7,946 matches
-
lt; 80% din greutate 0405.20 kg S 15.51.40.30 Brânzeturi nematurate sau nefermentate (brânzeturi proaspete) (inclusiv din zer și caș) 0406.10 kg S 15.51.40.50 Brânzeturi rase; praf; cu mucegai și alte tipuri de brânză netopită (excl. brânza proaspătă; brânza din zer și caș) 0406 [20. + .40 + .90] kg S 15.51.40.70 Brînză topită (excl. cea rasă sau praf) 0406.30 kg S 15.51.51.04 Lapte condensat; neîndulcit 0402.91 kg
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
greutate 0405.20 kg S 15.51.40.30 Brânzeturi nematurate sau nefermentate (brânzeturi proaspete) (inclusiv din zer și caș) 0406.10 kg S 15.51.40.50 Brânzeturi rase; praf; cu mucegai și alte tipuri de brânză netopită (excl. brânza proaspătă; brânza din zer și caș) 0406 [20. + .40 + .90] kg S 15.51.40.70 Brînză topită (excl. cea rasă sau praf) 0406.30 kg S 15.51.51.04 Lapte condensat; neîndulcit 0402.91 kg S 15.51
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
20 kg S 15.51.40.30 Brânzeturi nematurate sau nefermentate (brânzeturi proaspete) (inclusiv din zer și caș) 0406.10 kg S 15.51.40.50 Brânzeturi rase; praf; cu mucegai și alte tipuri de brânză netopită (excl. brânza proaspătă; brânza din zer și caș) 0406 [20. + .40 + .90] kg S 15.51.40.70 Brînză topită (excl. cea rasă sau praf) 0406.30 kg S 15.51.51.04 Lapte condensat; neîndulcit 0402.91 kg S 15.51.51.08
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
zer și caș) 0406.10 kg S 15.51.40.50 Brânzeturi rase; praf; cu mucegai și alte tipuri de brânză netopită (excl. brânza proaspătă; brânza din zer și caș) 0406 [20. + .40 + .90] kg S 15.51.40.70 Brînză topită (excl. cea rasă sau praf) 0406.30 kg S 15.51.51.04 Lapte condensat; neîndulcit 0402.91 kg S 15.51.51.08 Lapte condensat; îndulcit 0402.99 kg S 15.51.52.41 Lapte covăsit, smântână, iaurt
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
81: Fabricarea pâinii; fabricarea produselor proaspete de patiserie și a prăjiturilor 15.81.11.00 Pâine proaspătă, care are un conținut de zahăr în materia uscată ≤ 5 % din greutate și ≤ 5 % grăsimi (la care nu s-a adăugat miere, ouă, brânză sau fructe ) 1905.90.30 kg S 15.81.12.00 Prăjituri și produse de patiserie; alte produse de brutărie la care s-au adăugat îndulcitori 1905.90.60 kg S NACE 15.82: Fabricarea pișcoturilor și biscuiților; fabricarea produselor
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
conținând ouă (neumplute și nici altfel preparate) 1902.11 kg S 15.85.11.50 Paste alimentare nefierte (fără ouă, neumplute și nici altfel preparate) 1902.19 kg S 15.85.12.33 Paste alimentare umplute care conțin carne, pește, brânză sau alte substanțe, în orice proporție 1902.20 kg S 15.85.12.35 Paste alimentare și produse din paste uscate; neuscate și congelate (inclusiv mâncare preparată) (excl. pastele nefierte, pastele umplute) 1902.30 kg S 15.85.12.50
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor și tutunului 29.53.11.00 Separatoare de smântână, centrifugale 8421.11 buc. @ S 29.53.12.00 Mașini și utilaje pentru prelucrarea laptelui (inclusiv omogenizatoare, iradiatoare, mașini pentru producerea untului, mașini pentru producerea brânzei) 8434.20 buc. @ S 29.53.13.00 Mașini industriale de morărit și de prelucrare a cerealelor și legumelor uscate (excl. cele destinate fermelor) 8437.80 buc. @ S 29.53.14.00. Prese, zdrobitoare și alte mașini similare pentru producerea
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
CSH, centru de transplant CSH) - pentru activitățile 4. și 8.; 4. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Louis Țurcanu" Timișoara (centru de prelevare CSH, centru de transplant CSH) - pentru activitățile 4. și 8.; 5. Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius Brânzei" Timișoara - Centrul regional de imunologie de transplant (laborator de testare) - pentru activitățile 3., 4. și 8.); 6. Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca - Laboratorul clinic de analize medicale și imunologie (laborator de testare) - pentru activitățile 3., 4. și
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
procesatorului: Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Data Semnătura ............... .............. ----------- *) Eliminată; **) Se vor declara toate punctele de lucru ale operatorului, indiferent de județ. ***) Produsul care iese din unitatea de procesare (de exemplu: pâine, brânza de oaie, făină de grâu). ****) Operații privind: - condiționarea fără transformare (se va nota cu CFT); - transformarea cu condiționare (se va nota cu TCC); - transformarea fără condiționare (se va nota cu TFC). -------------- Pct. 4 din anexa 3 a fost modificat de
