7,605 matches
-
din Supervisory Board al proiectului Mentality.ro. Este membru în Comisia de specialitate de Științe administrative, Științele educației și Psihologie în cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățămîntul Superior (ARACIS), precum și în Comisia de specialiate de Psihologie și Științe comportamentale din Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), în cadrul Ministerul Educației Naționale. În ianuarie 2006 i s-a decernat de către Primăria Municipiului Timișoara „Diploma de excelență” pentru „întreaga activitate și promovarea imaginii Timișoarei” , iar în 2011
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]
-
cu zi, individul nu stabilește raporturi cu ceilalți în funcție de apartenența lor etnică, ci în funcție de interesul său personal. Prin intermediul acestor contacte personale și prin intermediul mijloacelor de informare în masă, individul cunoaște noi elemente culturale (valori, interpretări, feluri de a face, obiceiuri comportamentale, alimentare etc.) pe care le alege sau le respinge, însă individul nu alege doar particularitățile culturale ale indivizilor din propriul său grup etnic. Făcând o selecție voluntară din totalitatea de lucruri, comportamente, valori etc. de care are cunoștință, individul își
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
cogniscibile de materialitate." Este "Eu", sau sufletul, din care Kant propune raționalizarea transcedentală, dar avertizează că o astfel de raționalizare nu poate stabilii decât limitele cunoașterii dacă trebuie să rămână practică. Psihologia contemporană este definită ca studiul proceselor mentale și comportamentale. Totuși cuvântul de ""psihologie"" înseamnă literalmente "studiul sufletului" și psihologul James Hillman, fondatorul psihologiei arhetipice, a fost acreditat cu "restaurarea 'sufletului' în "termenii săi psihologici."." Deși termenii de "suflet" și "spirit" sunt adesea văzute ca sinonime, Hillman argumentează că se
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
a accepta ceea ce Francis Crick numea “uluitoarea ipoteză”, anume că dualismul este fals și viața mentală ia naștere din procese fizice. Daniel Dennett a apărat ideea că strategia de supraviețuire umană depinde enorm de adoptarea unei poziții intenționate, o strategie comportamentală ce prezice acțiunile altora bazate pe speranța că și ei au o minte ca a lor. "Neuronii oglindă" din regiunile creierului cum este zona Broca poate facilita această strategie comportamentală. Poziția intenționată, sugerează Dennett, s-a dovedit de un așa
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
umană depinde enorm de adoptarea unei poziții intenționate, o strategie comportamentală ce prezice acțiunile altora bazate pe speranța că și ei au o minte ca a lor. "Neuronii oglindă" din regiunile creierului cum este zona Broca poate facilita această strategie comportamentală. Poziția intenționată, sugerează Dennett, s-a dovedit de un așa succes încât oamenii tind să o aplice tuturor aspectelor experienței umane, astfel conducându-ne la animism și alte conceptualizări ale sufletului. Anumiți teologi creștini s-au arătat alarmați de succesele
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
consecință sedentarizarea. Nu au fost atestate însă irigațiile. La recoltare, smulgeau su adunau snopii, fie cu ajutorul secerilor primitive. Procesul de domesticire a fost lent și complex (aprox. 6500 i.en.-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului au suferit modificări morfologice, comportamentale, speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani în Europa. Evident, strămoșii câinilor erau sălbatici, aceștia fiind lupii. A urmat oaia, prin 9000 i.en., al cărui strămoș
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
Yi Fu Tuan (1974, 1977, 2009). Acesta scoate în evidență relațiile afective între ființele umane și mediul fizic pe care îl percep, precum și conexiunile dintre cosmologie și sentimentele oamenilor pentru peisaj. Lucrarea principală a acestui autor este „Topophilia” (1974). Geografia comportamentală nu și-a găsit ecoul în geografia românească nici ca expresie a behaviorismului, nici ca investigare a percepției asupra spațiului. Una dintre cauzele acestei situații ar putea fi apartenența geografiei comportamentale la tradiția geografică anglo-americană, iar geografia românească a fost
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
Lucrarea principală a acestui autor este „Topophilia” (1974). Geografia comportamentală nu și-a găsit ecoul în geografia românească nici ca expresie a behaviorismului, nici ca investigare a percepției asupra spațiului. Una dintre cauzele acestei situații ar putea fi apartenența geografiei comportamentale la tradiția geografică anglo-americană, iar geografia românească a fost întotdeauna mai apropiată de geografia franceză, unde behaviorismul nu a avut un prea mare succes. O altă cauză ar putea fi perioada de apogeu a geografiei comportamentale, în anii ’70 și
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
