10,007 matches
-
nu plouă zile una după alta? Ce se află între gard și drum? Care roată nu se învârtește când merge mașina? De ce barza stă într-un picior? Care este diferența între somn și căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la inimă, că nu suferă în casa lui oameni străini și, când va veni cu oile de la pășune, are să fie foc și pară, chin și vai de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Puterea ce o primim stând în legătură cu Hristos este harul dumnezeiesc. „Ortodoxia ne învață că prin Hristos ni s-a dat harul dumnezeiesc, adică energia spirituală cu care punându-ne în permanent acord putem să ne transformăm viața, ridicând-o pe culmile desăvârșirii”. (Ortodoxie). Asupra harului Nichifor Crainic insistă mult. Harul este necreat, izvorând din ființa dumnezeiască. În această privință Nichifor Crainic ajută prin propovăduire curajoasă la reactualizarea unui important punct de doctrină ortodoxă formulat de Sf. Grigorie Palama, asupra căruia teologia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
harului văzut ca lumină a slavei dumnezeești” („Locul inspirației”). Cei care s-au ridicat însă pe firul harului până la punctul în care îl văd ca lumină negrăită, au atins treapta de sfințenie. Dar experiențele acestea petrecute pe cele mai înalte culmi ale vieții interioare creștine formează domeniul misticii, iar asprele străduințe spre a ajunge la ele pe cel al asceticei. Cu aceasta ne am coborât în interiorul sufletesc, al doilea câmp în care se desfășoară viziunea teologică a lui Nichifor Crainic. Numai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Nichifor Crainic e cel dintâi care e preocupat stăruitor în teologia românească nu de stadiul comun al vieții creștine, ci de vârfurile ei ce ard în lumina dumnezeiască, adică de viața pe care dânsul o determină ca „viața mistică, de pe culmi, a desăvârșirii în Duh, sau a sfințeniei, sau viața religioasă realizată la maximum”. E cel dintâi care a concentrat într-o expunere sistematică „Teologia mistică” pe care o definește îndrăzneț și original, dar în acord intern cu duhul ortodox: „Știința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
duhul ortodox: „Știința îndumnezeirii omului”, întrucât „viață mistică e viața dumnezeiască participată”, în ea omul devine „dumnezeu prin har”. „Viața mistică e tot o colaborare teandrică, privită însă la un grad maxim de intensitate, în comparație cu viața creștină în general... Spre culmile vieții mistice însă, cu cât înaintăm în sus, cu atât dăm de limita puterilor omenești oricât de intensificate ar fi ele de încordarea eroică a voinței. Limita de sus a puterilor omenești nu înseamnă totuși limita vieții mistice. Căci în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Hristos. Nichifor Crainic dă și dânsul un loc de frunte rugăciunii lui Iisus în mistică. Curios este, de altfel, că acești critici catolici care îi reproșează misticii ortodoxe că lipsește Hristos din ea, o acuză că așteaptă înălțarea spiritului pe culmile vederii luminii dumnezeiești de la o facilă repetare a unei scurte rugăciuni către Iisus. Uită însă că eroismul încordărilor ascetice și al vieții de rugăciune e realizat în spiritualitatea ortodoxă într-un grad care nu e nici pe departe atins, sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a căror nostalgic o purtăm în suflet. Geniul, care e prin excelență chipul lui Dumnezeu în această lume a păcatului și a morții, îndeplinește parcă o solie cerească de a ne aminti prin plăsmuirile pe care le împinge către perfecțiune, culmile pierdute cândva de om și de a ne reaprinde în inimă nostalgia lor. RAPORTUL GENETIC DINTRE RELIGIE Șl CULTURĂ Raportul genetic dintre religie și cultură nu e o chestiune la care se poate răspunde ușor. Ea face parte din categoria
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ar înăbuși talentul original și geniul creator, neîmpăcate cu disciplina-i strâmtă”(Ibid. p. 524. ). Urmând tipicul revoluționar francez, bolșevismul a distrus impunătoarea cultură pravoslavnică, dezvoltată din duhul Bisericii; în locul ei se întinde această paragină peste care domină ca o culme a demonicului spirit caricatural! sanctuarul unui ateu divinizat. Negativismul modern, trecut din faza teoretică în faza violenței de stat, atinge o limită extremă dincolo de care nu se mai poate înainta. Monstruoasa caricatură a religiei și culturii se menține în Rusia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
