8,525 matches
-
Închise apoi cu strășnicie intrarea Îngustă a peșterii, terminîndu-și treaba cînd deja se auzeau vocile marinarilor care ajungeau pe culme, la zece metri deasupra capului său. În lumina difuză care pătrundea prin fisurile din pereții de stîncă, se așeză În fotoliul lui, Își aprinse pipa și Începu să aștepte cu ochii ațintiți Niña Carmen, care stătea pe pat, mută și impasibilă, cu mîinile suav așezate pe pîntecele umflat. În cele din urmă, după o liniște grea care ajunsese aproape apăsătoare, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cât de extraordinar de obișnuită era: așa cum mi-o amintesc eu, a fost o capodoperă a domesticului lipsit de evenimente, ascunzând oroarea ce avea să urmeze. Citea ziarul în salon. Și nu - nu-mi imaginez eu: văd clar. Stătea în fotoliul mare, verde, cel mai departe de foc, și îi vedeam profilul schițat pe tapetul dungat, cu câteva clipe înainte să observe că mă aflam acolo. Își pusese jacheta cea veche din lână, de culoarea vinului de Burgundia, cum făcea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
-ai fost dintotdeauna priceput să ții discursuri la tribunal; cât de clar și succint ai fi putut să pui problema. „Pari sătulă până-n gât și plină de resentimente. Clar ți se pare oribil faptul că eu mă relaxez bucuros în fotoliul ăsta, pe când tu abia ai venit după o zi întreagă de muncă.“ Și asta poate că ar fi avut un efect. Dar obișnuința anilor ne permitea să vorbim fără să ținem seama de nimic din ceea ce se spunea de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
am pus haina în cuier și i-am spus peste umăr, luând-o spre bucătărie: — N-am făcut cumpărături - n-am mai fost în stare. — Stai așa, nu te aud. Vin eu. L-am auzit mormăind când se ridica din fotoliu și-am avut un ușor sentiment de satisfacție la gândul că-l făcusem să se miște. Se oprise în ușa bucătăriei, rezemat de cadru, având încă ziarul într-o mână. — Ce-ai zis, dragă? — Oh, nu trebuia să te miști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
niște laude pentru că am făcut târguielile. Asta contribuie mereu la îmbunătățirea atmosferei de acasă. Mai ales în zilele ca azi, când are pe față privirea aia care spune că nu-i deloc bine să stai și să te relaxezi în fotoliul tău. În plus, m-am gândit că o să mă ajute să scap de sentimentul neplăcut de plictis care îmi dă târcoale încă de la prânz. Indiferent cât de mult încerc să mă conving să scap de dispoziția asta - îmi fac în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
să cer prea mult, nu? Avocații sunt mult mai sus în rang decât inspectorii obosiți de la Ofsted. Ia relaxează-te tu pe scaunul ăla din nou, ca atunci când am venit eu. Nu m-ai văzut pe mine relaxându-mă în fotoliu de când am ajuns, nu? Am avut timp doar să-mi pun jos geanta și să-mi fac repede o cană de ceai, și după aia direct la magazin...“ Apoi mi-am amintit, ceea ce mi-a cam stricat fluxul - păi, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cu adevărat mare - că nu mai credeam în el. Tânjeam să mă duc pe la Hol, chestie pe care o făcusem în anul de dinainte cam pe la șase seara. Îmi amintesc cum îi lăsasem pe mama și pe tata așezați în fotolii în fața televizorului; încă mai purtau pălăriile de hârtie de la biscuiți și băuseră mult vin. Se vedea clar c-aveau s-adoarmă cu mult înainte de schepsisul de la finalul filmului Fight Club1, așa că știam că în dimineața următoare aveau să-l catalogheze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de tobă, am observat acum că era mai puțin regulată decât mi se păruse și nu mai era doar un acompaniament de fond, ci părea mult mai apropiată- ca și cum zgomotul era făcut de cineva din casă. M-am ridicat de pe fotoliu și mi-am pus ochelarii pe măsuța de lângă el, apoi am stat nemișcată, nesigură ce ar trebui să fac în continuare. Bubuitul ciudat continua, la un moment dat am auzit un țipăt slab, dar era foarte greu să-mi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
a fost al dracu’ de haios). Mama a pregătit sufrageria - am pus un cearșaf și din alea pe canapea, și după aia mama a zis că aranjează ea patu’ frumos după ce ne bem ceaiu’ și că Wayne poate să ia fotoliu’ ei care se întinde într-o chestie din aia. Mama cumpărase o cutie de bomboane și-o pusese lângă canapea, da’ după aia s-a simțit vinovată, c-a zis că nici măcar nu se gândise că poate mi-e mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
