7,802 matches
-
legii; ------------ Liniuța a 8-a de la litera a) a pct. 68 din Normele metodologice de aplicare a art. 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdusă de pct. 7 al lit. C a art. I din HOȚ��RĂREA nr. 791 din 2 august 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 3 august 2010. - orice alte câștiguri în bani și în natură, primite de la angajatori de către angajați, că plata a muncii lor; b) indemnizațiile, precum și orice alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
alin. (1) lit. a); ... f) amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente; ... g) dată finalizării: 31 decembrie 1950; ... h) prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; ... i) Consiliul General al Municipiului București a hoț��rât, în anul 2010 pentru anul 2011, majorarea impozitului pe clădiri cu 20%. ... B. Explicații privind modul de calcul al impozitului pe clădiri, astfel cum rezultă din economia textului art. 251, 252 și 287 din Codul fiscal: 1. Aplicarea prevederilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
taxe, cererea fiind însoțită de documentele justificative. ... ------------- Punctul 14^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 189^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus de pct. 27 al lit. G a art. I din HOȚ��RĂREA nr. 1.861 din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. Alin. (1^1) al pct. 14^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 189^1 din Legea nr. 571/2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
circulația lor în lume generează un întreg „lanț trofic”, fiindcă vechimea le conferă și altă valoare decât cea a conținutului. Cărțile devin astfel obiecte de preț și intră în joc anticarii și colecționarii, iar pe lângă ei apare altă figură interesantă - hoțul de cărți. Și treptat se naște o mitologie a cernelii. Două noi apariții demonstrează câte legături poate realiza cerneala și câte obsesii și manii declanșează cărțile ca bunuri în circulație: Jocul cu litere de cerneală de Fernando Trías de Bes
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
explică astfel cum o editură mică și de curând intrată pe piață și-a câștigat deja publicul ei. Pasionați ori maniaci? Cărțile generează și alte jocuri, periculoase fiindcă uneori se încheie după gratiile închisorii, iar jucătorii sunt anticarii, colecționarii și hoții. Timpul le dă cărților și altă valoare decât cea literară, validată și de istorie și de critică, căutate pentru că fac parte din canon școlar sau universitar, de topurile tirajelor și listele cu lecturi obligatorii într-o viață de om. Primele
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
ea se perpetuează. Colecționarii de cărți alcătuiesc o clasă aparte, eterogenă, cu motivații diferite, au în comun pasiunea și banii care le îngăduie să obțină cărți rare și scumpe. Dar anticarii nu sunt singurii obsedați de cărți, îi concurează serios hoții de cărți, ce ajung să le imite în date exterioare pasiunea și profesionismul. Ei inițiază alt joc, de-a șoarecele și pisica, în care păgubesc mai mulți anticari, folosind datele furate de pe cardurile de credit. Anticarii sunt secretoși, dar treptat
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
spionaj, juridicofinanciar și politic, medical și ecologic, esoteric și tehnologic), de ce n-ar exista și unul livresc? Allison Hoover Bartlett a publicat o carte pornind de la fapte autentice și persoane reale: Omul obsedat de cărți relatează poveștile intersectate ale unui hoț, care iubea într-atât cărțile încât era dispus să ajungă și la închisoare, ale unui anticar care-i vine de hac, convingând pe anticarii din mai multe orașe să coopereze, să anunțe când hoțul a operat - și nu are un
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
cărți relatează poveștile intersectate ale unui hoț, care iubea într-atât cărțile încât era dispus să ajungă și la închisoare, ale unui anticar care-i vine de hac, convingând pe anticarii din mai multe orașe să coopereze, să anunțe când hoțul a operat - și nu are un tipar după care să fie recunoscut ușor, improvizează cu multă ușurință, se adaptează ușor și merge la risc și reușește. Scrisă la persoana I, cartea depășește confesiunea și alunecă discret când spre eseu, când
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
