9,562 matches
-
întoarce niciodată. [Pasaj adăugat ulterior: firma Leviton nu mai fabrică lămpi de birou, ci doar aparatură electrică de înaltă calitate, pentru avionică și alte aplicații speciale.) La fosse commune dissout l'individuation et l'arrogance ou l'éspérance du nom. (Groapa comună dizolvă diferențele între indivizi, aroganța și speranța numelui.) Michel Serres despre catacombele Parisului în Statues, Flammarion, 1989. 14 iunie 2005 Colega mea de birou, franțuzoaică get-beget, se întoarce victorioasă din țara-mamă: a obținut până la urmă mult râvnita numire pe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
singur... Într-un sătuc francez din Isère, un băiat pe nume Patrick a fugit de-acasă de frică să nu i se facă o injecție; l-au căutat o zi întreagă și l-au găsit pe jumătate leșinat, într-o groapă la doar 800 de metri depărtare de casă. Nu voi spune: ferice de el; dar voi spune: ferice de mine și de toți cei ce mă înțeleg în nostalgia după epoca în care fugeam de injecții, îngroziți ca de tanc
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Sărmana țară, cine-o izbăvește? Algeria, Cipru și Egipt, țări vechi, Privirea lor, pe hărți, nu le ntâlnește. N-au împlinit, vai, planu-n RDG. Fiindcă-s comuniști, de bună seamă! Acum am înțeles, la Bonn, de ce Pe vechii generali din groapă-i cheamă! Degeaba nopți și zile-ți pierzi, zelos, Vrând să ne prelucrezi cum se cuvine: Nu ne înșeli cu glasul tău mieros; Am învățat să te cunoaștem bine! O, wallstreet, e-n zadar! Nu te-osteni! Știm rânjetu-ți și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
când și cum s-au petrecut cele două întâmplări: una în 4 decembrie 1987, iar cealaltă în 10 noiembrie 1988. Prima e cu un cofraj de ouă, o plasă cu mere, un borcan de murături, o jumătate de porc, o groapă mare și-un pod. A doua e cu un cărucior plin de lemne și cărbuni, cu multe gropi mici, un pod și un parc. Iată-le una după alta, desfășurate la Timișoara, într-un perimetru care se întinde între străzile
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
noiembrie 1988. Prima e cu un cofraj de ouă, o plasă cu mere, un borcan de murături, o jumătate de porc, o groapă mare și-un pod. A doua e cu un cărucior plin de lemne și cărbuni, cu multe gropi mici, un pod și un parc. Iată-le una după alta, desfășurate la Timișoara, într-un perimetru care se întinde între străzile Turgheniev (azi Protopop George Dragomir), Fucsik (Mitropolit Varlaam, după 1990), Bulevardul Victoriei (devenit C.D. Loga), parcul Pionierilor (acum
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Mitropolit Varlaam, după 1990), Bulevardul Victoriei (devenit C.D. Loga), parcul Pionierilor (acum al Copiilor) și podul Michelangelo, care a rămas tot Michelangelo. 4 dec. Seară de coșm. în drum spre A. Las cașc. lui Teri și iau murăt. + cadouri Germ. Groapa!! Cad. Întuneric. Scenă horr. cu ochelarii și nevăzăt. 1 ou spart. Picior praf. Cu A. pe pod târâș ½ porc în sac. sport. Copita pe asf. Tranșare în bucăt. Mama nervi. Mai pe larg, povestea sună așa. Înainte de Moș Nicolae, în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu fața înfiptă într-un zid de pământ. Stau așa preț de câteva minute, crezând că visez. Nu mă doare nimic. Las plasele și cofrajul cu grijă undeva jos lângă mine, mă ridic în picioare și încep să pipăi peretele gropii. Îmi dau seama că sunt într-un șanț adânc de peste doi metri, fiindcă nu ajung nici cu vârful degetelor la marginea lui. Simt în dreapta un fel de ridicătură de piatră sau cărămidă. Mă cațăr pe ea, apoi pe o altă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
față niște pași și tocănituri pe asfalt. Strig e cineva acolo și o voce de bărbat spune doamnă fiți atentă să nu cădeți dobitocii ăștia n-au pus nimic și-i un șanț descoperit. Strig domnule am căzut sunt în groapă și întreb n-aveți cumva o lanternă. Domnul răspunde nu n-am. Și adaugă nervos nu vedeți că sunt orb. Zic cu vocea pierită nu domnule nu văd mi-am pierdut ochelarii și nu-i nici un bec pe stradă. Atunci