realitate, nu are cum să-mi strice o picătură, mai ales după umezeala de afară. Când am intrat în casă, mâinile îmi erau mai reci decât o bucată de gheață. Vrei un pișcot? Atunci putem strânge masa. Mirciulică rămase în fotoliu privind țintă un tablou cu cale. Vasul de argint se strâmta la gât. Potirele albe înfloreau pe o draperie de un roșu stins. Melania se întoarse din chicinetă aranjîndu-și părul. ― Un tablou de la bunica, dragul meu. E plin de atmosferă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de râs. ― Bietul prostuț! Cu ce gogoriță își închipuie că a discutat! Dar va veni. Fii convinsă, draga mea. Va veni! Va veni! Va veni! Luă sticla cu apă fierbinte pregătită în bucătărie și urcă în pat. Motanul adormise în fotoliu. ― Ce să-ți fac, dragul meu, dacă bei... Am să-ți povestesc mâine Scufița Roșie. Eu voi citi puțin din Loti... Pêcheur d'Islande. Are pagini a-do-ra-bi-le. Deschise cartea și cu un suspin începu să citească. Pe noptieră erau pregătite
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
inimă, draga mea! Melania Lupu își trimise o sărutare în oglindă și începu să pirueteze prin cameră. Se învîrtea ușor, cu brațele întinse. Sub poalele capotului deschise ca o umbrelă, se vedeau picioarele subțiri îmbrăcate în șosete albe. Căzu în fotoliu gâfâind. ― Dumnezeule! Nici nu credeam că băieții aceștia se vor lăsa atât de ușor convinși. Asta înseamnă un singur lucru, draga mea: Socotelile tale au fost exacte. Ai grijă doar ca succesul să nu te zăpăcească. Ar fi o greșeală
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de ceai. Ce zici, Mirciulică? E o ținută destul de convenabilă? Bătrâna se admira în oglinda fixată pe ușa interioară a șifonierului. Îmbrăcase o rochie cafenie cu o cravată verde închis. De la centură, fusta se deschidea în cute adânci. Pe marginea fotoliului își pregătise pardesiul ― un raglan dintr-o țesătură ecosez discretă ― și poșeta încăpătoare. ― Totdeauna am susținut că maronul este cel mai indicat pentru voiaj. O culoare care, hotărât, nu te avantajează, dar este extrem de practică... Mirciulică! Melania Lupu își izbi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
acasă. După aceea s-ar întoarce... Ionescu izbucni în râs. ― Și asta-i întreagă! Ce casă, domnule! ― Senilă, opină Scarlat mârâind. ― Stai jos, Melania, o rugă Șerbănică Miga, Am să-ți explic eu despre ce e vorba. Bătrâna alunecă în fotoliu. Începu să plângă. ― Nu pricep ce se întîmplă astă-seară. Toată lumea mă insultă. Simți privirea fixă a doamnei Miga și-și ascunse obrazul înlăcrimat în batistă. " N-au înțeles! Un getax abandonat în fața casei atrage atenția. Trebuie să le-o sugerezi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Nu știu ce să mai fac! Totdeauna a fost sensibilă... Când ordonanța le tăia o găină, se închidea în dormitor toată ziua. Ronțăia șocolată și plângea. Dacă nu insistam la telefon, n-ar fi venit. E vina mea... Melania Lupu prăbușită în fotoliu privea printre gene. Nările palide, lipite, păreau de ceară. Semăna cu o moartă. O bucată de ciment se desprinse brusc și căzu în partea cealaltă. Inginerul își vîrî brațul până la subsuoară, apoi se lăsă pe spate și începu să lovească
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și ridică receptorul. * ― Șmecherii ăștia au avut bani, nu glumă! Dascălu se zgâia încîntat la panourile albe cu ornamentații de aur care îmbrăcau pereții. Fără să-și dea seama, devenise sfios, încerca să nu atingă obiectele. Puse degetul pe un fotoliu Ludovic al XIV-lea îmbrăcat într-o tapiserie gobelin. Maimuțe delicate, brodate în nuanțe de brun și ocru, își făceau de cap într-un decor paradisiac. ― Stăteau pe ăsta? ― Așa-mi închipui. ― Ce de maimuțe! Și pe scaune, și pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în fața porții. Parcheaz-o în altă parte. Între timp poate găsesc ceva. Cârnul băgă arma în buzunar. Luă la întîmplare un trenci din cuier și ieși. Scarlat privi lung în urma lui cu inima strânsă. * Melania Lupu ținea pumnii ascunși în adânciturile fotoliului. Unghiile îi intrau în carne. Pe figura emailată, cu bucle argintii, se citea o atenție încordată. " Dumnezeule, ce ghinion! Ce neșansă oribilă! Alaltăieri tablourile erau încă acolo... Nu, nu, draga mea, te implor nu plînge! Adună-ți toate puterile și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
