8,698 matches
-
și pentru cercetătorii acestei Însușiri umane deosebit de valoroase, mult timp, creativitatea a fost limitată la domeniul artistic și mai apoi științific, fiind asociată inițial de psihologi cu revelația pură sau chiar cu un proces patologic”13. „Din șirul funcțiilor și ipostazelor creației (de atribut al imaginației și al altor aptitudini umane, capacitate sau facultate psihică, funcție a imaginației și psihicului, În general, premisă, formă a activității umane, trăsătură a personalității, fenomen general-uman de adaptare la situații și de actualizare a capacităților
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și pentru cercetătorii acestei Însușiri umane deosebit de valoroase, mult timp, creativitatea a fost limitată la domeniul artistic și mai apoi științific, fiind asociată inițial de psihologi cu revelația pură sau chiar cu un proces patologic”13. „Din șirul funcțiilor și ipostazelor creației (de atribut al imaginației și al altor aptitudini umane, capacitate sau facultate psihică, funcție a imaginației și psihicului, În general, premisă, formă a activității umane, trăsătură a personalității, fenomen general-uman de adaptare la situații și de actualizare a capacităților
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
personal (individual) și social. Eul total este un concept care desemnează unitatea tensionată a eului social și eu-lui personal. Întrucât această unitate este produsă și se actualizează În situații interacționale diferite, eul complet apare În experiență Într o pluralitate de ipostaze, uneori contradictorii. 2. Accentuarea dezvoltării proceselor psihice individuale ale elevilor și studenților În perioada școlarizării; 3. Folosirea adecvată a particularităților individual-psihologice ale subiecților. Disocierea Între faptul social și faptul individual apar ca evidente la Începutul oricărei biografii individuale. Identitatea societate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
individual) și social. Eul total este un concept care desemnează unitatea tensionată a eu lui social și eu-lui personal. Întrucât această unitate este produsă și se actualizează În situații interacționale diferite, eul complet apare În experiență Într-o pluralitate de ipostaze, uneori contradictorii. 2. Accentuarea dezvoltării proceselor psihice individuale ale elevilor și studenților În perioada școlarizării; 3. Folosirea adecvată a particularităților individual-psihologice ale subiecților. Disocierea Între faptul social și faptul individual apar ca evidente la Începutul oricărei biografii individuale. Identitatea societate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ceilalți ne percep este în mare parte condiționat de expectativele pe care aceștia le au dinainte. Modelul maturității prin consumul de droguri (Labouvie, 1996, pp. 457-476) propune un model bazat pe autoreglare, unde elementele cheie sunt personalitatea și autoeficiența. În ipostazele în care acestea eșuează, individul va răspunde necesităților sale imediate sau presiunilor situațiilor imediate cu ajutorul drogului. În plus, este probabil ca individul să nu aibă scopuri personale sau ca acestea să fie puțin importante, dificile, costisitoare sau greu realizabile. Aceasta
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Menționam anterior că liceenii consumatori de droguri pot percepe greșit efectul acestei categorii de substanțe atât de dăunătoare asupra organismului și vieții sociale. În cadrul cercetării au fost lansate o serie de întrebări generale înainte ca elevul să fie pus în ipostaza de a menționa dacă este consumator sau nu de droguri, astfel putem considera că răspunsurile generale prezintă de fapt considerente reale cu care liceenii s-au confruntat. Figura 53: Percepția cu privire la consumul de droguri Liceenii consumatori de droguri sunt în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ortodoxiei, sunt „plăsmuite artistic și înțelept și din frumusețea lucrurilor văzute, cunoaștem Sublimul mai presus de orice frumusețe”(Hexaimeron,Omilia, I,11 ). Am putea să rezumăm această idee cu următoarele cuvinte ale lui Pavel Florenski: „Din punct de vedere al ipostazei Tatălui, Sophia e substanța ideală, fundamentul creaturii, puterea sau forța ființei sale; din punct de vedere al ipostazei Logosului, Sophia e rațiunea creaturii, sensul și adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Hexaimeron,Omilia, I,11 ). Am putea să rezumăm această idee cu următoarele cuvinte ale lui Pavel Florenski: „Din punct de vedere al ipostazei Tatălui, Sophia e substanța ideală, fundamentul creaturii, puterea sau forța ființei sale; din punct de vedere al ipostazei Logosului, Sophia e rațiunea creaturii, sensul și adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Din punct de vedere al ipostazei Tatălui, Sophia e substanța ideală, fundamentul creaturii, puterea sau forța ființei sale; din punct de vedere al ipostazei Logosului, Sophia e rațiunea creaturii, sensul și adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică, manifestată în podoaba universului și în lumina mistică a sfințeniei, Sergiu Bulgakov o consideră ca lucrând, în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Cucoș, 1999, p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze ale îndoctrinării în învățământ din care le preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o doctrină dăunătoare și a preda un lucru greșit. A preda ceva ce nu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
