KorAP: Find »[drukola/base=arteră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...296 297 298 ...420 >

10,486 matches

Corola-website/Law/215307_a_216636

hipotone și scăderea volumului de fluide intravascular trebuie în general evitate în HSA (Clasa I, nivel de evidentă B). Monitorizarea statusului volumetric la anumiți pacienți cu HSA recentă prin combinarea mai multor metode cum sunt presiunea venoasa centrală, presiunea în arteră pulmonară, balanța fluidelor și greutatea corporală sunt rezonabile, precum și tratamentul scăderii volumului de fluide cu fluide izotone (Clasa IIa, nivel de evidentă B) Administrarea fludrocortizonului acetat și a soluției saline hipertone este rezonabilă pentru corectarea hiponatremiei (Clasa IIa, nivel de

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
excitatorii crescute mediata de glutamat eliberat din țesutul hipoxic. Crizele tardive sunt consecință dezvoltării gliozei și distrugerii neuronale în aria infarctizata. Crizele apar mai frecvent la pacienții cu AVC hemoragic, infarcte venoase și în localizările emisferului drept, precum și în teritoriul arterei cerebrale medii. Tratamentul se inițiază după a doua criză. Sunt de evitat anticonvulsivantele de prima generație (Fenitoin) datorită profilului farmacocinetic și interacțiunii cu anticoagulantele și salicilații. Gabapentin pare a fi eficient și sigur; Lamotrigin este mai bine tolerat decât Carbamazepin

GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215307_a_216636]
Corola-website/Law/215598_a_216927

pectorale stabile, ținând cont nu doar eficiența și siguranța mijloacelor terapeutice, dar și costul și disponibilitatea resurselor. Grupul de Lucru apreciază că aceste ghiduri ar trebui să reflecte fiziopatologia și managementul anginei pectorale, și anume a ischemiei miocardice datorate bolii arterelor coronare, de regulă macrovasculară (implicând arterele mari epicardice), dar și microvasculară în cazul unor pacienți. Grupul de Lucru nu a luat în discuție prevenția primară, care a constituit subiectul altor ghiduri publicate recent, limitându-se doar la prevenția secundară. Ghidurile

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
eficiența și siguranța mijloacelor terapeutice, dar și costul și disponibilitatea resurselor. Grupul de Lucru apreciază că aceste ghiduri ar trebui să reflecte fiziopatologia și managementul anginei pectorale, și anume a ischemiei miocardice datorate bolii arterelor coronare, de regulă macrovasculară (implicând arterele mari epicardice), dar și microvasculară în cazul unor pacienți. Grupul de Lucru nu a luat în discuție prevenția primară, care a constituit subiectul altor ghiduri publicate recent, limitându-se doar la prevenția secundară. Ghidurile și declarațiile de consens ale experților

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
obișnuită cauză de ischemie miocardică este boala coronariană aterosclerotică, ischemia miocardică poate apărea și în lipsa acesteia (așa cum se întâmplă în cardiomiopatia hipertrofică sau dilatativă, stenoza aortică sau în alte boli cardiace rare, în care nu există obstrucție aterosclerotică la nivelul arterelor coronare, entități care nu sunt luate în discuție în documentul de față). Ischemia miocardică este produsă printr-un dezechilibru între oferta și consumul miocardic de oxigen. Oferta miocardică de oxigen este determinată de saturația de oxigen a sângelui arterial și

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
de oxigen. Oferta miocardică de oxigen este determinată de saturația de oxigen a sângelui arterial și de extracția miocardică de oxigen (care, în condiții normale sunt relativ fixe), și de fluxul sangvin coronarian care depinde de aria de secțiune a arterei coronare și de tonusul arteriolar. Atât aria de secțiune a vasului, cat și tonusul arteriolar, pot fi afectate sever în prezența plăcilor de aterom, conducând la un dezechilibru între ofertă și cerere, în condițiile în care necesarul miocardic de oxigen