căzu întîmplător pe ceasul pilotului: 4. Se crispă brusc: ― Ce-ați spus? ― V-am oferit un punct de reper. Imobilul se află chiar vizavi de Muzeul Chiusbaian. O distanță de 30-40 de metri cel mult. Maiorul se agăță de brațele fotoliului. Simțea că amețește. "Muzeul Chiusbaian... Acolo au expus Femeia cu evantai!" Revăzu surâsul din spatele dantelelor albe apoi un altul, ofilit, dar încă fermecător: surâsul Melaniei Lupu. * Inginerul își privi ceasul: 4. Se simți dintr-o dată neliniștit, o neliniște de esență
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Fă, râse inginerul dând la o parte măștile din fața barului. Astea ce naiba le-ai mai cărat încoace? ― Nu sânt ale noastre? De ce să le las? ― Mă rog... Să-ți pregătesc cada? ― Cada! Am poftă să înot! Se azvârli pe un fotoliu cu picioarele repezite înainte: Ți-am spus că mor de plictiseală... Povestește ceva! Inginerul rânji. ― Uite, flăcăule, n-aș vrea să te dezamăgesc, dar, spre deosebire de alții, mie circul de astă-noapte mi-a cam epuizat resursele. Și ce mi-a rămas
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tîmpit! Vreau o poveste! ― Aș încerca eu, interveni timid Melania Lupu. Știu foarte multe povești pe care i le spun lui Mirciulică. Nu văd de ce nu i-ar plăcea și dumnealui una din ele. Dascălu bătu din palme. Alunecă de pe fotoliu și se așeză turcește în fața bătrânei. Melania ridică motanul în poală. Obrazul i se limpezi dintr-o dată. Ochii îi alunecară peste creștetul cârnului. Povestea în șoaptă, făcând abstracție de Ioniță, de Florence și de Șerbănică care o ascultau cu fețe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
piciorul apoi începu să se dezbrace. Avea mișcări mașinale din care dispăruse vioiciunea, nu mai fredona cu ochii în oglindă și nu mai dansa ținând în vârful degetelor poalele rochiei. Mirciulică ocoli de două ori camera circumspect. Se instală în fotoliu adormind aproape imediat. Melania scoase lucrurile din poșetă zăbovind lung cu fiecare, neștiind parcă ce să facă ori unde să-l pună. Trandafirii maiorului se ofiliseră. Luă glastra și se opri în fața fotografiei ei din tinerețe, cu mantilla și pieptene
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
degeaba de uiți așa urât. Mi-e teamă că ai deprins obiceiuri extrem de necuviincioase. Eu una am învățat că trebuie să spui mulțumesc pentru masă și să te declari încîntat de orice ți se pune înainte. Se instalară amândoi în fotoliu. Melania scoase dintr-un ghem roșu două andrele, înfășură firul de lână pe deget și începu să tricoteze. ― Asta calmează nervii, dragul meu, și oferă în același timp un spectacol liniștitor. Da, acesta e termenul: li-niș-ti-tor. Îți face impresia că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ne împăunăm căci totul s-a datorat întîmplării. La ce se va mai referi domnul Scarlat? Hai, Mirciulică, ai fost și tu de față! Cotoiul o privea concentrat, nemișcat ca un sfinx. Făcu pe neașteptate un salt acrobatic peste marginea fotoliului și traversă încăperea îndreptîndu-se spre ușă. Bătrâna îl măsură contrariată apoi se ridică să-i deschidă. ― Nu înțeleg cum poate să-ți ardă de plimbare tocmai acum. Aceasta nu-i o dovadă de sensibilitate, ci doar o manieră de a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-i mulțumise excesiv pentru bomboane. I-am luat o pereche la fel colonelului prin '39, la Pop și Bunescu. Cum se simte Florence? ― E cam indispusă. Natural, a fost o noapte de pomină. Luă loc încîntat pe cel mai comod fotoliu savurând dinainte deliciile celor ce aveau să discute. ― Când mă gândesc prin ce am trecut... Bătrâna îl întrerupse cu un surîs: ― O să ne punem imediat pe pălăvrăgit, dar dă-mi voie ca înainte de asta să fiu o gazdă amabilă. Budinca
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
A înțeles perfect situația. După mine însă nu are capacitate de sinteză. ― Capacitate de sinteză! exclamă sufocată Melania. Ce vrei să spui, Șerbănică? N-am auzit în viața mea cuvinte atât de importante! Miga, în elementul lui, se foi în fotoliu. ― Vreau să spun că nu are privirea aceea de ansamblu care triază, nu-i așa, selectează, selecționează cu discernământ înlăturînd balastul. Bătrâna se interesă timidă: ― Adică? ― Adică se împiedică în amănunte nesemnificative. Am să-ți dau un exemplu: se frământă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]