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
piața locală și pe Occident, în special pe Germania și Regatul Unit. Doar 3% din comerț era cu URSS. Înaintea celui de al Doilea Război Mondial, Estonia era o țară preponderent agricolă, ale cărei mărfuri de export, untul, laptele și brânzeturile, erau bine cunoscute pe piața din Europa de Vest. Anexarea forțată de către URSS din 1940 și apoi ocupația nazistă și sovietică din timpul războiului au distrus economia estonă. Sovietizarea de după război a vieții economice a continuat cu integrarea economiei și industriei Estoniei
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
hramul ”Nașterea Maicii Domnului”, pentru a nu coincide cu hramul Catedralei. La aceasta biserică au slujit o serie de personalități:pr. C. Ciocoiu, pr. prof. Dumitru Furtună( folclorist, teolog, publicist, profesor, întemeietor de instituții de învățământ-Seminarul din Dorohoi), pr.Valerian Brânzei, pr. Ilie Popa. Biserică a fost restaurată de mai multe ori, în anii: 1895, 1904 și 1919, 1970, 1995-1998. În perioada 1970-1995 biserică a fost închisă.Fondurile necesare restaurării și întreținerii bisericii s-au obținut prin bunăvoință credincioșilor. Conform recensământului
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
sale echilibrate de carne de vită și porc și pentru gama variată de mâncăruri cu legume. Brutăria "Mehlspeisen" a creat delicatese cum ar fi Sachertorte, „Krapfen”, gogoși umplute cu gem sau cremă, și plăcintele „Strudel” umplute cu măr ("Apfelstrudel"), cu brânză ("Topfenstrudel") și cu cremă de lapte ("Millirahmstrudel"). Pe lângă tradițiile culinare regionale, bucătăria austriacă afost influențată și de cele maghiară, cehă boemă, evreiască, italiană, balcanică și franceză, din care s-au împrumutat atât feluri de mâncare, cât și metode de preparare
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
a alimentelor. Bucătăria austriacă este deci una dintre cele mai multiculturale și transculturale din Europa. Printre felurile de mâncare tradiționale austriece se numără șnițelul vienez, Schweinsbraten, Kaiserschmarren, Knödel, Sachertorte și Tafelspitz. Există și Kärntner Kasnudeln, bucăți de aluat umplute cu brânză Topfen, cartofi, ierburi și mentă, fierte și servite cu sos de unt. Kasnudeln se servesc de obicei cu salată. Bomboanele Pez au fost inventate în Austria. Berea se vinde la 0,2 litri ("Pfiff"), 0,3 litri (a "Seidel", "kleines
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
în zona corticală și în nucleul cerealelor. O vom regăsi deci în pâinea completă și în germenii de grâu. În doze importante se mai găsește în tegumentul tuturor cerealelor și leguminoaselor, în sămânța de in, drojdia de bere, lapte, zer, brânză, gălbenuș de ou, majoritatea fructelor și legumelor. Ea excită pofta de mâncare, favorizează digestia, servește diverselor organe glandulare și nervoase. Lipsa ei conduce la tulburări de circulație (edem) sau nervoase (nevrite), inclusv beriberi, anemie, slăbiciune generală, slăbire. Linda Clark - "Cunoaște
Vitamina B () [Corola-website/Science/301329_a_302658]
-
patron al Bretaniei este Sfânta Ana ("Santez Anna"), iar numărul mare de sfinți se regăsește și în denumirile localităților: Saint-Malo, Saint-Brieuc etc. Din punct de vedere gastronomic, alimentația bretonă este bogată în fructe de mare, lactate sau derivate din lapte (brânză, unt), iar carnea favorită este carnea de porc (tradițional porc mistreț). Preparate culinare tradiționale sunt "les crêpes" și "les galettes" - clătite, pregătite fie din făină albă fie din făină neagră (ori făină din hrișcă). Aceste clătite se mănâncă fie cu
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
tot mai multe pensiuni. O veche tradiție a tilișcanilor este prelucrarea pieilor și a lânii, ocupații care continuă să existe și în prezent fiind o sursă importantă de venit pentru locuitorii din zonă. De asemenea, în Tilișca încă se face brânză de oaie. Aici se mai produc și cojoace ciobănești, din piele de oaie, lungi până la calcâi, fără mâneci și neornamentate, purtate cu blana în interior de ciobani când urcă cu oile la munte. Totuși, acestea nu se mai fac manual
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
continuare organizat anual, cu același scop. Acest festival codrenesc este cel mai vechi festival folcloric din Satu Mare. Nu în ultimul rând bucătăria tradițională din Chilia trebuie încercată (ex. "plăcinte codrenești cu lobodă", "tăști", "scoverzi"/clătite, "fancuri", "moșocoarne", "vărzar", cozonaci cu brânză sau diverse fructe, supele tradiționale de cartofi și fasole, slănina și șunca pregătite tradițional, pălinca făcută la pălincia din sat din diverse fructe ale localnicilor, individuale și/sau combinate). În perioada sărbătorilor de iarnă încă se practică colindatul tradițional, dar
