12,265 matches
-
arab Ibn Rashid, a fost nu numai un mare medic, dar și un istoric și filosof, faimos comentator al lucrărilor lui Aristotel (despre el, Dante pomenește în „Divina Comedie”: „Che e gran commento feo”). Încercarea lui de a împăca filosofia greacă cu teologia musulmană i-a adus critici virulente, atât din partea creștinilor (Toma d’Aquino), cât și din partea arabilor. Medicina ebraică s-a împletit cu cea arabă în marile orașe ale Orientului Apropiat (Bagdad, Damasc, Teheran), în cele ocupate prin expansiunea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
înclinație spre medicină, intrând repede în elitele societăților în care au ajuns. Ușurința însușirii unor limbi străine le-a permis accesul larg la mai multe scrieri, în special cele din lumea arabă, greu accesibile pentru europeni. Celebra Școală de medicină greacă din Salerno (Italia) a fost înființată de un evreu, un grec, un arab și un roman. Cel mai vestit medic evreu din Evul Mediu a fost Maimonide (1135-1204), pe numele iudaic Musa Ibn Maimud (35). Familia sa refugiindu-se din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
indiene), întrucât ele au fost transmise în Europa indirect și cu mari dificultăți; profunda cultură chineză, așa cum s-a dezvoltat ea în spațiul său închis (zidul chinezesc exprimă protecția voită față de restul lumii), s-ar putea să depășească valoric cultura greacă antică. Dacă aceasta din urmă a rămas ca temelie a culturii europene, este că peste ea s-au suprapus ulterior cultura romană, cultura arabă și apoi cultura europeană, cu numeroasele ei renașteri apărute după secolele VI-VII. Nefiind protejate de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
limba „unică” ar fi putut pătrunde și în straturile mai adânci ale populației europene, Europa Unită ar fi apărut mult mai devreme și mult mai firesc (49). Cu marile lor plusuri și cu micile lor lipsuri, cele două culturi europene, greacă și romană (cu influență mare și în Orientul Apropiat) sunt cele peste care s-au clădit numeroasele civilizații succesive europene, susținute inițial de doi factori: factorul religios (Europa a fost, cu mici excepții, un continent creștin) și factorul limbă de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
altă cauză importantă a fost reprezentată de schimburile comerciale importante ce se efectuau la Oxford (transporturile venite din Orientul Apropiat aduceau nu numai alimente și mirodenii, dar și cărți, precum și învățați evrei, capabili să traducă în latină lucrări din limba greacă, arabă sau ebraică). În fine, studenții de la Oxford care studiaseră la Paris și-au dat seama că la Oxford era acceptată o libertate mai mare de gândire, chiar dacă, în esență, învățământul era dominat și aici de Biserică. În plus, „cancelarul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Italia, 51 în Germania, 39 în Franța. Prima noastră tipografie, de la Târgoviște, datează din 1508. Johannes Guttenberg Între 1494 și 1515, tipografia din Veneția a lui Aldo Manuzio a tipărit nu mai puțin de 26 ediții princeps de autori clasici greci și de opere de referință din cultura greacă. În 1552 au apărut la Veneția și „Lucrările lui Aretaeus”, traduse în limba latină de Junius Paulus Crassus, un editor impresionat de claritatea textului și de valoarea lui. El a fost impresionat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
noastră tipografie, de la Târgoviște, datează din 1508. Johannes Guttenberg Între 1494 și 1515, tipografia din Veneția a lui Aldo Manuzio a tipărit nu mai puțin de 26 ediții princeps de autori clasici greci și de opere de referință din cultura greacă. În 1552 au apărut la Veneția și „Lucrările lui Aretaeus”, traduse în limba latină de Junius Paulus Crassus, un editor impresionat de claritatea textului și de valoarea lui. El a fost impresionat de faptul că „Marginile paginilor cărții vechi pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în sânge (48). În 1797 (două decenii mai târziu), John Rollo, chirurg din Edinburgh (născut în 1809), pe baza a două cazuri (la care adaugă altele în anii următori) folosește pentru prima dată adjectivul „mellitus” (care în limbile latină și greacă înseamnă „miere”). Astfel „diabetul” lui Aretaeus devine „diabetes mellitus”. El constată, de asemenea, influența diferitelor diete asupra „zahărului” din urină și propune ca tratament dietele bazate pe carne. Mintea sa iscoditoare (Rollo cunoștea bine lucrările lui Dobson la care se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
