/info integrare/romania?si?viit?europei/identitate.htm, accesat 26.11.2006; J. E.Fossum, Identity Politics in the European Union, ARENA Working Papers, WP01/2007, Center for European Studies, University of Olso, http://www.arena.uio.no/publications/ wp01?17.htm, accesat 22.11.2007 31 Vezi Tratat de instituire a unei Constituții pentru Europa (proiect), Institutul European din România, București, 2003 32 Tratatul a fost ratificat de state, cum sunt Austria, Belgia, Germania, Italia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
enciclopedic român, vol.III, K-P, Ed.Politică, București, 1965, p.474. 37 Idem 38 Black Law Dictionaty, by Henry Campbell, St.Paul Minn, West Publishing, co, 1991, 9.710 39 Idem 40 J.E.Fossum, Identity Politics in the European Union, ARENA Working Papers, WP 01/2007, Center for European Studies, University of Oslo, http://www.arena.uio.no/publicationns/ wp01 17.htm, accesat 22.11.2007 41 Dicționar Diplomatic, Ed.Politică, București, 1979, p.258. 42 Convenția a fost adoptată de Adunarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Law Dictionaty, by Henry Campbell, St.Paul Minn, West Publishing, co, 1991, 9.710 39 Idem 40 J.E.Fossum, Identity Politics in the European Union, ARENA Working Papers, WP 01/2007, Center for European Studies, University of Oslo, http://www.arena.uio.no/publicationns/ wp01 17.htm, accesat 22.11.2007 41 Dicționar Diplomatic, Ed.Politică, București, 1979, p.258. 42 Convenția a fost adoptată de Adunarea generală a ONU, la 9 decembrie 1948. România a semnat Convenția, la 2 noiembrie 1950
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Bolintineanu, A.Năstase, B. Aurescu, Drept internațional contemporan, Ed.All Beck, 2000, p. 85-89; I. Brownlie, Principles of Public International Law, Oxford, 1999, p. 85-91. 59 P.Kun, op. cit., p. 28-29 60 J.E.Fossum, Identity Politics in the European Union, ARENA Working Papers, WP 01/2007, Center for European Studies, University of Oslo, http://arena.uio.no/publications/ wp01 17.htm, accesat 22.11.2007 * Autorul este diplomat de profesie și profesor universitar, cu doctorat în drept. A desfășurat activitatea didactică în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]