10,570 matches
-
antitezele mai curând drept complementare, într-o unitate în care ele sunt opuse, dar nu contradictorii. Este o "dialectică neclasică", nehegeliană, în care negarea de tip anti este înlocuită cu negarea de tip non sau complementară, ceea ce înseamnă trecerea de la contradicția opuselor la complementaritatea lor778. Laturile opuse nu mai sunt supuse unei discriminări binare de tipul "sau..., sau...". Dacă principiul bivalenței are la bază disjuncția exclusivă, principiul complementarității se construiește pe disjuncția inclusivă (suma logică), care permite și situația în care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceeași perioadă. Supraraționalismul presupune dialectizarea rațiunii, dar nu în sensul lui Hegel, ci mai degrabă în acela al inițiatorilor geometriilor neeuclidiene, care înseamnă a pune rațiunea să facă polemică, a-i da libertate față de ea însăși "mlădiind aplicarea principiului de contradicție" (adică de noncontradicție), invitând-o să completeze în mod dialectic noțiunile fundamentale 780. Rațiunea a însemnat prudență și tradiție. Ea este invitată să riște pentru inovație: "în domeniul gândirii, imprudența este o metodă"781. Raționalismul clasic ne-a invitat să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin 1934, iată că Lucian Blaga făcea un lucru oarecum asemănător cu câțiva ani mai înainte, stimulat de aceeași stare de criză pe care o traversa gândirea la începutul secolului al XX-lea. 5.3.3. Logici non-aristotelice. Logici ale contradicției. Logica paraconsistentă Examinând "puterea dialectică a gândirii științifice contemporane", Gaston Bachelard sesiza cum logica însăși este antrenată în transformările profunde ale cunoașterii. El vorbea în acest sens de încercările unor gânditori de a dezvolta o logică non-aristotelică785. În interpretarea filosofului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Łukasiewicz pleacă de la abandonarea principiului terțului exclus. El însuși, se pare, asemăna descoperirea logicilor polivalente cu descoperirea geometriilor neeuclidiene, care porneau tot de la abandonarea unui principiu fundamental 797. Ideea unei logici non-aristotelice a luat și forma mai radicală a logicii contradicției. În acest sens, cartea din 1911 a lui Fr. Paulhan 798 pare deschizătoare de drumuri. În această lucrare, autorul încearcă, împotriva unei tradiții de atâtea secole, să arate că nu putem gândi fără contradicție și că excluderea acesteia în mod
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și forma mai radicală a logicii contradicției. În acest sens, cartea din 1911 a lui Fr. Paulhan 798 pare deschizătoare de drumuri. În această lucrare, autorul încearcă, împotriva unei tradiții de atâtea secole, să arate că nu putem gândi fără contradicție și că excluderea acesteia în mod invariabil nu este în acord cu realitatea gândirii. Logica riguroasă, ce proscrie absolut orice contradicție rămâne un ideal imposibil de atins..."799, corespunzătoare unui fel de morală a datoriei, ce urmărește o justiție absolută
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
drumuri. În această lucrare, autorul încearcă, împotriva unei tradiții de atâtea secole, să arate că nu putem gândi fără contradicție și că excluderea acesteia în mod invariabil nu este în acord cu realitatea gândirii. Logica riguroasă, ce proscrie absolut orice contradicție rămâne un ideal imposibil de atins..."799, corespunzătoare unui fel de morală a datoriei, ce urmărește o justiție absolută 800. Urmărind uzajul contradicției, Paulhan arată că există nenumărate situații în care contradicțiile sunt acceptabile, mai mult, chiar necesare, astfel încât consideră
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acesteia în mod invariabil nu este în acord cu realitatea gândirii. Logica riguroasă, ce proscrie absolut orice contradicție rămâne un ideal imposibil de atins..."799, corespunzătoare unui fel de morală a datoriei, ce urmărește o justiție absolută 800. Urmărind uzajul contradicției, Paulhan arată că există nenumărate situații în care contradicțiile sunt acceptabile, mai mult, chiar necesare, astfel încât consideră că logica trebuie să cerceteze și condițiile în care o contradicție poate fi justificată 801. În multe cazuri, locul acordat principiului noncontradicției trebuie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realitatea gândirii. Logica riguroasă, ce proscrie absolut orice contradicție rămâne un ideal imposibil de atins..."799, corespunzătoare unui fel de morală a datoriei, ce urmărește o justiție absolută 800. Urmărind uzajul contradicției, Paulhan arată că există nenumărate situații în care contradicțiile sunt acceptabile, mai mult, chiar necesare, astfel încât consideră că logica trebuie să cerceteze și condițiile în care o contradicție poate fi justificată 801. În multe cazuri, locul acordat principiului noncontradicției trebuie regândit sau restrâns: "principiul contradicției are o aplicare dificilă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de morală a datoriei, ce urmărește o justiție absolută 800. Urmărind uzajul contradicției, Paulhan arată că există nenumărate situații în