să fie recunoscut ușor, improvizează cu multă ușurință, se adaptează ușor și merge la risc și reușește. Scrisă la persoana I, cartea depășește confesiunea și alunecă discret când spre eseu, când spre thriller, într-o combinație derutantă. John Gilkey este hoțul de cărți care și-a alcătuit o bibliotecă impresionantă, ascunzându-și comoara (unde altundeva decât într-o insulă?!!) adunată cu atâtea strădanii și cu pasiune obsesivă. Dar cu aceeași ambiție și voință acționează anticarul Ken Sanders care-i ia urma
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
ia urma, îi sesizează tehnici și strategii, observă detaliile ce se repetă de la un furt la altul, anunță poliția, pledează și-i convinge pe polițiști să-l aresteze, îi conduce în „insula comorii” și-l duce în fața justiției, conștient că hoțul nu va rămâne prea multă vreme închis, că-și va recăpăta libertatea, iar coșmarul anticarilor și librarilor va reîncepe. Omul obsedat de cărți este o carte incitantă și instructivă, autoarea îl intervievează pe specimenul lipsit de orice moralitate, convins că
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
iar FBI ar trebui să apeleze la un expert, ca el, care a cunoscut „partea întunecată”, reușind să adune cea mai mare colecție de rarități din lume. Se adaugă la cele trei soiuri de împătimiți (anticari, colecționari de cărți și hoți bibliomani) și al patrulea: colecționarii de povești. Autoarea însăși recunoaște că a devenit din colecționară de obiecte, inclusiv cărți, colecționară de povești. Poate John Gilkey va fi tentat să caute altă cale de reușită, metamorfoza lui va da bătăi de
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
care este motivul pentru care nu se descurcă bine la școală, el răspunde că îi este greu să se concentreze asupra a ceea ce are de făcut și că e îngrijorat de multe lucruri. E îngrijorat că ar putea intra un hoț în casă sau că cineva i-ar putea fura bicicleta. Se întreabă tot cu neliniște dacă va fi sau admis la primăvară în echipa de baseball. Jason spune că e ca și cum mintea lui ar găsi mereu și mereu noi motive
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
reci", Jeanne așteaptă așadar, plină de fiori... Deodată, se aud trei bătăi ușoare în ușă. Tânăra "tresare îngrozită", dar nu răspunde. Însă bătăile se repetă, iar încuietoarea scrâșnește. Jeanne își ascunde capul sub cuverturi, înspăimântată "ca și cum ar fi intrat un hoț în odaie". Ghemuită sub pleduri, aude niște încălțări scârțâind ușor pe podea. Tresare și scoate un țipăt ușor atunci când simte pe cineva atingând patul. E Julien, vicontele de Lamare, soțul ei. Un străin cu toate astea, căruia nu știe ce
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în ciuda tuturor așteptărilor, baronul este cel care pune capăt jocului, simțindu-se prea încrezător. "Era prea mândru ca să alerge în căutarea unui moment favorabil. Era prea încredințat de biruința sa ca să trebuiască s-o prindă pe femeia aceea, ca un hoț, într-o clipă de slăbiciune, cu complicitatea aburilor de alcool; dimpotrivă, pe acest jucător cinstit îl întărâta doar lupta și cedarea pe deplin conștientă. Nu avea cum să-i scape. Baronul știa că otrava arzătoare zvâcnea deja în vinele sale
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care se lasă păcălite de această galanterie chinuitoare numită flirt, conchide monseniorul Bolo, habar nu au că se hârjonesc cu vulpea și că felul în care acest tovarăș agreabil se îngrijește de inima lor se aseamănă cu acela în care hoțul deghizat în gentilom, prefăcându-se că admiră frumusețea unei case de bani, caută de fapt să-i pătrundă taina sau să-i afle cusurul". Femeia și fata tânără trebuie așadar să fie cu mare grijă, spun răspicat moraliștii. Dorința masculină
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
À bout de souffle (Cu sufletul la gură). Cei doi tineri petrecuseră deja o noapte împreună, însă studenta frumușică sosită din America, care distribuie ziarul Herald Tribune pe Champs-Élysées, vrea să fie recucerită. Înainte de a-i ceda din nou tânărului hoț de mașini care fuge de poliție, pare să i se ofere, apoi se eschivează. Flirtează, o face pe nehotărâta, prelungește suspansul, adică plăcerea. Îi place să joace cartea ambiguității, în toate sensurile cuvântului. Îi va da sau nu-i va
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