datorită inițiativei curajoase a unor cercetători antiprocustieni, printre care profesorul american Herbert Benson, de la Universitatea Harvard ocupă un loc privilegiat. El a înființat la universitatea respectivă Mind Body Institute, care se ocupă de așa numitele terapii noetice (nous, în limba greacă înseamnă „minte”), adică acele strategii care fructifică forța minții umane. Concepția lui gravitează în jurul principiului breakout (detașarea de orice gând) și care se acompaniază cu multiple efecte. Iată câteva dintre cele pe care le-a detectat în plan fizic: încetinește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care nu numai citeau, ci și scriau în germană. Erau boierii munteni sau moldoveni care își făcuseră studiile în străinătate și publicau frecvent în două sau mai multe limbi. Erau elevii Academiilor de la Iași și București care învățau cu dascăli greci. Toți aceștia cunoșteau bine preocupările secolului al XVIII-lea, aveau acces la "bibliografia" grea a genialității, la textele fundamentale în franceză, în germană sau în engleză. Dar nu ei aveau să importe ideea. În același an 1825, în care Mumuleanu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de secol. Chiar și o cercetare recentă, cum e aceea a lui Darrin McMahon, Divine Fury: A History of Genius 74, propune un parcurs cu multiple repere în cadrul universal al culturii occidentale: de la ideea de geniu în antichitatea romană și greacă, la reinvestirea conceptului în Renașterea italiană, până la redefinirea lui în Iluminismul francez, care pune bazele reprezentării moderne a personalității de excepție. În raport cu aceste tradiții, abordarea lui Anne Jefferson se distinge prin sublinierea explicită din titlul cărții, "geniul în Franța", care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
are în vedere mobilizarea unei caste privilegiate pe care să o instaleze deasupra plebei. Cum subliniază adesea, nu vizează boieria istorică, ci mai degrabă o funcție socială, apropiată de condiția profesionalizată a funcționarului: "Boierii la dânșii era arhonți, după limba greacă, adică "capi" sau "principi", iar nu domnul, și boieria a fost o meserie, iar nu o nobilitate ereditară"62. Într-o piesă din 1861, Două hordii și națio, se vede mai bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întipărește în numele poetului să răsară și în alte contexte - mult mai serioase. Iată primele pagini ale cursului de "Istoria literaturii" pe care l-am evocat deja. Expunerea e amplă și traversează fără o logică evidentă, amestecând, portrete de scriitori antici, greci și latini, câțiva renascentiști, autori preromantici, profeți din Vechiul Testament etc. Însă foarte repede în această expunere Heliade Rădulescu face loc unei reverii mimologice despre raportul dintre nume și activități. I se pare că autorii greci îi oferă ocazia: Vorbind de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
amestecând, portrete de scriitori antici, greci și latini, câțiva renascentiști, autori preromantici, profeți din Vechiul Testament etc. Însă foarte repede în această expunere Heliade Rădulescu face loc unei reverii mimologice despre raportul dintre nume și activități. I se pare că autorii greci îi oferă ocazia: Vorbind de istoria literaturii Greciei cată undeva a vorbi și despre numele autorilor și eroilor ei, cari și în cea mai mare parte fură objetul principal al poeților și istoricilor acestei națiuni. Acest articol special despre numele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pretext al traducerii, mai trecea prin Homer, Horațiu, Virgiliu, Sofocle și Platon. Experiența se încheia în clasa a opta cu un text din Schiller, Fecioara din Orléans, din 1801. Pentru școlarul nostru, literatura apărea sub forma marilor culturi literare, latină, greacă, franceză, germană și rămânea așa până la capătul formării sale. Același lucru se vede și dintr-o programă pentru seminariile teologice aprobată în vremea lui Cuza109: pe filiera de limbă română elevii lucrau gramatică și retorică destinată comunicării bisericești până în clasa
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
l-am cunoscut. Am vorbit cu sora mea de la Brașov, care este mai mare decât mine, și am întrebat-o despre averea pe care o deținea bunicul meu. Mi-a spus că străbunicul meu, tatăl lui Costică Ralea, a fost grec și cică ar fi venit din Grecia cu foarte mulți bani și ar fi cumpărat vreo mie de hectare de pământ prin zona Prutului. După Primul Război Mondial, străbunicul meu a fost expropriat, i s-a luat o parte din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sublinia: „Pe urma cuceririi turcești Statul român pierde Dobrogea; dar nu o pierde biserica românească. Deși în acest timp nu găsim pentru Dobrogea o directă stăpânire a mitropolitului Ungro-Vlahiei, totuși el are toată vremea stăpânire efectivă, indirectă. Mitropoliții de origine greacă de la Silistra și Varna, care nominal aveau păstoria dobrogenilor creștini, erau cu totul atârnați de noi. La București erau aleși și sfințiți; aici trăiau, aici se supuneau poruncilor mitropolitului nostru. Condica