e semn că au fost îndoctrinați. este mai puțin important dacă acel conținut este fals sau adevărat, nu contează decât că subiecții (elevii) nu au posibilitatea de a cerceta ei înșiși fiind tratați ca niște eterni neștiutori. Prin invocarea acestei ipostaze a îndoctrinării nu se susține în nici un caz negarea oricărei autorități. Toți avem nevoie să ascultăm uneori de vocea unor autorități, deoarece nimeni nu este atotștiutor. Diferența este că, în caz de îndoctrinare, autoritatea este impusă nu propusă. 4. A
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
etala o anumită doctrină. În acest context învățământul nu este doar tendențios, ci și mincinos. Profesorul îndoctrinator inventează fapte, fabrică mărturii și martori. În îndoctrinare se utilizează rar minciuna evidentă, ușor de demascat, ci mai degrabă exagerarea sau omisiunea. Aceste ipostaze ale îndoctrinării prezente în domeniul învățământului, sunt departe de a crea un cadru favorabil dezvoltării autonomiei elevului. Profesorul îndoctrinator ce consideră un „reprezentant" al societății, al poporului, al culturii, al adevărului și exercită o putere pe care o consideră legitimă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
contextului verbal. Problematica cercetării noastre subliniază deci relația dintre latura sonoră și semnificația cuvântului la copilul rhinolalic. În ce măsură afectarea laturii sonore - prin tulburări de o maximă gravitate - influențează latura semantică și deci conținutul de gândire, și în ce fel de ipostaze se manifestă această influență? În mod normal lingvistica tradițională consideră latura sonoră a limbajului drept un element de sine stătător, independent de latura semantică. Sunetul era deci privit ca unitate a laturii sonore a limbajului. Dar, rupt de gândire, sunetul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
celor 2 versante: înțelegerea și utilizarea, după etalonul fixat de autoare în funcție de vârstă. Probele au fost aplicate subiecților cu integritate a aparatului fono-articulator și cu integritatea proceselor intelectuale și operaționale: grupa A, și subiecților cu despicături congenitale l.m.p. în două ipostaze: când dezvoltarea mintală este integră, grupa B și când intelectul este mult diminuat - diagnosticat D.M., grupa C. Analiza imediată a propoziției și a frazei, ceea ce constituie după J. Piaget „sprijinul limbajului” (143) ne-a facilitat un studiu comparativ al celor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
bandă de magnetofon după fiecare etapă de lucru logopedic, în care se semnalau unele progrese în corectarea emisiei verbale. Pe anumite secvențe din textul înregistrat s-au efectuat sonograme 1, permițând analiza imediată și comparativă a vorbirii în cele două ipostaze înainte de reeducare și după reeducare (figura 20 a și b). 1 Sonograma face analiza spectrală a sunetelor vorbirii cu caracter de amprentă fonetică, înregistrând fidel frecvențele sunetelor și timpii de emisie în așa fel încât se pot recunoaște formele semantice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din afară miel se vede, pe dinlăuntru lup întreg ("Adică cei smeriți și cumpliți, cum sunt cei fățarnici" - Iordache Golescu). 3.3.2.2. Din (sub)câmpul lexical al animalelor domestice, OAIA/MIELUL nu este singurul culturem care apare în ipostaza de victimă a LUPULUI. În aceeași categorie se încadrează și animale precum MĂGARUL, BOUL, MÂNZUL sau GÂSCA. Dintre acestea, BOUL este singurul culturem care intră într-o opoziție nu doar privativă, ci și graduală cu LUPUL (1334: Boii uniți la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lucrurile devin mult mai clare, întrucât numirea e plasată la nivelul semnificatului (= lexicul structurat), în timp ce spunerea e asociată sensului (= "gramaticii" unui text). Cu alte cuvinte, limbajul ca limbă "istorică" nu poate să vehiculeze o "concepție" asupra lumii deoarece, în această ipostază, limbajul nu are/nu este sens, ci doar semnificat: el doar "numește" ceva (posibilități ale desemnării), dar nu "spune" nimic (adică nu desemnează niciun "lucru" anume). De aici și concluzia lui Coșeriu: "ca înțelegere a lumii, [limbajul] este supoziție și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
