8,407 matches
-
știu să reflecteze decât individual. Nevoile clasice ale reflecției strategice se rezumă la diagnosticul activităților existente. Dar, Într-o perioadă a schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Firmele românești Întâmpină multe alte dificultăți, cum ar fi: 1) greutăți În conceperea produselor simple, fiabile; 2) se acordă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Înțelese În termenii teoriei probabilităților). Nevoile clasice ale reflecției strategice se rezumă la diagnosticul activităților existente. Dar, Într-o perioadă a schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Centrând posturile de muncă pe o sarcină ușor de Însușit, se caută un anumit tip de flexibilitate care este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
un centru al vieții cultural-politice a localității. S-a acordat sprijin financiar elevilor săraci sau suferinzi, pentru a-și continua studiile. Inițiativa ca profesorii și învățătorii din Năsăud să conferențieze pe teme diverse, dar de interes deosebit este primită cu entuziasm. În februarie 1870 sosește din partea revistei orădene „Familia” un cadou reprezentativ, portretul lui Mihai Viteazul, eroul bătăliei de la Călugăreni. La începutul secolului al XX-lea se vor organiza manifestări artistice menite a marca împlinirea a patruzeci și cincizeci de ani
CASINA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286133_a_287462]
-
Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic, legende și snoave. Nu sunt neglijate nici baladele. Din păcate, entuziasmul de culegător al lui C. nu este echivalat și de grija pentru păstrarea autenticității materialului adunat, îndeosebi în ce privește fidelitatea lingvistică. Meritul său rămâne acela de a fi făcut cunoscute mai multe piese cu circulație locală (Mârza, Rusalin al lui Damian
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
ales cu G. T. Kirileanu) opera lui Eminescu, Creangă, Alecsandri, Odobescu. Situându-se decis pe pozițiile tradiționalismului, nu este de mirare că se numără printre întemeietorii mișcării sămănătoriste. După o perioadă de atașament fără rezerve față de N. Iorga, își temperează entuziasmul, adoptând o atitudine mai rezervată și chiar distanțându-se de mentor, spre a se apropia, în anumite limite totuși, de poporanism. Sămănătorismul său excesiv și dogmatic l-a descalificat în ochii moderniștilor, care i-au reproșat insensibilitatea la literatura mai
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
ține ședințele de cenaclu) și poetul și dramaturgul Wolf von Aichelburg. Deși nu fusese de acord cu scrisoarea adresată lui Lovinescu, Blaga rămâne o prezență vie și consistentă în cadrul acestei mișcări - care depășește rapid, prin seriozitate, deschidere și aplicație, faza entuziasmelor juvenile. „Revista Cercului Literar”, cu numai șase apariții (cinci numere lunare, între ianuarie și mai 1945, respectiv unul triplu, pentru lunile iunie, iulie și august), dovedește soliditate și amplitudine culturală, deschizându-se în egală măsură către „literatură, filosofie și artă
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
pe care n-o compensează efortul de analiză psihologică. Domeniul în care C. are mai multă personalitate va fi cel al criticii, distingându-se și aici o perioadă de maturizare, în virtutea căreia el cenzurează literatura provincială, cu excesul ei de entuziasm și patos tineresc; se situează, astfel, pe o poziție contrară celei susținute cu ani în urmă, schimbare datorată, probabil, experienței literare acumulate. Câștigând în echilibru și luciditate, spiritul critic al lui C. dobândește rigoare și disciplină. De altfel, el se
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
Cioculescu, Itinerar, IV, 372-384; Ciopraga, Propilee, 253-265; Scarlat, Ist. poeziei, II, 129-132, 176-180, III, 14-16; Leonte, Prozatori, I, 60-78; Adam, Planetariu, 112-134; Ungureanu, Proza rom., I, 91-116; Tihan, Apropierea, 93-100; Cosma, Romanul, I, 108-114; Vasile, Conceptul, 152-156; Alex. Ștefănescu, Sensul entuziasmului, RL, 1989, 3; Mircea Martin, Sensul clasicismului, RL, 1989, 26; Viorel Alecu, G. Călinescu și „Jurnalul literar”, București, 1989; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 302-309; Cornea, Aproapele, 398-409; Nicolae Manolescu, G. Călinescu teoretician al istoriei literare și critic literar, RL, 1990, 11; Lovinescu
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Guthrie - pe deplin valabilă și în educație. Este cert că numai marii comandanți - de la Temistocle și până la Napoleon, au respectat această normă pe câmpurile de luptă. Altfel nu ar fi fost biruitori, întrucât soldații nu i-ar fi urmat cu entuziasmul necesar. Tot astfel, probabil numai marii educatori ai „perioadei axiale” din istoria umanității (K. Jaspers)2, adică Lao Zi, Confucius, Socrate, Buddha și Iisus Hristos, au respectat principiul „interdicției imposibilului”, reușind să genereze nu doar mari religii, ci și generații
