8,912 matches
-
Până la urmă acest univers este vast, cuprinzând lucrurile sensibile, dar și pe cele inteligibile. În acest univers lucrurile introduse de cogito, adică de percepția "clară și distinctă" a realității, vor duce la adevăr, restul elementelor intrând în zona erorii. Prin meditația a patra au fost introduse în creație două noi elemente, două facultăți prin care trebuie să trecem cunoștințele pentru a separa adevărul de eroare: intelectul și voința. Ele aparțin cogito-ului ca forme separate, și sunt proiecții ale divinității. De aceea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adevărul de eroare: intelectul și voința. Ele aparțin cogito-ului ca forme separate, și sunt proiecții ale divinității. De aceea ele nu pot fi singure suportul erorii, ci doar raportul dintre cele două pot să ducă la eroare. 3.6.5. Meditația a cincea. Redescoperirea lucrurilor inteligibile și a imaginației Pornind de la cele descoperite până acum, se încearcă ieșirea din marea incertitudini. Elementele ce mă pot apropria de adevăr sunt legate de lucrurile materiale. Ieșirea din marea incertitudinii trebuie realizată prin introducerea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În cazul acestei analize autorul nu se oprește asupra lucrurilor materiale propriu-zis, ci asupra modalităților de cunoaștere a acestora. Trecerea de la introducerea în lumea cunoașterii a lucrurilor materiale la introducerea modalitățile de cunoaștere în această lume s-a realizat în meditația a treia: "în ceea ce privește, însă ideile lucrurilor corporale, nu se ivește nimic în ele care să fie în așa fel încât să nu pară că a putut izvorî de la mine însumi"174. Pentru întărirea relației cogitatelor cu lumea sensibilă Descartes trebuie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și adâncime a acestei cantități, ori mai degrabă a mărimii lucrului; număr în ea părți felurite; atribui acelor părți oricâte mărimi, figuri, locuri și mișcări locale, iar mișcările acestora oricâte durate"176. Posibilitatea numărării joacă un rol special în această meditație și de aceea categoria cantității este analizată în mod distinct. Această categorie constituie baza pentru ideile legate de științele matematicii. La categoria cantității este adăugată forma ea fiind cea care ajută la dezvoltarea geometriei. În cazul lucrurilor forma poate constitui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucru limpede minții mele, el e întru totul adevărat"181. Au fost introduse în lumea cogitatelor și elemente din lumea viselor. Acestea simbolizează "animalele acvatice". Ele sunt cele mai puțin apropiate de certitudine, dar sunt existențiale în lumea cogito-ului. În meditația a cincea Descartes se oprește la ideile inteligibile. Acestea sunt împărțite în mai multe clase: idei ce au suport în realitatea exterioară și se manifestă fie prin intermediul categoriilor (cantitate, calitate, mișcare etc.) și ideile ce nu au suport în realitate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din ea. Lumea carteziană a mai făcut un pas în creația sa: au fost adăugate ideile abstracte și ideile din vis. Lumea cogito-ului cartezian s-a înmulțit cu aceste idei, urmând a crea ideile ce aparțin sensibilului. 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului Meditația a șasea trebuie să completeze noua lume creată. Trebuie identificate toate elementele ce pot întregi această lume. Trebuia introdusă existența lucrurilor materiale și a corporalității în lumea cogitatelor. Dacă existența acestora este demonstrată putem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
făcut un pas în creația sa: au fost adăugate ideile abstracte și ideile din vis. Lumea cogito-ului cartezian s-a înmulțit cu aceste idei, urmând a crea ideile ce aparțin sensibilului. 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului Meditația a șasea trebuie să completeze noua lume creată. Trebuie identificate toate elementele ce pot întregi această lume. Trebuia introdusă existența lucrurilor materiale și a corporalității în lumea cogitatelor. Dacă existența acestora este demonstrată putem să considera că noua lume este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
șasea trebuie să completeze noua lume creată. Trebuie identificate toate elementele ce pot întregi această lume. Trebuia introdusă existența lucrurilor materiale și a corporalității în lumea cogitatelor. Dacă existența acestora este demonstrată putem să considera că noua lume este completă. Meditația a șasea mai încercă să rezolve și problema raporturilor dintre lumea cogitatelor și cea a lucrurilor sensibile. Dacă lumea cogito-ului nu este unitară atunci aceasta nu se poate manifesta pentru că una dintre principalele modalități de operare specifice ale acestuia este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realiza o imagine holistică a cunoașterii. Nu este posibilă ruptura în interiorul lumii cogitatelor și de aceea dualismul cartezian trebuie să fie moderat. Între cele două lumi, a cogito-ului și a