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cum domnul de la Asociația Nevăzătorilor (unde, peste zece ani, o să mă înscriu și eu) merge tocănind cu bastonul până la prima poartă, cum sună și strigă, cum vin doi bărbați de la nr. 10 cu două lanterne, cum mă trag afară din groapă, cu sacoșe și cofraj, cum tot ei scormonesc pământul clisos după ochelari, cum îi iau și mi-i pun fericită pe nas așa, plini de noroi, cum abia urc la prietenii mei, cum plâng, fiindcă mi-e milă de mine
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ne înhămăm ca doi trăpași, de-o parte și de alta a oiștei, căreia îi spunem de fapt, ca-n Banat și Ardeal, rudă. N-aș putea zice că-i sfârșitul lumii. Ba chiar îmi place cum ne opintim prin gropile de pe Triumfului, cum hurducăm lemnăraiul pe Eroilor ținând dreapta, cum ne trec nădușelile când trebuie să facem sensul giratoriu înainte de pod fiindcă nu prea știm cine are prioritate, cum Mircea strigă nervos animalu’ dracului după un șofer care ne claxonează
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și rezolvă el restul. După ce vârâm comoara în pivniță, Mircea pleacă acasă. În loc să mă prăbușesc, simt din senin că prind puteri și mă apucă o poftă năpraznică de acțiune, de parcă aș fi Superman. Înșfac căruciorul, zdroncănesc cu el prin toate gropile până pe Fucsik, unde dau o comandă scurtă lui Rigo și Cristi hai încărcați tot mă descurc singură, în timp ce Teri îmi face o cafea adevărată din Germania. Mai e un singur sac de cărbuni și două-trei brațe de lemne. Îi pup
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
La Turn - Valea Neagră - Pârâul lui Vasilichi - Pârâul Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pe Coastă-n sus - La Cărămizi - Calea pe Coastă-n sus - Calea Porumbacului - Calea Sărății - La Poartă - Fundurile Deasupra Grulăiții - Mlaca Mică - Fântâna de pe Funduri - Mlaca Mare - Delnițele - La Grădina lui Gheorghe - Calea Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul Scoreiului - Calea dela Pârâul Malului - Coasta Jgheabului - Lunca lui Vodă - La Joagăr - Lazu Băbariului - Lazu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se Mal - Calea pe Luncă-n sus - Moara de Hărtie - Din sus de Moara de Hărtie - Drumul Bâlii - Sub Pisc - Calea Piscului - Pe Piscu Mic - Sub Piscu Mare - Pârâul Piscului - La Vărsătură - La Lunca lui Sân - Râul Laita - Ghilii - La Groapa lui Vodă - Copăcei - La Poartă - La Măru Gheții - Deasupra Gruiului - Calea Câmpului - Piscu Mare - La Hula lui Măriuț - La Podul Glăjăriei - La Pârâul Grecului - La Roghina lui Lazăr - Calea la Fântâna Noianului - Pârâul lui Iojă - Coastele Malului - Lunca Popii - Lazu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pedeapsă pe săpători și mai erau hrăniți cu mult mai rău ca astăzi, posteau toate miercurile și vinerile afară cele patru posturi mari ale anului. Unde nu aveau gunoi să-l gunoiască locul, puneau porumbul în cuibu adică făcea urme (gropi) cu sapa cam la 60 - 70 de centi. distanță ș-apoi puneau în urmă gunoi și boane, apoi le acopereau cu sapa, dar tot încrucișate, nu pe rând, altă muncă în plus și grea. Cam prin 1907 - 8 o adus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
primară și la o lecție de citire se preda un text în care era vorba despre iarnă. Un grup de copii, însoțiți de un adult pe care îl chema Bănică, se deplasa peste un câmp. Un copil căzuse într-o groapă ce nu putea fi văzută pentru că era acoperită de zăpadă. La indicațiile însoțitorului de a proceda într-un anume fel pentru a putea fi ajutat să iasă la suprafață, copilul îi răspunse: Nu pot, nea Bănică! Multă vreme cuvântul nea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
un rând deci, nevoit ca primar să conduc pe unii oaspeți străini, cari doreau să cunoască împrejurimile Iașului, am trecut cu ei (nu se putea evita acest lucru) prin asemenea cartiere și asemenea străzi. Mașinele noastre înaintau cu greu prin gropi și noroaie, ca niște biete bărci pe o mare agitată. Peste tot, locuințe sărace, oameni zdrențăroși și murdari, femei desculțe, copii anemici și palizi... Tiens, tiens! exclamă, la un moment dat, soția unui deputat francez, care zărise pe aproape un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Era în săptămâna Paștelui catolic în anul următor vacanței de la Lonea. Fiind o zi mai caldă de primăvară, eu cu Siegfried ne jucam lângă peretele grajdului unde eram feriți de vânt iar soarele ne mângâia din plin. Acolo aveam o groapă cu nisip cernut unde ne jucam de-a mineritul. Deodată se aude poarta, ridic capul și mă uit cum o femeie înainta în curte cu un coș de nuiele așezat pe cap. Instinctiv am privit cotețul câinelui, acesta privea la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