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
care dezvoltă ischemie silențioasă, dispneea și palpitațiile reprezintă echivalențe anginoase. Dispneea se poate datora disfuncției sistolice sau diastolice a ventriculului stâng, indusă de ischemie sau insuficienței mitrale tranzitorii. La majoritatea pacienților, substratul patologic al anginei stabile este ateromatoza la nivelul arterelor coronare. Patul vascular normal are capacitatea de scădere a rezistenței, fluxul sangvin coronar putând să crească de până la 5-6 ori în timpul efortului maximal. Reducerea ariei de secțiune vasculară prin plăcile de aterom afectează capacitatea patului coronar de a-și scădea

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
urmărirea grupurilor largi de control ale studiilor randomizate care urmăreau evaluarea eficacității revascularizării și din alte date observaționale. În general, rezultatul este mai prost la pacienții cu funcție ventriculară stângă redusă, număr mai mare de vase afectate, leziuni proximale ale arterelor coronare, angină severă, ischemie extinsă, vârsta înaintată. Funcția VS este cel mai puternic predictor al supraviețuirii la pacienții cu boală coronariană cronică stabilă; urmează apoi distribuția și severitatea stenozelor coronariene. Boala de tip "left main", boala tricoronariană și afectarea proximală

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
angină severă, ischemie extinsă, vârsta înaintată. Funcția VS este cel mai puternic predictor al supraviețuirii la pacienții cu boală coronariană cronică stabilă; urmează apoi distribuția și severitatea stenozelor coronariene. Boala de tip "left main", boala tricoronariană și afectarea proximală a arterei interventriculare anterioare sunt caracteristici comune care semnifică poor outcome și risc crescut de evenimente ischemice. Revascularizarea miocardică poate reduce riscul de deces în subgrupuri anatomice selectate, reduce numărul episoadelor ischemice, și, uneori, poate îmbunătăți funcția ventriculului stâng la pacienții cu

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
și cuantificarea extensiei calcificărilor coronariene. Scorul Agatston, cel mai folosit, este bazat pe aria și densitatea plăcilor calcificate. Este calculat de un soft specific și este folosit pentru a cuantifica extensia calcificărilor coronariene. Calciul este depozitat în plăcile aterosclerotice din arterele coronare. Calcificările coronariene cresc cu vârsta și au fost dezvoltate nomograme pentru a facilita interpretarea scorurilor de calciu raportat la valorile așteptate pentru o anumită vârstă și un anumit sex. Extensia calcificărilor coronariene se corelează mult mai intens cu încărcătura

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
în ceea ce privește informațiile despre placa aterosclerotică și progresia ei, oferind o evaluare cantitativă și calitativă a anatomiei coronariene substanțial îmbunătățită comparativ cu arteriografia de contrast și, fără îndoială, are un rol important în evaluarea clinică specializată, în special în ceea ce privește intervenția pe arterele coronare. Totuși, este o investigație utilizată adecvat în condiții clinice specifice și în scop de cercetare mai mult decât ca o primă linie de investigație pentru boala coronariană. 9.3. Evaluarea invazivă a severității funcționale a leziunilor coronariene Severitatea funcțională

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
presiunii de flux intracoronarian (RFF). Ambele tehnici implică inducerea hiperemiei prin injectarea intracoronariană de agenți vasodilatatori. Rezerva coronariană vasodilatatoare (RCV) este raportul dintre vitezele fluxului în condiții de hiperemie și cele din condiții bazale și reflectă rezistența la flux prin arterele epicardice și patul coronarian corespondent. Este dependent de microcirculație precum și de severitatea leziunii la nivelul vaselor epicardice. RFF este calculată ca raportul dintre presiunea distală coronariană și presiunea în aortă măsurată în timpul hiperemiei maximale. O valoare normală pentru RFF este