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
tone de unt și depozitarea a 120 de tone în condiții optime de păstrare la rece. În 1975 a pornit secția de fabricare a înghețatei. În anii urmărori a începot fabricarea cazeinei și s-a terminat construirea unui depozit de brânză cu o capacitate de 80 de tone. Fabriarea de lapte praf a crescut de la 1400 tone în anul 1955 la 3110 de tone în 1978. Aceasta a însemnat o mărire de 12% în media anual. Totodată a crescut și fabrcarea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
la rafuri, cercuri, piciorușe, tălpi de plug, etc; frupt=alimente de origine animală (interzise în timpul posturilor). -"cu litera G" -geal=deal; gince=dinte; gui, a=urca în prun, pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și porumb), a legumelor și zarzavaturilor (cartofi, fasole, varză, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, etc.). Având în vedere ocupația principală a locuitorilor din Livadia rezultă că alimentația de bază a acestora era în primul rând bazată pe folosirea produselor animaliere: lapte, brânză, ouă sau carne de pasăre, porc, vită și oaie. La Sărbătorile de iarnă în fiecare gospodărie se sacrificau 1-2 porci, a căror carne se consuma fie proaspătă sau conservată prin sărare și afumare (în podul casei). Mezelurile (cârnații și sângerii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
miel primăvara și de oaie toamna. Datorită credinței creștine vechii locuitori țineau cu rigurozitate posturile (Crăciun, Paște, Sânpetru, Sfânta Maria Mare), precum și în zilele de vineri ale săptămânii, când nu erau consumate produse pe bază de carne sau lapte, unt, brânză. În zilele respective se puteau consuma numai alimente pe bază de vegetale: fasole, varză, cartofi sau chiar post negru întreaga zi. Acest regim alimentar, care intrase în obișnuița oamenilor, era foarte sănătos. Revenind la creșterea și îngrijirea animalelor (ocupația de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
iarnă: Crăciun, Anul Nou și Bobotează, pentru organizarea festivităților prilejuite de obiceiurile tradiționale. De asemenea tradiția populară a românilor are în luna decembrie ritualul tăierii porcului de Crăciun. Alimentația în cursul iernii era constituită din produse de origine animală (lapte, brânză, ouă, carne) și legume (cartofi, fasole, varză). Mâncărurile tradiționale care se găseau obișnuit pe masa unui livădean erau: - mămăliga din făină de porumb, era o mâncare obișnuită din meniul curent al locuitorilor și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
origine animală (lapte, brânză, ouă, carne) și legume (cartofi, fasole, varză). Mâncărurile tradiționale care se găseau obișnuit pe masa unui livădean erau: - mămăliga din făină de porumb, era o mâncare obișnuită din meniul curent al locuitorilor și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și lapte, - sarmalele cu carne, o mâncare foarte mult apreciată în special de sărbători, cu sânger și slănină, - papară de ouă (“cotovei”-ouă în tigaie la care se adaugă puțin lapte și puțină făină de porumb), - în perioada
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
adaugă puțin lapte și puțină făină de porumb), - în perioada posturilor ciorbe de cartofi sau de fasole uscată, - la desert se serveau “pancove”-gogoși sau “scoverzi”-clătite, - prăjiturile obișnuite “porony”,cu nucă sau dulceață, - plăcinte obișnuite cu nucă sau “zămăchișe”(brânză de vacă), - se mai obișnuiau găluște cu prune, tăiței cu brânză și lapte, etc. Dintre legumele consumate trebuie remarcat că deabia în primii ani de după al II lea război mondial au început să se consume roșii la masă, până atunci
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ciorbe de cartofi sau de fasole uscată, - la desert se serveau “pancove”-gogoși sau “scoverzi”-clătite, - prăjiturile obișnuite “porony”,cu nucă sau dulceață, - plăcinte obișnuite cu nucă sau “zămăchișe”(brânză de vacă), - se mai obișnuiau găluște cu prune, tăiței cu brânză și lapte, etc. Dintre legumele consumate trebuie remarcat că deabia în primii ani de după al II lea război mondial au început să se consume roșii la masă, până atunci se foloseau numai la prepararea bulionului. Obișnuit erau consumate varza, fasolea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]