8,564 matches
-
performanța prezentată este apreciată atât pe plan național, cât și pe plan internațional, fapt demonstrat de obținerea premiului pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Național de Teatru de la Pécs, din Ungaria pentru opera Bányavirág (în ) în 2012. Ceea ce privește folclorul, Ansamblul Artistic Mureșul a fost înființat în 1 octombrie 1956 cu 134 de membrii sub numele de "Ansamblul Secuiesc". Această perioadă a fost timpul când dirijorii, coreografii și soliștii împreună cu ansamblul au devenit cunoscuți în toată țara: Szalman Lóránt, Birtalan
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
aparțin, din punct de vedere organizatoric, de același nucleu -Simeria-, sunt foarte bine personalizate. Astfel portul popular, obiceiurile și tradițiile au particularitățile lor moștenite de secole, fiecare zonă devenind astfel o "bază de date" ca sursă vitală în orice societate: "folclorul". Ca ultim act important în segmentul cultural din Simeria este promovarea festivalului "Cântecele Streiului", susținut de asociația non-profit cu același nume, ce desfășoară o activitate culturală, civică și științifică, ce acceptă și promovează atât valorile și pricipiile naționale, cât și
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
Cele mai importante colegii naționale și licee teoretice din oraș sunt: Clujul este și un important centru al elitelor din domeniul științei. În cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române, își desfășoară activitatea următoarele institute profilate pe cercetarea științifică fundamentală: Arhiva de Folclor a Academiei Române, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Institutul de Istorie „G. Bariț” (care are și un departament de cercetări socio-umane), Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
(în , latinizat "Ioannes Caioni") (n. 8 martie 1629, Căianu Mic - d. 25 aprilie 1687, Lăzarea) a fost un călugăr franciscan din Transilvania, primul autor român de muzică cultă, constructor și reparator de orgi, culegător de folclor, gânditor renascentist și precursor al iluminismului. În legătură cu originea sa, Ion Căianu însuși notează: "„Natus valachus sum”" („M-am născut român”). Este primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania, în condițiile în care până relativ recent a fost considerat doar
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
românesc (2008)." Traian Vulpescu (ginere al preotului Ilarion Fiera) Profesor universitar la Conservatorul din Cluj, compozitor[1]. Ginere al primului preot din Plevna și frate al marelui interpret de operă Mihai Vulpescu.Autor a numeroase culegeri de muzică bisericească și folclor. Este înmormântat în cavoul familiei preotului Fiera din curtea bisericii Plevna. Ofelia Vaduva (descendentă din familia de învățători Blebea) Folclorist Autoare de lucrări cu tematică folclorică și etnografică: "Pași spre sacru, Magia darului, Valori identitare în Dobrogea, Sărbători și obiceiuri
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
ocupă o parte din teritoriul administrativ al comunei Petrești, cu extindere și în spațiul comunei Vișina. Primăria serbează ziua narciselor în fiecare an, în luna aprilie, odată cu zilele comunei, dată la care oficialitățile locale organizează diferite manifestări culturale ce îmbină folclorul cu tradiția, într-un cadru natural de excepție). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere satele Ragu și Petrești, cu o populație de 854 de locuitori. În comună
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
Bălăbănești este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Bălăbănești (reședința), Bursucani, Lungești și Zimbru. Se află la granița județelor Galați și Vaslui. În folclorul local, mai este denumită „Picior de Paris”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălăbănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,49%). Pentru 3
Comuna Bălăbănești, Galați () [Corola-website/Science/301206_a_302535]
-
folclorice cuprinzând muzică și dansuri populare, începând de seara și terminând a doua zi dimineața. Satul face parte din zona etnografică Făget, particularizată prin inepuizabilul tezaur de creații autentice transpuse atât în cantec cât și în basm, proză populară sau folclor muzical. Casele vechi din lemn și porțile sculptate, care încă se mai găsesc în sat, prezintă un farmec deosebit. Localitatea dispune si de un camin cultural, care însă găzduiește foarte rar activități cultural-artistice. Datorită pământurilor roditoare, ocupația de bază a
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
vizibilă. Muzica bretonă a trecut printr-o perioadă de revigorare, începând din anii '70, și este intens popularizată în momentul de față. Pe lângă instrumente caracteristice, în general diverse tipuri de fluiere, au fost adăugate și alte instrumente des întâlnite în folclorul celtic ca harpa și cimpoiul. De asemenea, sunt întâlnite și vioara și clarinetul, instrumente venite prin filiera franceză. O tradiție populară se numește "Fest Noz" (festivalul nopții) și este un obicei reînviat începând cu anii '50. De asemenea, festivalele de
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
biserică, un flăcău învelit în ramuri verzi și încadrat de alți doi tineri, băteau la porți și urau de belșug. Gazdele, după ce îi udau cu apă, îi omeneau. În acest timp copiii din sat se urzicau (se loveau cu urzici). Folclorul coregrafic și muzical din sat se încadrează în stilul sud-transilvănean. Între creațiile coregrafice locale cel care a dus faima satului în anii ’70 și ’80 a fost jocul „haidăul“. Grupul de dansatori din sat (acum desființat) a obținut cu acest
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
sat, în jur de 10 case construite pe parcursul secolului XIX. Statutul social al satului a fost de nobili încă de la începuturi, păstrând acest statut multe veacuri, iar astăzi locuitorii lui sunt foarte înstăriți. Ion Bârlea (1883-1969), preot și culegător de folclor. Vol. Însemnări din bisericile Maramureșului (1909), Balade, colinde și bocete din Maramureș, Cântece poporane din Maramureș (1924).
