7,663 matches
-
Într-un rond mare, Adînciți În Întristare, Pe secriu-și fiecare Oasele-și a rezemat.” Strigoii sînt foștii despoți, vînzători de țară, demnitari lacomi... Glasul ceresc intervine și pune capăt adunării sinistre, iar focul dumnezeiesc trece și purifică păcătoasele locuri. Fantasticul lui Alecsandri nu e pur. El exprimă, de regulă, o morală. Strigoii sînt produse ale păcatului. Discursul fantastic ascunde (În Strigoiul cel puțin) și un discurs patriotic, cu o mică notă profetică. În Grui SÎnger aflăm descrierea orei de mister
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
despoți, vînzători de țară, demnitari lacomi... Glasul ceresc intervine și pune capăt adunării sinistre, iar focul dumnezeiesc trece și purifică păcătoasele locuri. Fantasticul lui Alecsandri nu e pur. El exprimă, de regulă, o morală. Strigoii sînt produse ale păcatului. Discursul fantastic ascunde (În Strigoiul cel puțin) și un discurs patriotic, cu o mică notă profetică. În Grui SÎnger aflăm descrierea orei de mister și de groază, cu mijloacele lirice ale epocii: „E ora de mistere, de groază și de șoapte CÎnd
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
onomastic. Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse”. Figura seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord. Discursul moral și patriotic. Peisajul lui Bolintineanu, gustul „vălmășagului”. Elementele fantasticului. Balada Domnul de rouă. Masa: locul și timpul meditației. Stînca și spațiul singurătății. Erosul lui Bolintineanu. Regimul farmecului vergural, „Rumeneala”, cartea de vizită a inocenței. Loialitatea ochiului. Amorul magic. Figura «raptuluiă Femeia la vîrsta canonică. Figura mistificației și a sacrificiului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
contrazică nu doar subiectiva proză eminesciană, ci și întreaga literatură a criticului de la Sburătorul, edificată pe tiparele romantice ale melodramei (racordate, desigur, la spiritul sensibilității moderne). Un alt motiv de incomprehensiune l-ar putea constitui reticența raționalistului Lovinescu față de genul fantastic desconsiderat din pricini, desigur, temperamentale, fără niciun argument serios, care să pună la îndoială valoarea estetică a textelor din categoria cu pricina. În schimb, legătura subterană, de viziune, dintre poezia și proza eminesciană a sesizat-o corect Ibrăileanu, ale cărui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deși intuise că în Sărmanul Dionis se află și "cheia" metafizicii și a psihologiei eminesciene, și "secretul" literaturii adevărate, criticul-prozator n-a izbutit să descifreze corect mecanismul epic al nuvelei. Poate că, de n-ar fi respins de plano genul fantastic (pe care, pretindea Todorov, psihanaliza l-a îngropat definitiv 211), Lovinescu ar fi reușit să înțeleagă mai bine proza eminesciană și, o dată cu ea, marea literatură (diferența dintre "psihologic" și "fantastic" fiind doar una de limbaj, de "formă", și nu de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Poate că, de n-ar fi respins de plano genul fantastic (pe care, pretindea Todorov, psihanaliza l-a îngropat definitiv 211), Lovinescu ar fi reușit să înțeleagă mai bine proza eminesciană și, o dată cu ea, marea literatură (diferența dintre "psihologic" și "fantastic" fiind doar una de limbaj, de "formă", și nu de "fond"). Din acest motiv, după cum ne dăm seama și din dosarul receptării critice a romanelor sale, Lovinescu s-a văzut contestat nu atât în calitate de critic (profilul psihologic schițat poetului nostru
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Max, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. Shusterman, Richard, Conscience du corps. Pour une soma- esthétique, tr. Nicolas Viellescazes, Éditions de l'éclat, 2007. Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973. Vianu, Tudor, Mihai Eminescu¸ Editura Junimea, Iași, 1974, ediție și prefață de Al. Dima. Zamfir, Mihai, Din secolul romantic, Editura Eminescu, București, 1989. Indice de nume A Alecsandri