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
cardiovasculară și infarctul miocardic în trialurile recente privind boala coronariană stabilă sau angina: CAMELOT, PEACE, ACTION, EUROPA, HOPE^IONA și MICRO-HOPE*) Tabel 7 Sumarul recomandarilor pentru investigatiile de rutina noninvazive în evaluarea anginei stabile 11. CONSIDERAȚII DIAGNOSTICE SPECIALE: ANGINA CU ARTERE CORONARE "NORMALE" Corelația clinico-patologică a simptomelor cu anatomia coronariană în angina variază larg de la simptome tipice de angina datorată leziunilor coronariene semnificative ce determină ischemie tranzitorie, atunci când cererea miocardică este crescută, la durere toracică evident non-cardiacă cu artere coronare normale

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
ANGINA CU ARTERE CORONARE "NORMALE" Corelația clinico-patologică a simptomelor cu anatomia coronariană în angina variază larg de la simptome tipice de angina datorată leziunilor coronariene semnificative ce determină ischemie tranzitorie, atunci când cererea miocardică este crescută, la durere toracică evident non-cardiacă cu artere coronare normale la celalalt capăt al spectrului. Trecând peste extremele spectrului deosebim o serie de corelații clinico-patologice care se suprapun într-o măsură mai mică sau mai mare (Figura 6). Acestea cuprind de la angina cu simptome atipice, și cu stenoze

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
care se suprapun într-o măsură mai mică sau mai mare (Figura 6). Acestea cuprind de la angina cu simptome atipice, și cu stenoze coronariene semnificative, care iese de sub umbrela diagnosticului convențional al anginei pectorale, la angina cu simptome tipice cu artere coronare angiografic normale, care ar putea fi descrisă ca sindromul X cardiac. Angina vasospastică, determinată de obstrucția dinamică a arterelor coronare, care pot fi angiografic normale sau stenozate sever, constituie un alt factor de luat în considerare în diagnostic. Figura

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
și cu stenoze coronariene semnificative, care iese de sub umbrela diagnosticului convențional al anginei pectorale, la angina cu simptome tipice cu artere coronare angiografic normale, care ar putea fi descrisă ca sindromul X cardiac. Angina vasospastică, determinată de obstrucția dinamică a arterelor coronare, care pot fi angiografic normale sau stenozate sever, constituie un alt factor de luat în considerare în diagnostic. Figura 6 Reprezentarea schematică a variantelor clinico-patologice în angină.*) O considerabilă proporție de pacienți , în mod special femei, care efectuează coronarografia

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
X", pentru a întruni descrierea clasică a acestuia este necesară prezența triadei: 1. Angina tipică indusă de efort (cu sau fără angină adițională de repaus și dispnee). 2. Test de efort ECG, sau alt test de stres imagistic pozitiv. 3. Artere coronare normale. Durerea toracică se produce frecvent și atacurile de angină apar de obicei de câteva ori pe săptămână, dar au un model stabil. De aceea Sindromul X seamănă cu angina stabilă cronică. Totuși, prezentarea clinică a pacienților incluși în

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
neadecvate. La un subset de pacienți cu Sindrom X , poate fi demonstrată disfuncția microvasculară și această entitate este comun menționată ca "angină microvasculara". Hipertensiunea arterială, asociată sau nu cu hipertrofie ventriculară, este frecvent întâlnită la populația cu durere toracică și "artere coronare normale". Boala cardiacă hipertensivă este caracterizată de disfuncție endotelială, HVS, fibroză interstițială și perivasculară cu disfuncție diastolică modificări în ultrastructura miocardică și coronariană și reducerea rezervei coronariene de flux. Împreună sau separate aceste modificări pot compromite fluxul coronarian relativ la

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
această populație de pacienți poate identifica un subgrup la risc pentru a dezvolta în viitor a bolii coronariene aterosclerotice cu un prognostic mai puțin benign decât se credea anterior. Diagnosticul Sindromului X. Diagnosticul și tratamentul pacienților cu durere toracică și artere coronare normale reprezintă o provocare complexă. Diagnosticul Sindromului X poate fi stabilit la un pacient cu angină indusă de efort și care are artere coronare normale sau fără obstrucție și semne obiective de ischemie indusă de efort (subdenivelare de segment