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
Ohaba este menționată pentru prima oară într-un document datat 31 mai 1561. Este cert însă faptul că satele au existat cu mult înaintea acestor date. Plaiul Cloșani o regiune conservatoare din punctul de vedere al păstrării peste timp a folclorului autentic. În Șovarna, foarte bine păstrate sunt obiceiurile legate de momentele esențiale din viața omului: nașterea, nunta, moartea. Amintim în acest sens: “punerea ursătorilor” sau “ploconul moșilor”, în legătură cu nașterea; pețitul, logodna, chemarea, bărbieritul mirelui, bradul, schimburile de daruri, ”orația mare
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
și 24° 20' și 38” longitudine estică, corespunzătoare orașului Rîmnicu Vîlcea. Distanța către localitățile apropiate: Prin apropierea localității trece calea ferată Sibiu - Făgăraș - Brașov. Din cauza puținelor descoperiri arheologice făcute în zona localității Racovița, cercetătorii au recurs la studierea toponimiei și folclorului local pentru a putea stabili vechimea așezării. Astfel, se menționează în literatura de specialitate că denumirea locală „La Cetățuică” , dat ipoteticei întărituri de pe vârful de deal aflat la cumpăna apelor „Valea Lupului” și „Valea Mârșa” , ar fi făcut parte dintre
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
de Crăciun, cete de călușeri din localitatea Covragiu vin să încânte locuitorii satului Plopi. În fiecare an (a treia zi de Paști) puteți participa la Nedeia din satul Plopi. Este un obicei strămoșesc foarte vechi. După părerea unor specialiști în folclor, își are originea în zilele solemne de bucurie organizate de români în cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin creșterea influenței bisericii în societate, nedeia se organizează în ziua hramului bisericii din fiecare sat. Nedeia este una dintre cele mai
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
Muzică folk este un curent ce descinde din folclorul american, avându-și rădăcinile în anii 1930. Părinții folk-ului sunt considerați cântăreții protestatari din anii Mării Crize. Joe Hill, membru al sindicatului revoluționar Industrial Workers of the World (IWW), cunoscut și sub numele de Wobblies; Woody Guthrie (1912-1967); Leadbelly
Muzică folk () [Corola-website/Science/300599_a_301928]
-
sub amprenta elementelor tradiționale. Costumele tradiționale caracteristice localității studiate au fost costumul femeiesc cu rochii colorate, cu cămașă albă, fustă colorată care avea ca bază culoarea gri, pe lângă acestea izmene, cioareci, laibere, cizme de piele și pălării mari pe cap. Folclorul muzical și literar nu are aspecte specifice localității, fiind sub influența zonei Mureșului. La diferite ocazii sunt folosite strigători și cântece la nunți și petreceri, descântece pentru bolnavi, poezii și cântece le sărbători religioase și istorice. Jocurile populare sunt : învârtita
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
familiei Sava), fiind înlocuite cu teracote și șeminee. Iluminatul era asigurat cu ajutorul unor candele, lumânări sau lămpi cu gaz lampant. În anul 1963 în localitate s-a introdus curentul electric. Așa cum afirma un învățat al neamului nostru, Ovidiu Denșeanu, în „Folclorul - cum trebuie înțeles”, Editura pentru Literatură, București, 1966, "„cineva nu trăiește numai din ce moștenește, ci și din ce se adaugă, pe fiecare zi în sufletul lui”", comunitatea rurală trăind și prin folclorul, obiceiurile și tradițiile sale. Momentele din care
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
învățat al neamului nostru, Ovidiu Denșeanu, în „Folclorul - cum trebuie înțeles”, Editura pentru Literatură, București, 1966, "„cineva nu trăiește numai din ce moștenește, ci și din ce se adaugă, pe fiecare zi în sufletul lui”", comunitatea rurală trăind și prin folclorul, obiceiurile și tradițiile sale. Momentele din care pornesc aceste obiceiuri sunt legate de evenimentele majore ale existenței omului: nașterea, căsătoria și moartea, de sărbătorile religioase, de ocupațiile practicate, în cazul nostru, „măsura oilor”, „ospățul oilor”. Sărbătorile de iarnă, care încep
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