semnificațiile pe care le asociem lor. De exemplu, cineva care a fost trezit din somn de scîrțîitul unei uși și va da vina pe motan va adormi cu ușurință la loc. Dar, dacă se va gîndi că i-au pătruns hoții în casă, va deveni agitat și speriat, inima îi va bate nebunește și gura i se va usca în timp ce își va repeta în gînd ce e de făcut. Abia cînd va constata că zgomotele au fost provocate de pisică va
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
n? la urm? istoricul sociologiei reconstituie un eveniment, un act, str?duindu-se că reconstruc?ia s? fie potrivit?, nimerit?, netrunchiat?, nefalsificat? etc. Proced�nd astfel, contur?m un �tablou sinoptic� al momentelor de importan?? (mai mult sau mai pu?în) hoț?r�toare pentru eforturile disciplinei de a exista ?i de a fi (re)cunoscut?, desprindem o �serie de acte� din dramă �challenge and response� (provocare ?i r?spuns), fiecare act fiind un r?spuns la o provocare ?i fiecare r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Conferin?a de pace de la Paris, textul a fost alc?tuit de c?tre V. Goldi? care compară situa?ia din Transilvania cu cea din coloniile engleze din America de Nord �nainte de Declară?ia de independen??. Na?iunea rom�n? �este hoț?r�ț? a pieri mai bine dec�ț s? sufere mai departe sclavia ?i at�rnarea� (V. Vesa, �Interferen?e spirituale rom�no-americane �n con?inutul actelor fundamentale ale Marei Uniri din 1918�, �n volumul Civiliza?ie medieval? ?i modern
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a fost luat mult timp drept autorul best-seller-ului literaturii pedagogice Le Tour de la France par deux enfants (lucrare scris? �n realitate de c?tre șo?ia să), a reu?it s? însereze teme �mprumutate din literatura tradi?ionalist? �ntr-o perspectiv? hoț?r�ț republican? ?i laic?. Nu ar?ta el la 1880, �n La Science sociale contemporaine, c? oamenii aceleia?i societ??i s�nt organice?te solidari unii cu al?îi �n timp ?i �n spa?iu? A?a cum
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia inferen?elor cauzale legitime ?i semnificative totodat? (Lazarsfeld ?i Rosenberg, 1955). Hegemonia func?ionalismului �ntr-un asemenea peisaj, eforturile teoretice ale lui Parsons ?i Merton apar cu at�ț mai remarcabile cu c�ț ei au contribuit, ca ?i empirismul hoț?r�ț ce s-a dezvoltat pe o alt? cale, la stabilirea prestigiului sociologiei americane. Reunite, �n general, sub eticheta de �func?ionalism�, aceste paradigme s�nt, cu toat? concep?ia lor comun? privind caracterul sistematic (am spune mai cur
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cuprinde dou? faze inegale, care corespund celor dou? Republici pe care le cunoa?te acum Fran?a: mai �nt�i marginal? �n raport cu alte ?tiin?e sociale ?i men?inut? pe linia de plutire gra?ie c�torva pionieri hoț?r�?i, sociologia a trebuit s? ajung? �n 1958 că s?-?i ia cu adev?raț av�ntul. �n schimb, pe planul orient?rilor, se afirm? foarte repede o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi societ??îi franceze
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cea a condi?iilor ?i a consecin?elor sociale ale �moderniz?rîi�. Odat? cu gaullismul sociologia francez? cunoa?te �ns? perioadă cea mai fast? din istoria sa [57]. Internă?ionalismul unui stat modernizator ?i ac?iunea c�torva personalit??i hoț?r�te ofer? sociologiei oportunit??i de dezvoltare f?r? precedent. De acum �nainte socialul apare fie că un reziduu pe care trebuie s? ne str?duim s?-l �n?elegem pentru a afla mijloacele de a ac?iona asupra
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dat acestui cuv�nt � �principiile� metodei sociologice. �ntre Durkheim ?i noi s-a produs o complet? distan?are a punctelor de vedere�. [�]. ��n opozi?ie cu sociologia durkheimian? inspirat? de Comte ?i, dincolo de Comte, de dialectica german?, sociologia contemporan? este hoț?r�ț empiric?. Ea abordeaz? problemele nu doar pentru a deschide perspective asupra procesului socializ?rîi, ci pentru c? s�nt interesante �n ele �nsele. O emisiune radiofonic? dramatic? ne ofer? ocazia s? studiem psihologia colectiv? a panicii. Un fenomen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
orice fenomen social M este o func?ie de agregare a ac?iunilor individuale m care depind de structură situa?iei S �n care se afl? actorii, ea �ns??i afectat? de datele macrosociale M'. Prin această, Boudon se opune hoț?r�ț unei tradi?îi �holiste� ?i deterministe. El afirm? c? explică?ia sociologic? implic? luarea �n seam? a ra?ionalit??îi actorilor �inten?ionali� �n situa?îi de interac?iune a c?ror structur? poate fi aceea a unui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]