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Gloria pedagogică a lui Skinner a fost dată de aplicarea datelor psihologice expuse anterior la problematica învățământului. Ideile lui au fost expuse sintetic în studiul „Programmed Instruction and Teaching Machines”. Expunem aceste idei ca atare. Dar întreprinderea lui Skinner, în ciuda entuziasmului stârnit inițial, s-a dovedit un eșec de-a dreptul catastrofal. Și totuși, multe dintre ideile sale au rezistat, deschizând cu totul alte orizonturi decât cele la care visase Skinner. El credea că, dacă informațiile noastre despre achiziția și păstrarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Dezavantajele sunt și ele însă la fel de evidente: cel mai important dintre acestea privește relativa dificultate de introducere a metodei; Metzger spune că „seminarul socratic nu merge de la început bine; prima zi este clar haotică, iar când elevii au devenit entuziaști, entuziasmul nu i-a condus la profunzime” (Metzger, 1993, p. 246). 2.8. Tehnica plusurilor și minusurilortc "2.8. Tehnica plusurilor și minusurilor" Participanții la un stagiu de învățare sunt împărțiți în două tabere. Fiecare dintre componenții unei tabere își va
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vocabularului. Cu ce avea la îndemână, Cantemir nu avea cum să scrie Istoria ieroglifică, text în care sunt vehiculate idei, concepte, în care sunt folosite reguli clare ale retoricii, logicii ș.a.m.d. Și în această privință trebuie însă controlat entuziasmul care îi face pe unii cercetători să îi atribuie cărturarului intenții străine. Dacă tânărul principe frustrat a introdus în alegoria sa termeni alogeni, "neologisme", cum le numim astăzi, pe care i-a explicat în acea "scară a numerilor și cuvintelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a bunei conduite. Sigur, influența Fiziologului este evidentă și aici, deși cele două lucrări, în diferite variante, au lucrat în paralel, completându-se fericit. Florilegiul italian i-a fost cunoscut și lui Leonardo da Vinci, care l-a imitat cu entuziasm în câteva note care alcătuiesc un mic bestiar de uz propriu 51. Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
două). Cea de a doua versiune caracterizează mentalitatea renascentistă, care caută soluții pentru om și nevoile sale, care cercetează și, în cele din urmă, ajnge să-și dărâme propriile mituri sau pe cele pe care părea să le preia cu entuziasm dintr-un trecut supus unei regii proprii. Cantemir este interesat în mod special de această versiune renascentistă, care valorifică proprietățile curative ale cornului de inorog și nu doar ignoră, ci refuză în mod manifest cealaltă variantă, privitoare la prinderea animalului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care puritatea era încă exemplară. Inorogul lui Cantemir are conștiința tragică a faptului că el este ... "ultima licornă" și deplânge, în tonalități răvășitoare, această fatalitate. Cum este vorba de una dintre cele mai frumoase pagini din literatura română, citez cu entuziasm: "Plecatu-s-au cornul Inorogului, împiedecatu-s-au pașii celui iute, închisu-s-au cărările cele neîmblate, aflatu-s-au locurile cele necălcate, în silțele întinse au cădzut, puterii vrăjmașului s-au vândut. Ce mângâiare i-au rămas? Nici una. Ce sprijeneală i-au rămas
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o alternativă de adminis 78 trare a insulinei la persoanele cu diabet zaharat tip 1. (1) Modelul tip AutoSyringe, cunoscut sub numele de "Big Blue Brick," introdus în anul 1978, a fost prima pompă comercială pentru adminstrarea subcutană a insulinei. Entuziasmul care a cuprins lumea medicală după introducerea acestui dispozitiv de administrare a insulinei, a determinat o amplificare a cercetărilor în domeniu și a fabricării de pompe de insulină. Inconvenientele de ordin tehnic (dimensiuni mari, insuficientă siguranță, manevrarea dificilă), au redus
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
a treia sau a patra propoziție că "nu este încă pe deplin demonstrat....", indiferent care e subiectul despre care vorbești. 5. Dacă conduci acest curs de unul singur, asigură-te că ai introdus atmosfera potrivită. Atenție la orice urmă de entuziasm! Fii detașat, serios și, mai presus de toate, sceptic. 6. Dacă faci acest curs de educație în echipă, asigură-te că întotdeauna vor apărea figuri noi (minim 7 educatori, unul după celălalt). Aceștia ar trebui să se roteze în permanență
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