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean Marc Defays • Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al vizualității; ca atare, el înțelege prin "personalitate" principala "proiecție occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în lumea sensibilă, omul e condamnat să cunoască numai în mod fantastic". 166 Camille Paglia, op.cit., p. 63: "The Egyptians eye is synonymous with Western personality. Because the soul was thought to reside there, the eye is always shown full face, flounderlike, even when the head is in painted profile". Nu întâmplător
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cale de acces către inconștient) este inima: "orice cugetare serioasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă" (apud Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra cuvântului și al esenței fantastice a intelectului" (pp. 25-26). 170 Analizând metamorfozele liricii eminesciene, care evoluează de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul e expresia perfectă a relației eu-lume
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în procesul creației, l-a ilustrat în termenii unei ecuații simplificatoare, astfel încât "veghea" și "visul", "realitatea" și "iluzia", în loc să desemneze o unitate, ilustrează dualitatea ireductibilă a sufletului omenesc. 210 Ilina Gregori, op. cit., p. 90. 211 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973, capitolul "Literatură și fantastic", pp. 182-201. Plecând de la premisa că literatura fantastică reprezintă "un teritoriu strâmt, dar privilegiat, de unde se pot formula ipoteze cu privire la literatură în general", Todorov
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ireductibilă a sufletului omenesc. 210 Ilina Gregori, op. cit., p. 90. 211 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973, capitolul "Literatură și fantastic", pp. 182-201. Plecând de la premisa că literatura fantastică reprezintă "un teritoriu strâmt, dar privilegiat, de unde se pot formula ipoteze cu privire la literatură în general", Todorov ajunge la concluzia pripită că, în secolul XX, psihanaliza "a înlocuit (și a făcut prin asta inutilă) literatura fantastică". Dovada: "astăzi nu mai e
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Plecând de la premisa că literatura fantastică reprezintă "un teritoriu strâmt, dar privilegiat, de unde se pot formula ipoteze cu privire la literatură în general", Todorov ajunge la concluzia pripită că, în secolul XX, psihanaliza "a înlocuit (și a făcut prin asta inutilă) literatura fantastică". Dovada: "astăzi nu mai e nevoie să recurgi la diavol pentru a vorbi de libidou". 212 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, Bălăuca (roman) ", în Vremea, an VIII, nr. 417, 8 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt, în E. Lovinescu, "Sburătorul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Influențat de direcția pașoptistă, autorul consideră „tradițiile” drept mărturii pentru „întregul caracter al unui popor”. El modifică, în manieră cultă, povestirea populară despre Păcală, dând narațiunii un caracter biografic. Inserează alte importante elemente folclorice: credințe despre curcubeu, despre belciugari (ființe fantastice), jocuri de copii și cimilituri - S. dă aici prima colecție de acest gen în folcloristica românească -, obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou. Culegeri: Pepelea sau Tradiciuni năciunare românești, Iași, 1851. Repere bibliografice: Urechia, Ist. șc., I, 201, 245, 267
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
Laurențiu Ulici, „Vară nebună cu bărci albastre”, CNT, 1983, 30; Cornel Regman, „Vară nebună cu bărci albastre”, VR, 1983, 10; Liviu Petrescu, „Vară nebună cu bărci albastre”, TR, 1985, 45; Marian Papahagi, Jurnal în „Arcadia”, TR, 1987, 4; Nicolae Manolescu, Fantasticul moral și satiric, RL, 1988, 10; Geo Vasile, Romanul cu energie neconvențională, LCF, 1997, 4; Rusanda Mureșan, Scriitori constănțeni, ST, 1997, 4-6; Dicț. scriit. rom., III, 487-488; Popa, Ist. lit., II, 894-895; Dicț. analitic, IV, 342-344. N.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