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
benign decât se credea anterior. Diagnosticul Sindromului X. Diagnosticul și tratamentul pacienților cu durere toracică și artere coronare normale reprezintă o provocare complexă. Diagnosticul Sindromului X poate fi stabilit la un pacient cu angină indusă de efort și care are artere coronare normale sau fără obstrucție și semne obiective de ischemie indusă de efort (subdenivelare de segment ST la testul de efort ECG, modificări ischemice scintigrafice). Este necesar a deosebi această durere de durerea toracică non-cardiacă determinat de dismotilitatea esofagiană, fibromialgie

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
fără obstrucție și semne obiective de ischemie indusă de efort (subdenivelare de segment ST la testul de efort ECG, modificări ischemice scintigrafice). Este necesar a deosebi această durere de durerea toracică non-cardiacă determinat de dismotilitatea esofagiană, fibromialgie sau costocondrita. Spasmul arterelor coronare trebuie exclus prin teste de provocare adecvate. Disfuncția endotelială poate fi identificată prin măsurarea diametrului arterelor coronare epicardice ca răspuns la acetilcolină. Testarea invazivă prin provocare la acetilcolină servește unui dublu scop exclude vasospasmul și demască disfuncția endotelială, care

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
efort ECG, modificări ischemice scintigrafice). Este necesar a deosebi această durere de durerea toracică non-cardiacă determinat de dismotilitatea esofagiană, fibromialgie sau costocondrita. Spasmul arterelor coronare trebuie exclus prin teste de provocare adecvate. Disfuncția endotelială poate fi identificată prin măsurarea diametrului arterelor coronare epicardice ca răspuns la acetilcolină. Testarea invazivă prin provocare la acetilcolină servește unui dublu scop exclude vasospasmul și demască disfuncția endotelială, care se asociază cu un prognostic mai nefavorabil. În anumite situații, de exemplu în prezența unui defect de

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
dublu scop exclude vasospasmul și demască disfuncția endotelială, care se asociază cu un prognostic mai nefavorabil. În anumite situații, de exemplu în prezența unui defect de perfuzie extins al radionuclidului sau anomalie de cinetică parietală în timpul testării de stres și artera angiografic neregulată, ecografia intravasculară poate fi considerat�� pentru a exclude leziuni obstructive nedecelate. Prognosticul excelent, atunci când disfuncția endotelială este absentă, trebuie accentuat iar pacientul informat și asigurat privind evoluția benignă a condiției sale. Recomandări pentru investigații la pacienții cu triada

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
atunci când disfuncția endotelială este absentă, trebuie accentuat iar pacientul informat și asigurat privind evoluția benignă a condiției sale. Recomandări pentru investigații la pacienții cu triada clasică a Sindromului X Clasa I 1. Ecocardiografia de repaus la pacienții cu angină și artere coronare normale sau fără obstrucție pentru a stabili prezența hipertrofiei ventriculare stângi ai/sau disfuncția diastolică (nivel de evidență C) Clasa IIb 1. Acetilcolina intracoronarian în timpul arteriografiei coronariene, dacă arteriografia este normală aparent, pentru a stabili rezerva de flux coronarian

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]
efort datorată leziunilor coronariene fixe. Simptomele care nu sunt legate de efort, datorate vasospasmului pot să se producă la pacienți fără, sau cu boală coronariană angiografic minimă, iar angina tipică și dispneea se poate produce la pacienți cu vasospasm și artere coronare perfect normale. Acesta indică o oarecare suprapunere cu pacienții care suferă de Sindromul X (figura 6)[314]. Prevalența anginei vasospastice este greu de stabilit, nu numai pentru că se suprapune cu angina tipică și Sindromul X. Vasospasmul se poate produce

GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/215598_a_216927]