10,921 matches
-
controversat (6). Se estimează că afectarea vasculară (arterială sau venoasă) cauzează D.E. la 18% dintre pacienți (1). S-au observat leziuni incipiente la nivelul arterelor periferice ale penisului, înainte de afectarea vasei nervorum. Afectările microcirculației includ proliferarea endotelială și a celulelor intimei, fragmentarea endoteliului, formarea depozitelor calcare și fibroza perivasculară. S-a remarcat deasemenea creșterea endotelinei 1 la pacienți cu D.E. în special la diabetici(38). Tulburarea începe prin pierderea progresivă a funcției erectile, atribuită sistemului nervos parasimpatic. Inițial orgasmul este posibil
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
toți bărbați!". Și dacă așa stăteau lucrurile, m-am întrebat de ce? Nu am fost mulțumită de explicația facilă (în fond, profund sexistă) oferită de Alexandru Paleologu: "Bărbatul este întrebarea, femeia este însăși metafizica". Apoi, am discutat în contradictoriu în diade intime și în grupurile de prieteni destul de mult despre diferențele bărbați-femei. Trebuia să găsesc argumente raționale la afirmațiile de tipul: tot bărbați sunt și cei mai buni muzicieni, croitori sau bucătari. Mai mult, în timpul facultății am luat contact cu misoginismul unora
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ajunge nici măcar odată la medic în timpul sarcinii, care naște acasă și pentru care această experiență face parte dintr-un "dat" căruia trebuie să i se supună. Am ajuns aici pentru că doresc să închei această prezentare prin a-mi mărturisi credința intimă într-o unitate, măcar empatică sau simpatic-comprehensivă12, a femeilor și a intereselor acestora, dincolo de diferențele dintre noi care ne fac frumoase. Epoca de aur Valentin Quintus NICOLESCU Copilăria mea (până la 13 ani) s-a suprapus ultimei decade a regimului comunist
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
interviuri cu femeile refugiate. Cum feminismul mi-a dat puterea de a mă înțelege și de a cunoaște experiențele oamenilor din zone de conflict Fiecare cercetare de teren are ceva special, ai șansa de a intra într-o părticică foarte intimă a unei persoane, de a-ți îmbogăți sufletul și cunoașterea din experințele altora. Studiile de gen îți oferă privilegiul de a învăța atât de multe din interacțiunea cu ceilalți, de a putea face auzite voci puternice, ignorate anterior. Îți dau
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Pôle genre et développement de l'IHEID (Institut de Hautes Études Internationales et du Développement), Geneva, 2009: Une autobiographie est un récit de vie mais écrit par soi-même dans le but d'être lu par autrui. Donc différent du journal intime. Le narrateur et le narrataire sont la même personne. C'est un récit qui va être mis sur la place publique. 8 Gaulejac, V., "Identité narrative", în Barus-Michel, J., Enriquez, E., Lévy, A. (sous la direction de), Vocabulaire de psychosociologie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Leon Urusov, distins și experimentat diplomat de carieră. "Până mai de curând - subliniază mai departe White, intrând așadar în "miezul problemei" -, relațiile d-lui Brătianu și ale colegilor săi cu Austro-Ungaria fuseseră foarte cordiale și, la un moment dat, chiar intime"126. Ele însă s-au răcit în urma "controversei privind regulamentul de navigație pe Dunăre în amonte de Galați", fapt care a produs "o răceală între Viena, Pesta și București"127. "Multe voci - constata finul și atentul observator - merg aici atât
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
care le-ar putea avea, din punctul de vedere al intereselor generale ale Europei, indiferența ei la cauza pe care, la ora actuală, doar România singură o mai apără. Există în chestiunea libertății Dunării de Jos o solidaritate atât de intimă între interesele României și acelea ale Europei încât noi nu am putea să le subestimăm pe unele fără a le compromite pe celelalte. Deliberările viitoarei conferințe* se vor învârti probabil în jurul acestor patru chestiuni principale: 1) prelungirea mandatului Comisiei Europene
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
le vom rezuma în cele ce urmează. Mai întâi, după cum a demonstrat-o ducele de Dalberg 1, reprezentantul Franței, de bun augur era să fie îndepărtate obstacolele interioare, cărora navigația și comerțul le-ar fi rămas expuse dacă o solidaritate intimă nu i-ar fi unit pe diferiții posesori riverani, dacă fluviile ar fi fost luate în considerație de la punctul de unde deveneau navigabile până la vărsarea lor altfel decât ca un ansamblu, ca un tot unic și indivizibil. În acest spirit și-
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
său 99, Regulamentul elaborat pe baza principiului Barrère îi interzice Comisiei Mixte să se îndepărteze, în instrucțiunile date agenților ei, de principiile care se găsesc formulate. Un al doilea punct asupra căruia propunerea franceză îi este superioară anteproiectului este legătura intimă pe care o stabilește între Comisia Mixtă și Comisia Europeană. Articolul 98, care determină caracterul acestei noi instituții fluviale, a fost astfel conceput: "Puterile Comisiei Mixte vor avea o durată egală cu acelea ale Comisiei Europene a Dunării, iar această