bine dezvoltat. Reprezentări: se orientează destul de bine În spații largi, Întâmpină dificultăți În a se orienta În pagina caietului sau a foii de desen ori Într-un text scris; În redarea literelor de tipar unele sunt scrise „În oglindă”; reprezentările fantastice insuficient dezvoltate; manifestă nesiguranță În lectură, neînțelegând toate noțiunile citite, face confuzii Între acestea. Gândirea: tempoul activității intelectuale destul de scăzut (influențează negativ randamentul școlar); nu stabilește Întotdeauna relații logice și cauzale Între fenomene; nu identifică soluțiile de rezolvare a problemelor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
Brooklyn, urmat de Queens, unde creșterea spectaculoasă a populației va plasa acest cartier pe primul loc în privința numărului de locuitori în viitorul foarte apropiat. În linii mari, New York a rămas orașul secolului XIX, secolul XX adăugându-i în principal o fantastică înălțare pe verticală, transformându-l într-o pădure de zgârie-nori. În anul 2008, din cele 5538 de clădiri înalte, 50 erau zgârie-nori cu înălțime de peste 200m, ce îi asigură New York ului locul I în SUA din acest punct de vedere
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
mare oraș din Istria croată este Pula, un oraș cu 62.000 locuitori (2006), care a fost centrul administrativ al Istriei din perioada romană. Este cunoscut pentru monumentele arhitecturale antice pe care le păstrează. Cu climatul său blând, cu peisajele fantastice, apele de turcoaz, orașul atrage numeroși turiști. Între punctele cel mai vizitate se înscriu: Amfiteatrul Pula Arena (cel mai bine păstrat monument antic din Croația; azi încă utilizat în timpul Festivalului de Film din timpul verii); Arcul de triumf: Arcul lui
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de 13ha, considerată a fi una dintre cele mai frumoase din Europa. e. Andorra este o destinație turistică importantă pe tot parcursul anului, atracția principală exercitând-o numeroasele stațiuni de schi din Munții Pirinei. f. Grecia este spațiul unei concentrări fantastice de situri cu rezonanță istorică în primul rând în Atena și împrejurimi, unde se remarcă: Acropole, Pireu, Teba, Corint, Capul Sunion, Eleusis, Insula Egina, Marathon, Salamida. În Grecia Centrală cel mai cunoscut centru turistic urban este Delphi, iar mai la sud
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
dreptate Anca Manolescu: uriașul record de 7 milioane de exemplare din Charlie Hebdo vândute după atentatul din Paris este un simbol social. Semnifică ,,un standard al opoziției față de violența teroristă cu justificare religioasă"201. Este, în același timp, și un fantastic atașament față de libertatea de expresie totală, fără limite. Milioane de oameni pariază pe ,,violența limbajului satiric infamant"202. La limită, ajungi să opui terorismului caricaturizarea religiei, fapt prin excelență patologic, scrie Anca Manolescu. Mai mult, se poate ajunge la compromiterea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Sonia Larian, la Paris, unde colaborează cu cronici la Radio France Internationale. Debutează în 1951 cu recenzii, la „Viața românească”, iar prima carte, monografia Liviu Rebreanu, îi apare în 1967, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Urmează eseuri - Gogol sau Fantasticul banalității (1974), Nicolae Labiș (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), Calea de acces (1982), Journal en miettes cu Eugène Ionesco (1993) -, culegeri de cronici - Structuri literare (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor), Critica - formă de viață (1976), Practica scrisului și experiența lecturii (1978), Printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
urmărind să facă înțeles procesul prin care freamătul interior și neliniștea s-au transformat în operă, devenind calm și obiectivitate. Cu alte cuvinte, tot spiritul creator este cel observat. Totuși, însușirile criticului își dau întreaga măsură în cartea Gogol sau Fantasticul banalității, unde reușește să evite ceea ce i s-a întâmplat în întâlnirea cu alți mari scriitori, și anume ca, însuflețit de religia literaturii, să îi așeze într-o lumină transcendentă, de infailibilitate, de supremă înțelegere a vieții, până la a stârni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]