funcției metaforice pentru constituirea discursivă a limbajului în general"400. Pe de altă parte, Blaga se relevă a fi un pionier și în "definirea teoretică a unei funcții metaforice radical diferită de cea a limbajului", precum și în "legitimarea acesteia ca ipostază "nucleară" a creației spirituale în toate manifestările ei (artistice, mitologic-religioase, filozofic-metafizice și "constructiv"-științifice)", ca funcție "menită să contribuie la instaurarea unui alt mod de a fi al omului în univers"401. Prin aceste intuiții, poetul și filozoful român devine
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
romanului ia naștere printr-o articulare specifică a textemelor, a simbolurilor și a ideilor mitico-religioase. 4.5. Chiar dacă nu vizează o relație de tip "evocator" (semnic), considerăm necesar să consemnăm la finalul demersului nostru și funcția "reprezentativă" a textemelor în ipostaza ei de funcție trans-semnificativă. Ea face ca textemele să contribuie, în calitate de constituenți ai metaforelor revelatorii, la creația de "lumi posibile imposibile". Această funcție apare destul de rar în cazul unităților "discursului repetat" (v. supra, [33]), dar tocmai acest fapt îi sporește
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau pe fragmente,secvențe; fără a păstra obligatoriu ordinea cronologică; - cele narate pot fi transmise simplu, clar, concis, fără divagații; sau dimpotrivă, mai complicat, cu întreruperi ale firului narativ, reveniri, reluări etc., fraze ample, multe determinări sintactice (atribute, complemente etc.). Ipostazele scriitorului: a. de narator (obiectiv sau subiectiv); b. spectator (activ sau pasiv); c. cronicar al evenimentelor; d. participant la conflict; e. dispersat în mai multe personaje. Ritmul narării poate fi: a. lent, rezultat din utilizarea unor fraze ample, sinuoase, cu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
elementelorb care conturează impresiile, sentimentele acestuia; - au mare frecvență procedeele de expresivitate artistică (comparația, metafora, hiperbola etc.); - prezența (!! uneori aglomerarea) imaginilor adresate simțurilor (auditiv, vizual, olfactiv, gustativ, tactil); - personajele și dialogul de regulă lipsesc; uneori natura apare ca personaj literar; - ipostaza preferată a scriitorului este aceea de a contempla, de martor (subiectiv sau obiectiv, voluntar sau involuntar), liric - meditativ etc. Prezentarea imaginilor se poate face: a. panoramic, privire de ansamblu, atotcuprinzătoare; b. cinematografic, privire secvențială, direcție, sens; c. alternativ. Feluri: a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
însuși autorul, uneori, sau un personaj creat de autor, de cele mai multe ori; (!!) când naratorul, ca personaj, este aceeași persoană cu autorul, ca om, opera este autobiografică. - uneori este recrutat dintre alte personaje; - un astfel de narator poate apărea în trei ipostaze: a. „fără chip”, dar i se remarcă prezența destul de ușor, mai ales prin: 1. angajarea lui, de către alt personaj, în dialog; 2. prin propozițiile principale independente, îndeosebi prin verbele de „zicere” („mi-a zis”, „mi-a spus”, „ma înștiință” etc.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
locul său de observație (un loc înalt, cu perspectivă amplă, distanțat) și se plasează între celelalte personaje; (!!) unui astfel de narator i se poate face portretul integral: fizic și moral sau psihic; c. narator flexibil, schimbător: apare când într-o ipostază, când în cealaltă; - el poate să apară, în funcție de talentul autorului dar și de intențiile sale, credibil sau nedemn de încrederea cititorului; - are o perspectivă totală asupra evenimentelor, întâmplărilor etc.; - se poate situa înlăuntru(l) sau în afara spațiului narativ; - are o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sau nedemn de încrederea cititorului; - are o perspectivă totală asupra evenimentelor, întâmplărilor etc.; - se poate situa înlăuntru(l) sau în afara spațiului narativ; - are o perspectivă cu un grad variabil de cuprindere și de penetrație în lumea ficțiunii; (!!) atenție deci la ipostaza naratorului; - poate avea o viziune de ansamblu unitară, cu efecte sensibilizatoare asupra cititorului; - asistă sau participă; este implicat sau este neutru;uneori, naratorul este personajul principal; (!!) în astfel de situații, creația literară respectivă se apropie de operele memorialistice; dar nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și delimitată, fie una de ansamblu, din care se filtrează efecte melodice. - cadrul, în întregime, va crea: a. o întremătoare și stenică atmosferă muzicală; b. o fluiditate calmă, de fâșâiri; de murmure; de picături cristaline, etc. - natura apare și în ipostaza de melodie adormitoare pentru omul obosit sau pentru cel zbuciumat sufletește; - natura este văzută (nu gândită), deci: intuiții vii, directe; - natura, ca loc, este diversă: o pădure, câmpie,munte, apă, etc.; - varietatea peisagistică este pregnantă; ea pledează pentru înțelegerea complexității
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]