7,921 matches
-
2000), criticul Călin Căliman constată că Mircea Veroiu își confirmă în "Să mori rănit din dragoste de viață" preocupările sale stilistice dominante, secvențele în care creează o atmosferă de epocă realistă având o deosebită vigoare compozițională: balul simbriașilor publici, un cinematograf din vremurile de altădată, culisele circului „Gaetano”, călătoria în vagonul de tren cu manechine. La realizarea atmosferei concură decorurile reconstituite veridic de scenograful Nicolae Șchiopu și costumele de epocă realizate de Hortensia Georgescu. Căliman consideră că filmul "„are nerv, momente
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 2.816.000 lei. Textele cântecelor au fost scrise de Sașa Georgescu. Înregistrările muzicale au fost realizate de Fredy Negrescu. Filmul "" a fost vizionat de 2.182.433 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În analiza sa pentru revista „Cinema”, Rodica Lipatti a afirmat
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În analiza sa pentru revista „Cinema”, Rodica Lipatti a afirmat că regizorul Francisc Munteanu "„a făcut dovada unei mari ușurințe, a unei firești dezinvolturi - dacă se poate spune așa - în „mânuirea” cinematografului, atrăgându-și stima confraților, susținerea criticii și simpatia publicului”". Dar, pe parcurs, Francisc Munteanu și-ar fi transformat "„ușurința în facilitate și dezinvoltura în delăsare”", iar filmul "Melodii, melodii" este considerat a fi "„făcut în joacă, de la scenariu până la copia
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
admiră pe fratele său. Când Andrei începe să-i dea atenție Dorei, Petre pleacă simțindu-se trădat, refuzând până și o sută de lei pe care el i-o dăduse. Filmul a fost vizionat de 856.348 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Călin Stănculescu scria în România liberă din 9 iunie 1994
100 de lei () [Corola-website/Science/326989_a_328318]
-
1975. Lansarea filmului a avut loc în două etape: avanpremiera la 3 ianuarie 1975 și premiera de gală la București în 6 ianuarie 1975. Filmul "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 7.372.215 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
lui Gheorghe Dinică în rol de sultan. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Ecranizare de epocă, vag inspirată de „Frații Jderi”, și concentrată în jurul victoriei de la Vaslui. În eseul „Filme de cinematograf” publicat în 1919 de revista „Însemnări literare”, Sadoveanu remarca cum trecând de la mișcarea și peripeția brutală, la sentimente și cugetare, cinematograful a dat filme „care strecoară în suflet acel ceva tainic și delicat pe care-l poți găsi numai în
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
comentariu: "„Ecranizare de epocă, vag inspirată de „Frații Jderi”, și concentrată în jurul victoriei de la Vaslui. În eseul „Filme de cinematograf” publicat în 1919 de revista „Însemnări literare”, Sadoveanu remarca cum trecând de la mișcarea și peripeția brutală, la sentimente și cugetare, cinematograful a dat filme „care strecoară în suflet acel ceva tainic și delicat pe care-l poți găsi numai în cărțile adevăraților scriitori. Urmând o evoluție firească, filmul trece la artă...” Ștefan cel Mare al lui Drăgan este, cum spunea, la
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
, născută "Katalin Mária Kanczler" (8 decembrie 1910, Budapesta - 8 februarie 1990, New York) a fost o actriță și cântăreață maghiară, una din cele mai vestite stele ale cinematografului ungar din anii 1939-1945. În anul 2004 a fost recunoscută postum de către Institutul Yad Vashem din Ierusalim ca unul din Drepții Popoarelor, care au salvat evrei în timpul Holocaustului. Actrița s-a născut în Kőbánya din Budapesta ca fetiță mezină într-
Katalin Karády () [Corola-website/Science/327002_a_328331]
-
interpretată de Orchestra Simfonică a Operei Române dirijată de Anatol Chisadji. Maestru de lupte a fost Lucian Purdea. Filmul "Zestrea domniței Ralu" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 4.816.097 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
este numită și Săptămâna Ne-bunilor deoarece numai nebunii, proștii și urâții satului se căsătoreau în pragul Postului Mare. Filmul "Săptămîna nebunilor" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 3.667.742 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
sus". Prin Decretul nr. 331 din 7 martie 2008, președintele Traian Băsescu i-a acordat comandorului în retragere Marin Deboveanu gradul de contraamiral de flotilă în retragere. Filmul "Răzbunarea haiducilor" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 5.930.612 de spectatori. El se află astfel pe locul 19 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
a fost reeditat de Editura Semne în anul 2007, având 204 pagini. Pe coperta cărții sunt trecuți ca autori și ceilalți doi scenariști, dar Eugen Barbu decedase deja în 1993. Filmul "Haiducii" a avut premiera la 21 aprilie 1966 la Cinematograful Patria din București. În prima zi de difuzare au fost vândute 25 de mii de bilete. Regizorul a afirmat că lumea se ridica în picioare și aplauda atunci când se cânta în ocnă „Hristos a înviat”. "Haiducii" a avut parte de
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
de difuzare au fost vândute 25 de mii de bilete. Regizorul a afirmat că lumea se ridica în picioare și aplauda atunci când se cânta în ocnă „Hristos a înviat”. "Haiducii" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 8.850.537 de spectatori. El se află astfel pe locul 8 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Germania de Vest și Italia includ: Alte locații folosite în film sunt: Scenele presupuse a avea loc în Germania de Vest au fost filmate de fapt în Italia (Brixen). Filmul a fost lansat la 26 iulie 1985 în 1.546 cinematografe din SUA și a adus încasări de 12.329.627 $ în primul week-end, clasându-se pe locul 1 la box office. Încasările de pe piața internă au ajuns la 49.364.621 $. Filmul a obținut recenzii critice, doar 40% dintre comentatorii