putea fi apartenența geografiei comportamentale la tradiția geografică anglo-americană, iar geografia românească a fost întotdeauna mai apropiată de geografia franceză, unde behaviorismul nu a avut un prea mare succes. O altă cauză ar putea fi perioada de apogeu a geografiei comportamentale, în anii ’70 și ’80, perioadă care a coincis cu izolarea României în timpul regimului totalitar comunist, când ideile din Occident pătrundeau foarte greu până în mediul academic românesc. Până în 1989, când România s-a deschis spre Vest, geografia comportamentală era deja
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
a geografiei comportamentale, în anii ’70 și ’80, perioadă care a coincis cu izolarea României în timpul regimului totalitar comunist, când ideile din Occident pătrundeau foarte greu până în mediul academic românesc. Până în 1989, când România s-a deschis spre Vest, geografia comportamentală era deja considerată perimată în geografia anglo-americană, sub asaltul ideilor noi, postmoderniste. Prin urmare ideile geografice care au pătruns în România după Revoluție au fost cele post-behavioriste. Din aceste cauze geografia românească are încă puternice valențe descriptive, iar geografia regională
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
care definesc modul în care o persoană percepe lumea și reacționează la împrejurări - ceva ce ține de procesele de gândire și comportamentele asociate în anumite împrejurări. În psihologie, el ar putea fi definit ca fiind suma trăsăturilor emoționale, cognitive și comportamentale, unice fiecărui individ, învățate și dezvoltate prin experiență, relativ consistente de-a lungul timpului. Este puțin probabil să găsim un consens între psihologi cu privire la natura personalității. Nu există o perspectivă unică asupra căreia toți cercetătorii să cadă de acord. Dificilă
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
cea a inteligenței, cu toate că psihologii nu au căzut de acord asupra unei definiții unice, acest lucru nu i-a împiedicat să utilizeze conceptul de inteligență, să elaboreze diverse modalități de evaluare a acesteia, în virtutea cărora au purces firesc la predicții comportamentale. Acest raționament poate fi extrapolat și în cazul personalității. Fiecare teorie oferă o imagine tentantă asupra naturii umane concluziile fiecăreia fiind bazate, de cele mai multe ori, pe rezultatele a numeroși ani de cercetare și de muncă intensă. Toți teoreticienii au ceva
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
studiului personalității este deosebit și acest lucru reiese cu ușurință din abundență din studiile prezente în literatura de specialitate. Teoria personalității reflectă așadar o parte esențială a eforturilor continue ale psihologiei de a înțelege natura umană și de face predicții comportamentale. Există desigur și motive personale de a studia teoriile personalității: o curiozitate firească de a știi cât mai mult despre propriul comportament. De ce ne comportăm gândim și simțim într-un anumit fel? De ce o persoană este agresivă iar alta inhibată
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
acest capitol introductiv se axează pe corelarea acestor definiții teoretice cu ceea ce simțul comun desemnează prin termenul de 'personalitate'. La nivelul utilizării cotidiene, personalitatea reprezintă acele caracteristici unice, care ne deosebesc de ceilalți, fie ele evidente în comportament sau neexprimate comportamental, care au o oarecare durabilitate în timp și cu ajutorul cărora conduita persoanei devine relativ predictibilă. Fiecare teoretician oferă o versiune unică, o perspectiva personală asupra naturii personalității, care devine astfel definiția sa de lucru. Rezumând obiectivul acestui material îl reprezintă
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
de a dialoga, indiferent că vorbesc sau nu aceeași limbă. Dialogul intercultural, prin intermediul degustării din produsele culinare, se realizează la nivel non-verbal, cuviintele fiind de prisos. Fiecare gest și impresie manifestată de către musafir e atent cântărită și decodată, în funcție de achizițiile comportamentale ale individului și tradiția locală. Pentru a-i arăta respectul, oaspetele e poziționat la masă „la loc de cinste”, la fel cum se întâmplă în cazul bătrânilor sau a oamenilor „cu vază” (preotul sau dascălul). Stăpânul casei, în virtutea unei legi
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
români „până în epoca modernă, fiind preluate de creștinism încă din perioada migrațiilor euro-asiatice ale erei noastre și trans-simbolizate magico-ritual” Această funcție a platourilor montane, de săvârșire a «liturghiilor» sub cerul liber, trebuia să aibă repercusiuni asupra actelor, faptelor și „strategiilor comportamentale” ale celor ce urcau la munte. Aici, relația cu divinitatea era nemijlocită și firească. În faza creștinismului timpuriu, tot muntele a rămas spațiul consacrat al săvârșirii riturilor religioase pentru păstori, în „biserici de brad”, amenajate prin defrișarea arborilor în formă
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
pozitive la un alt nivel. De exemplu, fumatul poate ajuta o persoană să se relaxeze sau o poate ajuta să se încadreze într-o anumită imagine de sine. buclă calibrată (engl. calibrated loop) = tipar inconștient de comunicare în care indiciile comportamentale ale unei persoane declanșează răspunsuri specifice din partea unei alte persoane într-o interacțiune în desfășurare. buclă / ciclu (engl. loop) = un cerc, un ciclu, o povestire, o metaforă sau o reprezentare care se reia de la început, astfel încât ajunge să realizeze un