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
a fost atașat pentru Afaceri Străine la cabinetul imperial. După încetarea războiului a fost ambasador al Austriei la Paris (1860), bucurându-se de stima și aprecierea împăratului Franței, Napoléon al III-lea. Devine consilier ereditar al Imperiului (1861), apoi consilier intim al împăratului Franz Joseph (1864). Ibidem, p. 700. 10 Baronul de Budberg. Andrei, baron de Budberg (1820-1881). Diplomat rus. Secretar la Frankfurt, 1846. Ministru la Berlin, în 1851 și prin extensie, în 1852, la Hanovra și Meklenburg. Ministru apoi la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ne-am putea întreba, relațional temei de față, cine a impus folosirea corsetului, moda sânilor dezgoliți pe plajă, utilizarea batistei? În termenii sociologiei lui Norbert Elias, toate aceste uzanțe vestimentare se înscriu într-o evoluție care tinde către un control intim al emoțiilor. Există circumstanțe precise și proceduri codificate privind uzanța acestora, ceea ce Norbet Elias numește proces de civilizare" (J.-C. Kaufmann, 1995/2009, 24). Astăzi, codurile bunelor maniere (A. Marinescu, 1995/2008), precum și manualele destinate protocolului în relațiile diplomatice (E.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fie cunoscut ca modă (A. Bălășescu, 2007/2008, 165-166): Procesul istoric de modernizare [...] a determinat o nouă formă de individ, caracterizat, printre altele, de utilizarea modei ca expresie a propriei individualități. Trecerea de la îmbrăcăminte la modă este deopotrivă simultană și intim legată de noile idei asupra individului modern. Fiind o persoană capabilă să participe la viața publică, individul modern se eliberează de constrângerile tradițiilor și trăiește în prezent, orientat către un viitor "progresiv". Relația sa particulară cu timpul, fiind una de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dinaintea secolului al XIX-lea, dar și astăzi, pentru că până și moda sânilor goi, care a dominat mai întâi plajele de la Saint-Tropez și apoi s-a răspândit în aproape toată lumea, "se integrează într-o evoluție care tinde către un control intim al emoțiilor" (J.-C. Kaufmann, 1995/2009, 24). Consemnările istoriei vestimentare întăresc și mai mult această afirmație: în normele sociale ale expunerii diferitelor părți ale corpului sau, dimpotrivă, ale acoperirii acestora regăsim în mare parte constrângerile exterioare transformate în autoconstrângeri
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Mathes și Sherry B. Kempher (1976) i-au rugat pe subiecți să indice frecvența cu care poartă diverse articole de îmbrăcăminte. Totodată, studenților li s-a solicitat să răspundă unor întrebări care vizau informații despre atitudinile sexuale și comportamentele lor intime (de exemplu în legătură cu relațiile sexuale premaritale), precum și convingerile lor despre frecvența cu care studenții cu vederi liberale despre sex poartă stiluri diferite de îmbrăcăminte, în comparație cu studenții conservatori. Elementele cognitive (convingerile) ale atitudinilor lor au arătat că există o varietate de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
opus, comparativ cu subiecții americani de origine caucaziană (I.M. Ford și M.F. Drake, 1982, 193). Se pare că bărbații sunt atrași mai mult decât femeile de anumite articole de îmbrăcăminte care pun în evidență silueta și fac vizibile anumite părți intime ale corpului. Într-o cercetare condusă de F.G. Millert și K.L. Rowald (1980), o persoană folosită ca stimul cerea indicii cu privire la anumite străzi în trei situații diferite: a) îmbrăcată cu un top; b) îmbrăcată cu o cămașă bărbătească și fără
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
masculin și 109 de gen feminin au vizionat fotografii cu ținutele obișnuite ale studenților și au indicat gradul în care sunt dispuși să fie în compania acestora pentru activitățile din campus, pentru diverse proiecte de curs și pentru eventuale relații intime. Au fost obținute diferențe de gen, femeile având tendința de a căuta compania bărbaților ale căror haine le considerau atractive doar pentru relații intime, în schimb bărbații se pronunțau favorabil în aceeași măsură pentru inițierea relațiilor intime și pentru participarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în compania acestora pentru activitățile din campus, pentru diverse proiecte de curs și pentru eventuale relații intime. Au fost obținute diferențe de gen, femeile având tendința de a căuta compania bărbaților ale căror haine le considerau atractive doar pentru relații intime, în schimb bărbații se pronunțau favorabil în aceeași măsură pentru inițierea relațiilor intime și pentru participarea la activitățile sportive sau academice din campus (A.M. Creekmore, 1984, 212-213). Mary Lapistsky și Cynthia M. Smith (1981) au efectuat un studiu pe 160