Vacanță prin Europa () [Corola-website/Science/326460_a_327789]
-
că "„aveam 20 de ani, ăsta era scenariul”". După realizarea acestui film, actriței i s-a propus să joace într-un film care conținea scene sexuale, dar a refuzat. Filmul "Miss Litoral" a avut premiera la 27 mai 1991, la Cinematograful „Scala”. El a fost vizionat de 1.387.903 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul
Miss Litoral (film) () [Corola-website/Science/326463_a_327792]
-
i s-a propus să joace într-un film care conținea scene sexuale, dar a refuzat. Filmul "Miss Litoral" a avut premiera la 27 mai 1991, la Cinematograful „Scala”. El a fost vizionat de 1.387.903 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din
Miss Litoral (film) () [Corola-website/Science/326463_a_327792]
-
a Presei și Tipăriturilor la 26 octombrie 1976. Copia standard a fost finalizată la 27 octombrie 1976. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.827.000 lei. Filmul "Premiera" a fost vizionat de 1.607.781 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Dramaturgul Teodor Mazilu a afirmat că filmul „Premiera” conține o
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
respective și ar repeta experiența și într-un alt film, dacă scenariul i s-ar părea interesant. Filmul "Liceenii Rock'n'Roll" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 2.857.846 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2006 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 6 aprilie 2001 (pentru aniversarea
Liceenii Rock'n'Roll () [Corola-website/Science/323774_a_325103]
-
ani devine membru al orchestrei simfonice a Liceului Hașdeu din Buzău. Tot atunci era sopran în corul catedralei episcopale din Buzău, al cărui dirijor era profesorul său de muzică din liceu, Nicolae Severeanu. După moda din perioada filmelor mute, pe lângă cinematografe funcționau și muzicieni, pianiști sau mici formații instrumentale care „sonorizau” filmul cu muzică de atmosferă. Într-o astfel de formație cânta și la vioară, la cinematograful liceului Hașdeu. Licențiat în teologie și absolvent al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
său de muzică din liceu, Nicolae Severeanu. După moda din perioada filmelor mute, pe lângă cinematografe funcționau și muzicieni, pianiști sau mici formații instrumentale care „sonorizau” filmul cu muzică de atmosferă. Într-o astfel de formație cânta și la vioară, la cinematograful liceului Hașdeu. Licențiat în teologie și absolvent al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (în 1952), Dan Moisescu s-a dedicat muzicii populare din primii ani ai carierei sale. O făcuse și în timpul studenției, colaborând la revista "Izvorașul" editată
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
afla la a cincea colaborare cu Media Pro Pictures. Filmările au început la 9 august 2010 și au durat câteva zile (aproximativ trei săptămâni). S-a filmat în diferite locuri din București și în studiourile MediaPro de la Buftea, lansarea în cinematografe fiind programată să aibă loc în februarie 2009. Actorul Dragoș Bucur, interpretul rolului Radu Prodan, a colaborat la acest film pentru a treia oară cu regizorul Jesús del Cerro (după ce mai lucrase cu el la filmele "Contratimp 1" și "Contratimp
Nașa (film) () [Corola-website/Science/323888_a_325217]
-
Simplu și Alex Velea. Cascadoriile au fost coordonate de Ciprian Dumitrașcu. Efectele vizuale au fost realizate în studiourile Media Pro Magic. Premiera filmului a avut loc la 29 aprilie 2011. Filmul "Nașa" a fost vizionat de 26.765 spectatori la cinematografele din România, fiind cel mai vizionat film românesc al anului 2011. El a adus încasări de 435.691 de lei, potrivit informațiilor oferite agenției Mediafax de Asociația Film România. Ca urmare a numărului mare de bilete vândute, filmul "Nașa" a
Nașa (film) () [Corola-website/Science/323888_a_325217]
-
a fost mai dură. Criticul a scris într-o cronică publicată în "Dilema Veche" că filmul este „lucrat de mântuială [...] [dar] ceva mai puțin inept decât alte comedii produse de MediaPro”, părând a fi realizat pentru televiziune și nu pentru cinematograf. Personajele i s-au părut prea puțin lucrate, caracterizate printr-o singură trăsătură dominantă, iar relațiile dintre soți par a fi mecanice. În plus, criticul considera că revenirea periodică la situația-ramă a fost executată cu stângăcie.
Nașa (film) () [Corola-website/Science/323888_a_325217]
-
însă, pasionat fiind de film, scrie cronici de film și creează la Radio România „Cronică cinematografică”, o emisiune de analiză cinematografică. Scrie scenarii și regizează filme documentare și scrie cărți și studii dedicate universului cinematografiei: "Uzina de basme", "Întâlniri cu cinematograful", "Note pentru azi", "De amore", "Momente din istoria filmului românesc", "Jean Mihail", "Filmul românesc de altădată". În 1941 este numit director al Centrului Național al Cinematografiei participând la realizarea unor filme precum "Odessa în flăcări" și "O noapte furtunoasa" de
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
Albany, Fort a trăit cea mai mare parte a vieții în Bronx, unul din cele cinci districte ale orașului New York. El a fost, ca și soția lui, pasionat de filme, deplasându-se deseori de la apartamentul lor de pe Ryer Avenue la cinematograful din apropiere, oprindu-se întotdeauna la chioșcul adiacent de ziare pentru a lua un braț de ziare diferite. Fort a frecventat parcurile din apropiere de Bronx unde prelucra teancuri de decupaje. El folosea de multe ori metroul până la Librăria Publică
Charles Fort () [Corola-website/Science/323244_a_324573]