realității sensibile, trebuie să existe legături. În această zi a meditațiilor Descartes trebuie să se ocupe de realitățile cele mai depărtate de cogito: lucrurile materiale și, implicit, corpul omenesc și a relațiilor existente între noile elemente și cele vechi. Aducerea acestor structuri în lumina creatoare a cogito-ului este dificilă, deoarece ele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a cogito-ului este dificilă, deoarece ele sunt depărtate de inteligibil, de lumea gândirii. Pentru a ajunge la acestea trebuie să identificăm acele modalități specifice de operare ale cogito-ului care îl pune în legătură cu res extensa. Cogito-ul, după cum am precizat deja în meditația a doua, nu este simplu. Pentru a juca rolul de creator al lumii el se manifestă sub o multitudine de forme. Două dintre acestea sunt: imaginația și gândirea pură. Dacă până acum cea care juca rolul de creator a fost
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
urmând identificarea posibilității de aducere a acestor imagini la nivelul cogito-ului și abia în cele din urmă susținerea realității lumii sensibile. Imaginația nu redă din realitate doar forme și "naturi corporale", ce pot constitui obiectul matematicii, acestea fiind analizate în meditația a cincea, ci în întregime, toate elementele legate de exterioritate și de simțuri cum ar fi: culori, sunete, gusturi, durere etc. Toate acestea se manifestă la nivelul cogito-ului și prin legătura cu ele putem să le considerăm ca având suport
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că ele sunt exterioare și izvorăsc de la obiecte corporale, deci obiectele corporale există. Dar existența lucrurilor materiale nu implică și faptul că ele sunt percepute în mod corect. Cine poate garanta includerea obiectelor percepute în sfera adevărului? Am observat în meditația a patra că Dumnezeu nu poate fi sursa erorii, El atribuind omului facultatea de a percepe adevărul: "(...) Dumnezeu nu e înșelător și prin urmare nu se poate întâmpla să se afle vreun neadevăr în părerile mele decât dacă s-ar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu se poate întâmpla să se afle vreun neadevăr în părerile mele decât dacă s-ar afla în mine o facultate dată de Dumnezeu pentru îndreptarea greșelii (...)"185. Intervenția acestei facultăți de cunoaștere a adevărului nu este rezolvată definitiv în Meditații. Cercetarea erorii legată de lucrurile sensibile a fost realizată înainte în Expunere despre metodă, unde Descartes a încercat să elimine acele elemente ce pot duce la eroare. Concluzionând putem reduce argumentele la: pentru că sensibilitatea există, iar la nivelul lumii mele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care sunt percepute în mod clar și distinct. Cunoașterea, consideră Descartes, s-ar putea realiza dacă omul ar realiza o cercetare atentă a realității, urmărind anumite criterii prin care putem să nu separăm adevărul de eroare. Ziua a șasea de meditație rezolvă problema existenței lucrurilor sensibile și a corpului uman. Introducerea lumii sensibile în lumea certitudinii întregește universul cogitatelor. Lumea sensibilă există pentru că ea este percepută prin intermediul simțurilor, ce nu sunt doar o sursă a erorii, ci și una a informațiilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu sunt doar o sursă a erorii, ci și una a informațiilor valide. Omul este perceput ca o combinație dintre trup și suflet, și de aceea el, ca nouă creație a cosmosului cartezian, joacă un rol de intermediar între lumi. Meditația a șasea se termină cu instaurarea omului ca "stăpân" al lumii tuturor lucrurilor. Prin ea lumea carteziană este completă. Meditațiile carteziene în ansamblu modelează universul construindu-l dinspre cogito înspre realitatea exterioară. Lumea în noua formă se obiectivează prin subiectivarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trup și suflet, și de aceea el, ca nouă creație a cosmosului cartezian, joacă un rol de intermediar între lumi. Meditația a șasea se termină cu instaurarea omului ca "stăpân" al lumii tuturor lucrurilor. Prin ea lumea carteziană este completă. Meditațiile carteziene în ansamblu modelează universul construindu-l dinspre cogito înspre realitatea exterioară. Lumea în noua formă se obiectivează prin subiectivarea ei, în sensul că entitatea centrală este ego-ul, iar în jurul acestuia se construiesc pas cu pas toate celelalte existențiale. Pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o afirmă. Existența acestuia a determinat implicit și statutul ontic al celorlalte cogitate ce se integrează într-o lume a certitudinii. Această nouă lume este fundamentală pentru știință, deoarece prin caracterul său egotic, poate fi și cunoscută. Dacă după primele meditații opinia care se detașa era aceea a unui agnosticism dar, prin noua reconstrucție lumea devine cognoscibilă și de cercetat, fiind o lume a noastră, palpabilă prin cogito. Concluzii Bucla modernă a imaginarului Imaginarul este ciclic, existând după perioade de cenzură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Jean, Istoria utopiei, Editura Meridiane, București, 2000. Shakespeare, William, Macbeth, Editura Pandora Târgoviște, 1998. Sîmbotin,Dan, "Argumentul ontologic în Meditationes de prima philosophia", în Revista Saeculum, serie nouă, Anul VI, nr. 1-2 (23-24) 2007, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu. Sîmbotin, Dan, "Meditațiile carteziene. Restaurarea universului din perspectiva omului", în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome XII, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Sîmbotin, Dan, " Clasificarea științelor în secolul al XVII-lea, piatra de temelie a specializării specifice științelor moderne", în Symposion, Tome III