care contradicțiile sunt acceptabile, mai mult, chiar necesare, astfel încât consideră că logica trebuie să cerceteze și condițiile în care o contradicție poate fi justificată 801. În multe cazuri, locul acordat principiului noncontradicției trebuie regândit sau restrâns: "principiul contradicției are o aplicare dificilă, variabilă, nuanțată și totodată marcată de un coeficient de îndoială"802. Încât, autorul conchide: "Dacă contradicția este o otravă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nenumărate situații în care contradicțiile sunt acceptabile, mai mult, chiar necesare, astfel încât consideră că logica trebuie să cerceteze și condițiile în care o contradicție poate fi justificată 801. În multe cazuri, locul acordat principiului noncontradicției trebuie regândit sau restrâns: "principiul contradicției are o aplicare dificilă, variabilă, nuanțată și totodată marcată de un coeficient de îndoială"802. Încât, autorul conchide: "Dacă contradicția este o otravă pentru spirit, aceasta este o otravă necesară, la fel ca fosforul pentru creier. Trebuie să încercăm a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care o contradicție poate fi justificată 801. În multe cazuri, locul acordat principiului noncontradicției trebuie regândit sau restrâns: "principiul contradicției are o aplicare dificilă, variabilă, nuanțată și totodată marcată de un coeficient de îndoială"802. Încât, autorul conchide: "Dacă contradicția este o otravă pentru spirit, aceasta este o otravă necesară, la fel ca fosforul pentru creier. Trebuie să încercăm a o organiza și utiliza"803. S-ar putea spune că proiectul logico-filosofic pe care îl derulează Ștefan Lupașcu începând cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spune că proiectul logico-filosofic pe care îl derulează Ștefan Lupașcu începând cu teza de doctorat din 1935 reprezintă o împlinire a îndemnului ultim al lui Fr. Paulhan. Logica dinamică a contradictoriului reprezenta exact o încercare de organizare și utilizare a contradicției, dusă, însă, până la dimensiunile unei reforme radicale a logicii. Despre acest lucru am vorbit în capitolul anterior, astfel încât nu voi mai reveni aici. Ideea unei logici a contradicției se va concretiza mai târziu, în anii '70, într-un program de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dinamică a contradictoriului reprezenta exact o încercare de organizare și utilizare a contradicției, dusă, însă, până la dimensiunile unei reforme radicale a logicii. Despre acest lucru am vorbit în capitolul anterior, astfel încât nu voi mai reveni aici. Ideea unei logici a contradicției se va concretiza mai târziu, în anii '70, într-un program de cercetare cu mare răsunet, logica paraconsistentă, al cărui inițiator este brazilianul Newton da Costa. Se pare că logica paraconsistentă "apare ca o reacție întârziată la criza din fundamentele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pare că logica paraconsistentă "apare ca o reacție întârziată la criza din fundamentele logicii și matematicii, declanșată la începutul secolului al XX-lea de apariția paradoxurilor (antinomiilor)"804. Paradoxurile au ridicat problema consistenței teoriilor. O teorie în care apare o contradicție este de obicei considerată inconsistentă. În plus, dacă toate propozițiile ce pot fi construite în limbajul acelei teorii sunt demonstrabile în interiorul ei, teoria este trivială 805. De regulă, o teorie inconsistentă este trivială, pentru că în interiorul ei se poate demonstra orice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru că în interiorul ei se poate demonstra orice, conform principiului ex falso sequitur quodlibet (din fals rezultă orice). Ideea paraconsistenței a pornit de la descoperirea că nu toate teoriile netriviale sunt consistente și că există teorii inconsistente (care conțin cel puțin o contradicție) dar netriviale (din care nu se poate deriva orice)806. Teoriile de acest fel au fost numite paraconsistente. Existența unor astfel de teorii a determinat regândirea ideii de contradicție. Teoreticienii paraconsistenței vor face acest lucru pornind de la distingerea mai multor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
consistente și că există teorii inconsistente (care conțin cel puțin o contradicție) dar netriviale (din care nu se poate deriva orice)806. Teoriile de acest fel au fost numite paraconsistente. Existența unor astfel de teorii a determinat regândirea ideii de contradicție. Teoreticienii paraconsistenței vor face acest lucru pornind de la distingerea mai multor tipuri de negație, în ideea că "existând mai multe tipuri de negație vor exista, a fortiori, mai multe tipuri de contradicție și s-ar putea întâmpla ca nu toate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