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru eventuale relații intime. Au fost obținute diferențe de gen, femeile având tendința de a căuta compania bărbaților ale căror haine le considerau atractive doar pentru relații intime, în schimb bărbații se pronunțau favorabil în aceeași măsură pentru inițierea relațiilor intime și pentru participarea la activitățile sportive sau academice din campus (A.M. Creekmore, 1984, 212-213). Mary Lapistsky și Cynthia M. Smith (1981) au efectuat un studiu pe 160 de studente și au descoperit că, până și într-o situație clară abilitatea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
problema punerii în discurs a unor experiențe spirituale ce aparțineau unor ini¬țiați și care trebuiau trăite și nu exprimate. Este cunoscută reținerea pe care bizantinii o aveau în a exprima expe¬riențele cele mai înalte, inefabilul raportului celui mai intim pe care omul îl are în trăirea sa personală cu Dumnezeu. Hesychasmul bizantin avea o lungă tradiție, și nu se pusese până în acea vreme necesitatea unei formulări teoretice a conținutului experienței pe care practicantul o dobândește prin unirea minții cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
experiențelor umane în fața dezvăluirii înfățișărilor divinului este înregistrată de experiența textuală a mai multor trăitori paradigmatici ai spațiului bizantin, între care poate fi numit Simeon Noul Teolog. Limbajul devine foarte riscant atunci când încerci să pui în discurs o experiență extrem de intimă și care nu implică într-un mod privilegiat intelectul, ci cuprinde întreaga ființă. Scrierile palamite evidențiază această dificultate, lucru dovedit de situația că ultima confruntare, cea cu Gregoras, s-a stins în momentul în care Palama a fost de acord
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
versului ultim al strofei finale, de fapt în jurul cuvântului cu care începe. „Totuși este trist în lume” sau „Totul este trist în lume”? Criticul conchide că e vorba de tulburătorul totuși, căci logicul deși nu lipsește, fiind filigranat în structura intimă a poemei de la un capăt la celălalt. Tălmăcirea ideatică a Florii albastre în viziunea lui Vladimir Streinu este splendidă: „...deși poetul consimte la dulcea injoncțiune a iubitei de a se retrage din lumea inumană a „stelelor”, a „norilor” și a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
imaginea biografică. Sub liniștea impersonală, schematizată poate mai mult de cititorii lui Maiorescu decât de Maiorescu însuși, liniște fără nicio legătură cu ideea de repaus și împietrire, criticul zilelor noastre a ajuns la tumultul reprezentărilor ideii de eternitate, la drama intim metafizică, în care se transferă până la urmă vigoarea biologică a poetului. Construit din aspirații proprii, Eminescu ne apare ca un neistovit arhitect de zări cosmice. Dar tumultul și viziunea lui „colosală” sunt de cercetat nu numai pe baza 1 op. cit
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
nu mai trebuie demonstrat: Vladimir Streinu este un mare critic de poezie, dacă nu cel mai mare al epocii sale. La finețea instrumentarului el adaugă un gust fără greș, nutrit prin lecturi esențiale din marea poezie românească și europeană. Cunoscător intim al marilor curente literare ale secolului XX, prețuitor lucid al marii poezii franceze, germane, engleze, criticul nostru etalează un larg referențial estetic, mișcându-se dezinvolt printre școli poetice, concepte, creații lirice fundamentale. Strategia demersului critic este aceea consacrată de marea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
larg referențial estetic, mișcându-se dezinvolt printre școli poetice, concepte, creații lirice fundamentale. Strategia demersului critic este aceea consacrată de marea școală lovinesciană și cristalizată de cea de-a treia generație postmaioresciană: instalarea înlăuntrul operei și examinarea atentă a structurii intime, scrutarea universului poetic al fiecărui autor cu „dioptrii” adecvate, dintr-o perspectivă declarat și consecvent estetică, stabilirea genului proxim și a diferenței specifice, analiza motivelor, temelor și ideilor poetice, stabilirea de filiații și influențe posibile și plauzibile, descifrarea originalității, analiza
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
din umbră, echivalează esteticește cu un mare roman izbutit; pentru că mai întâi plăcerea mijlocită de aspectul variat este de natura aceleia pe care ne-o dă contemplarea vieții înseși, iar apoi pentru că 61 felurimea operelor ne conduce în aceeași structură intimă de autor, din care au ieșit romanele de primul ordin.” 1 În 1967 („Tomis”, iunie, 1967Ă Vladimir Streinu revine asupra ideii de varietate romanescă, nuanțând-o: „...de la formula realistă la formula psihologică, de la aceasta la romanul filosofic, de aici la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]