României în data de 25.03.2008. e) Cercetarea științifică. In perioada 1969 - 1999 satul a fost studiat din punct de vedere folcloric de către cercetătorul prof. dr. Mihail M. Robea. În urma acestui studiu au rezultat două cărți ce tratează integral folclorul din Stroești - Argeș, dar și numeroase piese ce apar in diferite culegeri de folclor (Robea, 1980; Robea, 1997). Majoritatea informatorilor erau persoane în vârstă și mulți dintre aceștia nu mai sunt azi în viață dar au semnalat cercetătorului piese folclorice
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
satul a fost studiat din punct de vedere folcloric de către cercetătorul prof. dr. Mihail M. Robea. În urma acestui studiu au rezultat două cărți ce tratează integral folclorul din Stroești - Argeș, dar și numeroase piese ce apar in diferite culegeri de folclor (Robea, 1980; Robea, 1997). Majoritatea informatorilor erau persoane în vârstă și mulți dintre aceștia nu mai sunt azi în viață dar au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară. O altă acțiune de cercetare a fost aceea
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
ale nepoților la lumea bunicilor, realizându-se o punte între spațiu și timp. Foarte atractivă și educativă este și atmosfera care domnește în autocar în timpul deplasării. La stația de amplificare a autocarului li se prezintă traseul, date despre istoria locală, folclor, povestiri istorice etc. Uneori excursioniștii prezintă și ei câte o povestire. Așa s-au descifrat evenimente din istoria satului (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Expoziții personale. Persoanele vârstnice au contribuit decisiv la organizarea unor expoziții inițiate de Societate și
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
pentru mulți bătrâni. Unii dintre ei pregătesc timp îndelungat piese pentru câte o expoziție și apoi vin și propun organizarea expoziției (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Cercetarea științifică. Una din principalele acțiuni organizate a fost aceea de culegere a folclorului din Stroești și de valorificare a lui. Pentru aceasta, cercetătorul dr. Mihail M. Robea a mers cu magnetofonul din bătrân în bătrân și a înregistrat multe piese. O altă acțiune care s-a bucurat de sprijinul bătrânilor a fost aceea
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
și Valea Muscelului. În Șoptana, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, An III, nr.1 (7), martie, pp.1-4, ISSN 1844 - 2420. 25. OLTEAN, D., 2007. Burebista și Sarmizegetusa. Editura Saeculum I.O. București, pp. 257. 26. ROBEA, M. M., 1980. Folclorul poetic din Stroești - Argeș, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, București. 27. ROBEA, M. M., 1997. Basme, snoave, legende, povestiri populare - Proză populară din Stroești - Argeș, Casa Editorială Muntenia, București. 28. SACERDOȚEANU, A., 1974. Toponimie și onomastică pe Valea Vâlsanului, îndeosebi
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
și o forță de sugestie remarcabile prin motivele ce le transmit și prin linia melodică. Ele sunt cântate în nopțile de veghe, la căpătâiul mortului, după un ritual strict. În decursul vremii, creatorii populari și-au pus amprenta și asupra folclorului din Somușca care se integrează folclorului românesc în general. Am insistat succint asupra principalelor coordonate atnografice ale acestei comunități rurale, conștienți fiind de faptul că aspectele legate de cultura populară tradițională sunt cele mai expuse în timp transformărilor, degradării și
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
prin motivele ce le transmit și prin linia melodică. Ele sunt cântate în nopțile de veghe, la căpătâiul mortului, după un ritual strict. În decursul vremii, creatorii populari și-au pus amprenta și asupra folclorului din Somușca care se integrează folclorului românesc în general. Am insistat succint asupra principalelor coordonate atnografice ale acestei comunități rurale, conștienți fiind de faptul că aspectele legate de cultura populară tradițională sunt cele mai expuse în timp transformărilor, degradării și chiar dispariției. Situată într-o regiune
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]