le-a contestat, ea e izolată de religie asemenea unui prunc căruia, după ce i s-a tăiat legătura ombilicală, i se refuză și sânul matern. Aproape nici un tratat de estetică nu vorbește de această legătură mulțumită căreia artele au atins culmile supreme de dezvoltare, dar în majoritatea lor aceste tratate iau atitudine împotriva așa-zisului „misticism estetic” care trebuie expulzat din preocupările cercetătorilor experimentali, fiindcă altfel i-ar împiedica să găsească esența artei. Trebuie să spunem de la început că, pe cale experimentală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creat capodoperele fără pereche ale artei. Autonomia artei, adică libertatea de manifestare a modului artistic, a existat totdeauna în Biserică. Disciplina ci spirituală, departe de a jigni această autonomie, a stimulat-o și a canalizat-o spre cele mai înalte culmi ale plăsmuirilor. Apa curge singură ia vale, dar fluviul n-ar exista fără disciplina celor două maluri, care îi conturează direcția. Față de autonomia disciplinată de Biserică, autonomia artei înțeleasă modern e ca un torent de apă revărsată în nisipurile incapabile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lucrurile există real în timp și în spațiu, iar spiritual există din veșnicie ca idei sau prototipuri în cauza lor în Dumnezeu. Sentimentul religiosal naturii are o însemnătate considerabilă pentru viața creștină. Căci dacă nu toți ne putem ridica pe culmea vederii lui Dumnezeu fărăajutorul ochilor, fiecare e înzestrat cu facultatea contemplației sensibile pentru a lămuri din strălucitoarele hieroglife ale lucrurilor numele Creatorului lor. Sensibilitatea e modul cel mai rudimentar de cunoaștere, indirectă, a lui Dumnezeu, dar tocmai prin aceasta e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în corpul efebului adorat pentru inefabilele sale grații perverse. Antropomorfismul grec, ridicat la rangul de principiu universal în religie, se repercutează în artă prin cea mai degradantă mizerie morală, îmbrăcată în cele mai seducătoare forme estetice. Dacă filosofia platonică reprezintă culmea idealismului grec, tocmai acest idealism ne apare mai profanat de josnicia patimii justificate metafizic, în realitate, Elada păgână n-a cunoscut niciodată estetismul pur, cum îl concep și cum îl pretind teoreticienii moderni. Arta ei, în mare parte, e apoteoza
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
esteticul de clementele eterogene. Aceasta ar însemna, în principiu, că nimeni nu poate gusta arta în cadrul unei religii, când în realitate nu există artă autonomă față de religie decât în epoca modernă. Și cum tocmai arta înflorită sub auspiciile religiei reprezintă culmea creației frumoase, ar fi absurd să credem că miile de ani care au cultivat-o au fost incapabile s-o guste din pricina credinței. În speță, arta grecilor e identică cu mitologia lor religioasă. Iar fenomenul de divinizare a artei, adică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vers de George Coșbuc: Sunt suflet în sufletul neamului meu sau a versului eminescian: Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul. Prin personalitatea lui, artistul e un filtru al esenței etnice, o încarnare a spiritului autohton. Și pe orice culme s-ar fi ridicat, el se încovoaie din nou, prin necesitatea de expresie a artei, către neamul său. Față de frumusețea întrezărită sus, el e receptacolul înălțat s-o primească în numele colectivității etnice. Față de neamul său, el e profetul care coboară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
omul în culminația contemplației mistice nu e nici inconștient, nici conștient în mod obișnuit, ci supraconștient prin asimilare cu lumina frumuseții necreate. Această supraconștiință, sau această conștiință divinizată e confirmată în experiența mistică și în doctrina sublimului vizionar, care reprezintă culmea clasică a contemplației ortodoxe: Sfântul Simion Noul Teolog. Nimeni ca el n-a justificat cu o forță mai impunătoare necesitatea contemplației pentru ca viața creștină să poată fi desăvârșită. Contemplația este iluminarea spiritului. Întreaga doctrină creștină nu e o cucerire prin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lor cel mai adânc. Iar acest izvor ascuns, din care gâlgâie în suflet fenomenele psihologice și se revarsă în afară întâmplările și