sfântă a Mitropoliei mele este plină de numele lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dobrovici; Vaslui - membri: Petrache Străjescu, Ștefan Roset, Iorgu Vârnav, Dimitrie Donici, Petrache Carpu, Dimitrie Văsescu, Micu Străjescu, Alecu Trifan, Iancu Sturdea, Grigore Tufescu și supleanți: Gheorghe Săvescu, Dimitrie Roșcanu, Vasile Solomon, Costache Sofronie, Ioan Racoviță. Urmare a nepăsării foștilor egumeni greci de la mănăstirile ce se ziceau închinate - nu numai față de inscripțiunile, vesmintele, clopotele, pietrele mormintelor istorice și portretele fondatorilor ce se aflau zugrăviți în lăuntrul acestor sfinte locașuri - ci și față de nerăspunderea de acareturile proprietăților foste ale mănăstirilor și stabilimentelor, se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
averile dăruite de către evlavioșii noștri Domni locurilor de jos sunt condiționate. Ținerea de sobor, de școli, de spitaluri, de case de nebuni, de mese pentru săraci, aceste sunt principalele condiții, din care însă niciuna nu s-au ținut de către părinții greci... Ele dar trebuie trase numaidecât spre folosul statului"... În ce privește prevederea de „a se doborî orice ranguri și privileghiuri personale și de naștere", Kogălniceanu lămurea cele scrise în Proclamație: „Boieria astăzi nu se poate câștiga decât prin slujbă către stat, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moldovenească", asemenea școli urmând a se întemeia, în același timp, și la Focșani și Galați. Această școală, pentru care Alexandru Moruzzi stabilește la 28 mai 1803 și epitropii, îndatoririle dascălilor și plata acestora, era menită să răspândească învățământul în limba greacă, ea având să-și înceteze existența la 1821, odată cu înăbușirea de către turci a Eteriei. Din „Albina românească" nr. 62 din 7 august 1832, Teodor Codrescu realizează în „Uricarul", tom XI, p. 56 - 58, că la institutul de educație de la Miroslava
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rusul, prins în catagrafie, putea deveni nume statornic de familie, Ion Rusu, bejenarii ucraineni devenind din străini ai locurilor, bejenari, asimilații locului, permanentizându-și noul și completul nume de Rusu. Așa se putea întâmpla și cu Ion Grecu, fost birnic grec; Ion neamțul, poate un ardelean dintr-un sat săsesc, devenit Ion Neamțu; Ion Muscalu, care va fi fost un Ion, fugar din armatele muscălești, staționat aici și devenit Ion Muscalu, Ion Sârbu, Ion Rusu, Ion Bulgaru, Ion Macedoneanu... 4. Patrionimele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pleacă de la spusele filosofice ale lui Petre Țuțea: „Eu sunt iudeocentric în cultura Europei, că dacă scoți Biblia din Europa, atunci Shachespeare devine un glumeț tragic. Fără Biblie, europenii, chiar și laureații Premiului Nobel, dormeau în crăci. Știința și filosofia greacă sunt foarte folositoare dar nu sunt mântuitoare. Prima carte mântuitoare și consolatoare pe continent - suverană - e Biblia." Deci, atenție, americani, care v-am așteptat zeci și zeci de ani să fiți alături de noi, ca scut de protecție, Biblia nu iartă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care nu o mai poate controla. Și, aici, Euripide construiește foarte rafinat (ca un gurmet) un sentiment abrupt, devastator, acela al iubirii-ură. Creștinismul va distruge acest sentiment incredibil de complicat, îl va stârpi pur și simplu; dar în tragedia greacă iubirea-ură există în forme variate care dau seamă despre o psihologie abisală nemaivăzută. Medeea iubește ca o nebună inclusiv după mulți ani de la căsătorie: ea nu este o femeie bătrână (chiar dacă este mai în vârstă decât Iason, chiar dacă e „coaptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
plecat la Roma, unde a predat chimie la Colegiul Central al ordinului benedictin San Anselmo (prin această onoare i s-a recunoscut valoarea ca profesor și cărturar). În anul 1904 i s-a oferit funcția de rector al Colegiului Pontifical Grec "Sf. Atanasie" din Roma509. În anul 1905 (mai exact la 6 septembrie), a fost numit în cea mai importantă funcție din cariera sa: arhiepiscop de București. În acest an au fost organizate mai multe activități ceremoniale menite să pună în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poveștii bătrânilor Filemon și Baucis, cuplul ospitalier prin excelență, care i-a inspirat, între alții, pe Odiviu, pe La Fontaine și pe John Dryden, și care îi prilejuiește lui Alain Montandon o frumoasă analiză a teoxeniei. Temă universală, cunoscută în mitologia greacă și romană, dar și în poveștile populare a numeroase popoare, teoxenia înseamnă "vizita unui zeu în casa muritorilor pentru a le pune la încercare ospitalitatea, adică de fapt, omenia, prin ceea ce ea are pozitiv, semn de virtute și de pietate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]