pentru că această ar putea atrage după sine riscul ca pacientul să chiar facă acest lucru. 6. Am menționat deja importanța păstrării unei atitudini emoționale adecvate față de pacient și față de materialul pe care-l prezentăm. (Ferește-te de orice formă de entuziasm!) Pe lângă metoda scepticismului indiferent ("În primul rând, nu știm dacă chestia asta funcționează, iar în al doilea rând, oricum nimeni nu reușește s-o facă..."), a cărei eficiență a fost dovedită, alte 2 metode de training par a avea același
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
1930 și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În general, este explicată prin numărul mare de reviste care ofereau posibilități multiple de alegere între povestiri de tot felul, în lipsa romanelor SF39 propriu-zise. Textele respective se bucurau de succes grație entuziasmului cu care foloseau "termeni științifici" pentru a face să viseze o populație întreagă de cititori fascinați de progresul tehnic. Segmentarea pieței, ca și numărul de reviste care o susțineau au transformat SF-ul într-un "gen cu siglă"40 original
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
maestrul care l-a format: „Lancereaux a fost un om de geniu care, nemulțumit de rutina și obscurantismul clasicismului medical, a construit Medicinii, piatră cu piatră, un palat grandios și splendid, în care se poate vedea limpede. Presupuneți, poate, că entuziasmul meu se explică prin faptul că am fost instruit la școala acestui Maestru. Dar pietatea elevului se găsește aici în fața datoriei profesorului, care trebuie să-și cântărească toate cuvintele pe care le pronunță și să probeze tot ceea ce el afirmă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
supraîncărcat, cum îl denumește Kastenbaum (apud Vekolka, 2004), care destabilizează capacitatea adaptativă a specialistului, favorizând astfel producerea burnout-ului. Conform autorităților domeniului, burnout-ul este un fenomen procesual, care implică cinci secvențe distincte (Fekete, apud Vekolka, 2004): debutul, când specialistul învestește un entuziasm debordant și nu-și cenzurează deloc identificarea sa cu bolnavul; urmează perioada de stagnare; apoi etapa frustrării, când se îndoiește de însăși valoarea profesiei și a competenței sale în domeniu; faza apatiei, care se traduce prin reducerea evidentă a contactelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nevoie de ideea de geniu ca să le măsoare. În felul lui stângaci și greoi, Mumuleanu are destule cuvinte. Ca să vorbească despre fantezie folosește vocabularul stărilor halucinatorii ("Acel năluc al minții, pătimind de un ce, țese idei și păreri"); ca să prezinte entuziasmul poetic dispune de fizica populară a lichidelor ("duhul fierbe ca o smoală"); ca să evoce consacrarea supremă a lui Homer are atributele verticalității ("Toți cei ce înțeleg pre acest poet să spăimântează de înălțimea condeiului său"). Toate lucrurile foarte speciale ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
face din oameni de rând. Mediocrilor. Geniul intervine acolo unde resursele sunt puține, ca o garanție universală, acordată tuturor. Misiunea sa e să deschidă nelimitat câmpul literaturii, printr-o cuprindere difuză, imprecisă și nonexclusivă a disponibilităților creatoare. De aici și entuziasmul lui Mumuleanu: în sfârșit, are despre ce scrie. Despre "materia subțire" a poeziei nu erau multe de spus, abia îi iese un text de cinci pagini. Prefața Caracterurilor e însă interminabilă, de vreo nouăzeci de pagini, practic jumătate din volumul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
punct ideea desuetă de geniu se întâlnește cu proiectul teoriei literare demonstrează măsura în care această capacitate a literaturii e importantă pentru noi. Ne arată că în tematizarea geniului se exprimă mai mult decât o excitație naționalistă: mai mult decât entuziasmul unui popor deposedat care primește brusc șansa unei realizări superioare prin creații spirituale, e vorba de literatura însăși, care încearcă să își înțeleagă productivitatea. Din acest punct de vedere, scenariul nașterii unei culturi literare nu reprezintă decât aplicația particulară a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
astfel, să spună fiecăruia "Sarsailă" ar fi monoton și ineficient. Criticul va căuta deci modalități de declinare și, în același timp, de identificare a unei atitudini generale, de transformare a numelui propriu într-o categorie universală. Îl găsim ca adjectiv: "entuziasmul său sarsailesc"25; ori ca substantiv: "Frica de Drăgani oare m-a făcut să le dau astfel de nume, sau sarsailia mea?"26, spune într-un articol din 1847. Sau altundeva: "aci nu e ignoranță, nu e sarsailie, căci amândouă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]