faptele, e spiritul, pe care îl vede până în profunzimile abisului, în demonica lui înstrăinare de Dumnezeu și până pe culmile vecinătății cu Dumnezeu Descoperirea acestui spirit ascuns, focar central din care se împroașcă în afară amestecatele aspecte ale vieții, e tema fundamentală a operei lui Dostoievski. În experiența lui artistică, viața e așezată ca într-o retortă de alchimist și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Dumnezeu înseamnă raiul pe pământ. Dar cum lucrul acesta nu se vede în dezordinea haotică a lumii sub păcat, Dostoievski plăsmuiește în nuvela Visul unui om ridicol, care e un mare poem filosofic, imaginea paradisului posibil. Un om în culmea deznădejdii adoarme cu revolverul pe masa de noapte și visează că s-a sinucis. Un geniu necunoscut îl scoală din mormânt și-l poartă prin spații stelare până într-un tărâm, care aduce cu Arcadia fabuloasă ori cu Edenul biblic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu plouă zile una după alta? Ce se află între gard și drum? Care roată nu se învârtește când merge mașina? De ce barza stă într-un picior? Care este diferența între somn și căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la inimă, că nu suferă în casa lui oameni străini și, când va veni cu oile de la pășune, are să fie foc și pară, chin și vai de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
relație: "Mai mortală e aia de pe HotNews, Blăjan etc., că are un nume lung, care pe la 12.50 ieri dădea că deja Barroso a anunțat portofoliile, când el de fapt urma să înceapă să vorbească peste jumate de oră. Și culmea, domnița asta Blăjan dădea asta ca [pe] o corespondență din... Stockholm. Ce căuta neamțul în Bulgaria?" (userul "johnnybravo", 28.11.2009, http://www.mediafax.ro/politic/ barroso-indignat-de-intrebarea-unui-jurnalist-roman-pe-tema-nominalizarii-lui-ciolos-la-agricultura-5137616) 2.3.2. Există, apoi, reîncadrarea "slabă" marcată implicit, cu ajutorul unor indicii textuale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nerevendicarea tuturor celor pierdute, dar ținea la recâștigarea Țării Secuilor, nemulțumindu-se doar cu soluția autonomiei. În același timp, încerca să-și prezinte punctul de vedere drept unul al compromisului: Dacă suntem dispuși să contribuim la trasarea unei frontiere pe culmile Carpaților și prin Munții Metaliferi ai Transilvaniei, din punct de vedere strategic acest lucru este în sine un sacrificiu imens", scria el ministerului Afacerilor Externe britanic 6. Însă, acolo, politica ungară nu era nici pe departe calificată ca una temperată
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
diplomați și ofițeri - care călătoreau pe vasul cu aburi Zsófia (Sophia) - a fost condusă de diplomatul Hory András. Hory reprezenta, în diplomația ungară, linia de mijloc, stabilă și de încredere; născut la Cluj, ambasador la București, Roma și Belgrad, în culmea carierei la mijlocul anilor treizeci, el devenise locțiitorul permanent al ministrului Afacerilor Externe - expus veșnicelor ironii, peste măsură de sarcastice, ale șefului său, ministrul Kánya Kálmán. Până în septembrie 1939 a servit ca ambasador la Varșovia, după care a trăit viața liniștită
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
filmele cu subiect transilvan s-au bucurat de un oarecare interes: Mireasa din Trascău ("Torockói menyasszony") (1937), Uz Bence (1938), Castelul din Transilvania de Hunyadi Sándor (1940) au atras atenția. Dintre filmele născute în această perioadă cel intitulat Oameni pe culmi (Emberek a havason/1942) realizat de Szőts István, originar din județul Hunedoara, a avut, cu siguranță, cea mai durabilă influență asupra artei cinematografice autohtone. Filmul, creat după nuvela lui Nyírő József, spre deosebire de obiceiurile vremii, nu a fost realizat în condiții
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
obiceiuri. Am simțit că este foarte important să-mi cunosc rădăcinile. Am fost mândră totdeauna de oamenii locurilor, de măreția ținuturilor. De fiecare dată când mă întorc acasă îmi tresaltă inima de bucurie, când urc drumul șerpuit și ajung pe culmea dealului Vf. Crucii, de unde se așterne ca-ntr-o poveste Valea Proviței. Valea Proviței are un farmec deosebit nu numai pentru noi, cei născuți și crescuți aici, ci și pentru oamenii străini, până mai acum ceva timp, de acest loc.
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]