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
Acest fapt încurajează rezolvarea creativă a problemelor prin deplasarea mentală dincolo de obstacolele aparente către soluția dorită. calibrare (engl. calibration) 1. Procesul de învățare pentru a citi inconștientul altei persoane, răspunsurile non-verbale dintr-o interacțiune în desfășurare prin cuplarea indicilor/indicatorilor comportamentali observabili cu un răspuns intern specific. 2. Acordarea la starea și la operațiunile de procesare senzorială interioară ale celuilalt prin interpretarea semnalelor non-verbale observate anterior. categoriile Satir (engl. Satir categories) = cele cinci poziții corporale și stiluri de limbaj care indică
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
ceea ce știm. filtre perceptuale (engl. perceptual filters) = idei, experiențe, crezuri, valori, metaprograme, decizii, amintiri specifice și un limbaj care este unic, toate împreună influențând propriul nostru model asupra lumii. fiziologic / componenta fiziologică (engl. physiologic) = partea fizică a unei persoane. flexibilitate comportamentală (engl. behavioral flexibility) = abilitatea de a varia propriul comportament pentru a extrage sau asigura un răspuns de la o altă persoană. fragmentare (engl. chunking) = 1. organizarea sau împărțirea unei experiențe în bucăți mai mari sau mai mici. Fragmentarea în sus presupune
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
prin timp (engl. trough time) = o linie a timpului în care trecutul, prezentul și viitorul se află în fața noastră. De exemplu, timpul este reprezentat spațial, ca și în cazul planificării anuale. programare neurolingvistică (NLP) (engl. neuro-linguistic programming) = 1. un model comportamental și un set de aptitudini și tehnici explicite ale căror baze au fost puse de către John Grinder și Richard Bandler în 1975. Definită ca studiul structurii experienței subiective, NLP studiază tiparele sau "programarea" creată prin interacțiunea dintre creier (neuro), limbaj
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
conștiință aferente experiențelor noastre asupra lumii exterioare de nivel primar. ștergere - omisiune (engl. deletion) = partea lipsă a unei experiențe, fie din punct de vedere lingvistic, fie din cel al reprezentării. strategie (engl. strategy) = 1. un set de etape mentale și comportamentale explicite folosite pentru a obține un rezultat specific. În NLP, cel mai important aspect al unei strategii îl reprezintă sistemele de reprezentare folosite pentru a executa pașii specifici. 2. o succesiune de moduri de a ne gândi și de a
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
nivel, metodele biologiei moleculare și genetici sunt folosite pentru a înțelegere cum se dezvoltă și mor neuroni, cum schimbările genetice afectează funcțiile biologice. Morfologia, identitatea moleculară și caracteristicile fiziologice ale neuronilor precum și modul în care sunt legați de diferite acțiuni comportamentale sunt considerate ca fiind topicuri de interes la acest nivel. (Modul în care neuroni și conexiunile sunt modificate de experiență sunt adresate la nivel fiziologic și cognitiv. La nivel celular, întrebările de bază care își caută răspunsul sunt legate de
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
ca sub domeniu al neuroștiințelor, cu toate acestea anumiți teoreticieni din domeniu argumentează ca prin definiție se prezintă tocmai contrariul - psihologia fiind studiul proceselor mentale care pot fi modelate de multe alte principii și teorii abstracte, cum ar fi psihologia comportamentală și cognitivă tradițională, care la rândul lor sunt independente de procesul neuronal. Termenul de neurobiologie este uneori folosit ca și substitut pentru neuroștiințe, cu toate acestea el se referă la biologia sistemului nervos, pe când neuroștiințele se referă la studiul funcțiilor
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
specializate în înțelegerea și producerea sunetelor și limbajului. Notă: În anii 1990, cercetătorul Jaak Panksepp a introdus termenul de "affective neuroscience" pentru a sublinia faptul că studiul emoțiilor trebuie să fie un subdomeniu al neuroștiințelor, distinct de neuroștiințele cognitive sau comportamentale. Recent, aspectul social al emoțiilor la nivelul creierului a fost integrat în "social-affective neuroscience". Oameni de știință din diferite subdomenii ale neuroștiințelor au ca focus urmatoarele teme și întrebări:
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
profesionist care are competențele necesare. Acesta va face o evaluare pe baza observației și interviului cu părinții, profesorii și copilul în cauză. Chestionarul de Comportament al Copilului (CBCL) are între 100-113 itemi care descriu în mod specific probleme emoționale și comportamentale. Un copil care are probleme de conduită va avea scorul în jurul valorii de 65. tulburările de conduită apar deseori în asociație cu ADHD, depresie, dificultăți în învățare și mai puțin frecvent cu psihoza și autismul. Există câțiva factori de risc
Tulburare de conduită () [Corola-website/Science/314957_a_316286]