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
despre metodă, Editura Paideia, București, 1995, p. 9. 102 Ibidem, p. 11. 103 Ibidem, p. 18. 104 Ibidem, p. 21. 105 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, Editura Științifică, București, 1991 106 Ibidem, p. 123. 107 Ideea cum că Meditațiile carteziene reprezintă o modalitatea de construcție a universului în jurul omului am dezvoltat-o în lucrarea De imitatione Dei, Editura Paideea, București, 2004. Acest subcapitol are la bază structura și ideile din prima parte a respectivului volum. 108 René Descartes, Meditationes
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Teodor Dima, Cornelia Gășpărel, Dan Gabriel Sîmbotin (coord.), Rethinking Politics for the Knowledge Society, Editura Institutul European, 2013, " Argumentul ontologic în Meditationes de prima philosophia", Revista Saeculum, serie nouă, Anul VI, Nr. 1-2 (23-24) 2007, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu și "Meditațiile carteziene. Restaurarea universului din perspectiva omului", în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome XII, Argonaut, Cluj-Napoca 2004, pp. 298-305 141 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, Editura Humanitas, București, 1992, p. 247. 142 René Descartes
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
14. etc. Alte obiective; de urmărit: 1. interferența literaturii populare cu cea cultă (autori consacrați care au scris basme, legende, balade, doine etc.); 2. corespondența cu literatura cultă (ex.: a. doina de jale Ț elegia; b. Cântecul despre soartă Ț meditația; c. strigătura Ț epigrama; d. basmul Ț povestirea sau romanul; etc.); 3. literatura populară Ț sursă de inspirație pentru literatura cultă; 4. noblețea ideilor exprimate; 5. brevilocvența: a. mesaj scurt; d. expresia cea mai scrută a gândirii și a sentimentului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
temă poate inspira creații din arte diferite: muzică, pictură, sculptură etc. - de regulă, tema vizează o problematică umană, viața în general; * ex: natura, iubirea, moartea, patriotismul, decăderea umană, destinul, realizarea individului, copilăria, cosmogonia, drama războiului, calea spre atingerea unui ideal, meditație asupra timpului, un anumit aspect social, național, politic, cultural etc. - deci reflectă probleme profund și general umane. Alte obiective; de urmărit: 1. legătura dintre temă, idee, motiv etc.; 2. circulația temei în literatura română și cea universală; 3. contribuția scriitorului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
uneori ostilă, neprimitoare; dar și apropierea de suflete nevinovate ale mediului sătesc, ale vietăților ce simbolizează gingășia și drăgălășenia; prin aceasta pastelul se alătură idilei, bucolicei; elogiei; - pastelul este și o împletire de simțiri poetice, dar și un prilej de meditație; imaginația cititorului fiind solicitată intens; Omul, integrarea omului în natură:omul, când apare, este în condiția sa naturală, nu în cea socială; în raporet cu natura, rareori în relație cu semenii; - omul, a. sub aspectul formelor plastice; b. al grației
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
regulă bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub aspecte diverse (deci: prilejul unei strări de extaz, dar și de meditație); - peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de aceea tabloul naturii este realizat cu o sensibilă și delicată plasticitate; putem vorbi de o pluralitate perceptivă și asociativă; - exteriorul peisagistic și interiorul conștiinței dau adesea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
împrumută: a. o intensă vibrație lirică; b. entuziasm; c. exaltarea mândriei naționale. - de obicei limbajul este simplu; - simetria se află secondată de mijloace demonstrative retorice;se utilizează mijloacele retorice ale convingerii și exaltării; - presupune un caracter de sublim sărbătoresc, de meditație avântată; - adeseori începe cu o invocație retorică. Se folosesc: 1. propoziții exclamative; 2. imperativul; 3. vocativul; 4. interjecții; 5. îndemnuri; 6. diferite formule de adresare. - ritm amplu, plin de avânt; comparații uimitoare; - de regulă, la început se găsește o invocație
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]