astfel de teorii a determinat regândirea ideii de contradicție. Teoreticienii paraconsistenței vor face acest lucru pornind de la distingerea mai multor tipuri de negație, în ideea că "existând mai multe tipuri de negație vor exista, a fortiori, mai multe tipuri de contradicție și s-ar putea întâmpla ca nu toate aceste contradicții să aibă proprietatea ex falso"807. Cu alte cuvinte, se caută identificarea contradicțiilor netrivializatoare, care nu duc la "explozie", adică la deducția oricărei propoziții în sistemul din care fac parte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paraconsistenței vor face acest lucru pornind de la distingerea mai multor tipuri de negație, în ideea că "existând mai multe tipuri de negație vor exista, a fortiori, mai multe tipuri de contradicție și s-ar putea întâmpla ca nu toate aceste contradicții să aibă proprietatea ex falso"807. Cu alte cuvinte, se caută identificarea contradicțiilor netrivializatoare, care nu duc la "explozie", adică la deducția oricărei propoziții în sistemul din care fac parte. Pentru a avea o teorie paraconsistentă, contradicția care este cuprinsă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în ideea că "existând mai multe tipuri de negație vor exista, a fortiori, mai multe tipuri de contradicție și s-ar putea întâmpla ca nu toate aceste contradicții să aibă proprietatea ex falso"807. Cu alte cuvinte, se caută identificarea contradicțiilor netrivializatoare, care nu duc la "explozie", adică la deducția oricărei propoziții în sistemul din care fac parte. Pentru a avea o teorie paraconsistentă, contradicția care este cuprinsă în interiorul ei trebuie să se construiască pe o negație care să aibă anumite
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu toate aceste contradicții să aibă proprietatea ex falso"807. Cu alte cuvinte, se caută identificarea contradicțiilor netrivializatoare, care nu duc la "explozie", adică la deducția oricărei propoziții în sistemul din care fac parte. Pentru a avea o teorie paraconsistentă, contradicția care este cuprinsă în interiorul ei trebuie să se construiască pe o negație care să aibă anumite proprietăți aparte: "să nu fie prea tare, pentru a evita trivializarea anumitor teorii contradictorii, dar care să nu fie nici prea slabă, pentru ca respectivele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care este cuprinsă în interiorul ei trebuie să se construiască pe o negație care să aibă anumite proprietăți aparte: "să nu fie prea tare, pentru a evita trivializarea anumitor teorii contradictorii, dar care să nu fie nici prea slabă, pentru ca respectivele contradicții să nu fie pur iluzorii"808. Scopul logicii paraconsistente "este acela de a stăpâni contradicția", de a ne permite ceea ce logica clasică nu ne permite, anume "să raționăm direct în prezența contradicțiilor"809. Logica paraconsistentă este "logica unde contradicția este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
anumite proprietăți aparte: "să nu fie prea tare, pentru a evita trivializarea anumitor teorii contradictorii, dar care să nu fie nici prea slabă, pentru ca respectivele contradicții să nu fie pur iluzorii"808. Scopul logicii paraconsistente "este acela de a stăpâni contradicția", de a ne permite ceea ce logica clasică nu ne permite, anume "să raționăm direct în prezența contradicțiilor"809. Logica paraconsistentă este "logica unde contradicția este posibilă"810. De fapt, unde anumite contradicții sunt posibile. Obiectivul esențial al logicii paraconsistente este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să nu fie nici prea slabă, pentru ca respectivele contradicții să nu fie pur iluzorii"808. Scopul logicii paraconsistente "este acela de a stăpâni contradicția", de a ne permite ceea ce logica clasică nu ne permite, anume "să raționăm direct în prezența contradicțiilor"809. Logica paraconsistentă este "logica unde contradicția este posibilă"810. De fapt, unde anumite contradicții sunt posibile. Obiectivul esențial al logicii paraconsistente este redefinirea ideii de contradicție, astfel încât să fie delimitate contradicțiile clasice sau C-contradicțiile de contradicțiile paraconsistente sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
respectivele contradicții să nu fie pur iluzorii"808. Scopul logicii paraconsistente "este acela de a stăpâni contradicția", de a ne permite ceea ce logica clasică nu ne permite, anume "să raționăm direct în prezența contradicțiilor"809. Logica paraconsistentă este "logica unde contradicția este posibilă"810. De fapt, unde anumite contradicții sunt posibile. Obiectivul esențial al logicii paraconsistente este redefinirea ideii de contradicție, astfel încât să fie delimitate contradicțiile clasice sau C-contradicțiile de contradicțiile paraconsistente sau P-contradicțiile. Scopul final este de a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Scopul logicii paraconsistente "este acela de a stăpâni contradicția", de a ne permite ceea ce logica clasică nu ne permite, anume "să raționăm direct în prezența contradicțiilor"809. Logica paraconsistentă este "logica unde contradicția este posibilă"810. De fapt, unde anumite contradicții sunt posibile. Obiectivul esențial al logicii paraconsistente este redefinirea ideii de contradicție, astfel încât să fie delimitate contradicțiile clasice sau C-contradicțiile de contradicțiile paraconsistente sau P-contradicțiile. Scopul final este de a arăta că raționalitatea nu este în mod obligatoriu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]