puternică influență asupra mea încât doream să devin și marinar. Toate acestea erau visele de atunci ale copilăriei. Cu pictura am început la câteva zile după ce am revenit acasă. Am luat două cartoane, am scos un pic de var din groapa cu var, l-am diluat cu apă și am văruit „ zugrăvit ” succesiv de mai multe ori până ce după ultima uscare cartoanele mele arătau ca cele pe care le-am văzut la pictorii din Constanța. Culori aveam, nu la tuburi cum
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de la egipteni, el fiind semnul făgăduinței arătat oamenilor. De aceea inelul nu este ascociat neapărat cu căsătoria, pentru că vedem cum Iosif a primit inel de la Faraon, ca semn al noii sale puteri (Facere 41,42), iar regele Babilonului a pecetluit groapă leilor cu inelul sau (Daniel 6,17), pe când Tamar îi cere inel lui Iuda că asigurare (Facere 38,18) și în cele din urmă Tatăl din Evanghelie îi dă fiului risipitor inel, ca semn al primirii și iertării (Luca 15
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
eu. Moș Toader vine abia deseară... Veniți să vă arăt ceva... Ce ? întreb eu curios. Veniți. N-are rost să vă spun. Merg cu el de-a lungul aleii principale, apoi intrăm pe o alee laterală, ocolim secția Reziduuri, botezată "groapa de gunoi a combinatului" pentru că aici sînt aduse majoritatea deșeurilor să fie carbonizate, mai mergem un timp peste un teren gol și ajungem în fața complexului de sere. Rău mai miroase pe aici, zic eu. Groapa asta de gunoi, arată Tomiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
laterală, ocolim secția Reziduuri, botezată "groapa de gunoi a combinatului" pentru că aici sînt aduse majoritatea deșeurilor să fie carbonizate, mai mergem un timp peste un teren gol și ajungem în fața complexului de sere. Rău mai miroase pe aici, zic eu. Groapa asta de gunoi, arată Tomiță spre Reziduuri. Tomiță descuie ușa serei din mijloc și pătrundem într-un cîmp cu garoafe albe pe dreapta și garoafe roșii pe stînga. Minunată priveliște, Tomiță! exclam eu. Nu știam că avem o seră așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în suflet cu tot ce are el mai bun. S-ar putea să lucrez la Serviciul tehnic, spune Don Șef într-un tîrziu. Deocamdată, decizia e dată pentru postul de inginer principal la Reziduuri. Reziduuri?! Ce să faceți acolo, la "groapa de gunoi"?! Don Șef tace. Privește fix înainte, mîinile i se încleștează pe volan, strînge din dinți și apasă pe accelerație. Arunc o privire prin parbriz și observ cum ne apropiem vertiginos de stopurile unui camion, care merge în fața noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
merge în fața noastră. Don Șef! țip eu, arătîndu-i. Șeful face o mișcare bruscă, rotește puțin volanul și trecem pe lîngă camion. Răsuflu greu, simțindu-mi inima cum bate să-mi spargă pieptul am trecut pe lîngă moarte! Chiar și o "groapă de gunoi", cum e poreclită Secția Reziduuri, trebuie condusă de cineva, spune calm Don Șef. O lumină albă, ca un fulger, taie întunericul. Radarul. V-a fotografiat, spun eu. Mă duc mîine dimineață la C.E.C. și plătesc amenda: două sute cincizeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o îndemne pe Monica Lovinescu să revină în țară și să colaboreze cu Securitatea RPR) a condus la neadministrarea medicamentelor care îi erau vitale. A murit la penitenciarul spital Văcărești, probabil pe 7 iunie 1960. A fost aruncată într-o groapă comună, anonimă, din cimitirul închisorii. Prefață Odată cu descoperirea și publicarea scrisorilor de față, o nouă personalitate își ocupă locul meritat în cultura română. Ca om, ca persoană de mare caracter și ca mamă devotată până la sacrificiul de sine, ea a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]