7,472 matches
-
și artiștilor la comunism n-a avut efecte serioase și n-a impulsionat reformele din societate, el menționează totuși importanța mișcării „Goma ’77” drept un moment de trezire a conștiinței anticomuniste. Autorul nu se sfiește să pună În evidență indiferența Occidentului față de o asemenea acțiune, reamintindu-ne că nici un președinte occidental nu i-a cerut dictatorului Ceaușescu să „lase România să fie România” - așa cum se Întâmplase În cazul Cehoslovaciei, de pildă. E bine că astfel de lucruri sunt discutate În cadrul mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oaspeții. Toate marile ordine monastice, benedictin, cistercian și în special cel cartusian au stat la baza marilor podgorii franceze. Abațiile au reprezentat pentru vinul de calitate ceea ce cooperativele au fost pentru vinul obișnuit. Proclamat în 1958 "părintele Europei și patronul Occidentului", Benedict s-a născut în Nursia în anul 480, la aproximativ o sută de kilometri de Roma, unde va merge să studieze. În vechea fortăreață de la Monte Cassino în Campania, Benedict de Nursia a redactat o Regulă care a exercitat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pentru Citeaux. Abstractul, nuditatea, sentimentul vidului, elogiate atât de profund de arta contemporană în căutarea absolutului, se regăsesc într-adevăr în arta cisterciană. Secolul al XII-lea este dominat în întregime de mistica lui Bernard de Clairvaux. Ultimul părinte al Occidentului este și primul care și-a imaginat o Europă mistică, fondată pe limba și cultura latină. Tot el este cel care a animat răspândirea podgoriilor monastice în întreaga Europă creștină. Cistercienii devin treptat maeștri incontestabili ai acestei viticulturi. Începând cu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sfântul Vincențiu, după cum bine se spune într-un cântec din Burgundia: Cavaler, discipol, însoțitor, E Bachus pentru cinstitor, Dar pentru orice viticultor Sfântul Vincențiu-i ocrotitor.36 IV. Sfântul Vincențiu Sfântul Martin a fost primul dintre sfinții ocrotitori ai viticultorilor din Occident. Ocrotitor al poporului franc, sfântul Martin s-a născut în anul 317 în Sabaria (Szombathely), în nordul lacului Balaton, în provincia romană Panonia (astăzi teritoriul Ungariei). Fiul unui ofițer de garnizoană păgân, Martinus (micul Marte) urma să slujească în armata
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lui Filip cel Bun, a continuat lucrarea tatălui său în ciuda caracterului său cumpătat, căci nu obișnuia să bea decât apă înroșită cu puțin vin... Însă, foarte repede, vinul de Burgundia a devenit celebru în afara granițelor vechiului regat al ducilor din Occident. Și acest lucru, mulțumită, în primul rând, unei politici riguroase a calității, dusă de Filip cel Îndrăzneț, prin care, la 31 iulie 1395 s-a ajuns la defrișarea "plantei odioase numită Gaam (este vorba despre varietatea Gamay) care conferea abundență
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mai mult de 100 000 de locuitori în 1851 și 15 în 1911. Parisul prezenta o imagine hipertrofiată a fenomenului de urbanizare: 75 000 de locuitori în 1292, mai mult de 650 000 în 1770 (fiind al doilea oraș din Occident după Londra) și de 875 000 de locuitori la sfârșitul primului sfert al secolului al XIXlea. Tot în același secol, transferul în masă al populației a fost însoțit în domeniul rural de o specializare a culturilor. Astfel, în momentul în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
urmat apoi perioada neagră a comunismului, regim ilegal și criminal. Guvernarea comunistă nu a avut lege. Au condus după bunul plac și din ordinele Moscovei care a făcut cele mai multe și înfiorătoare crime în rândurile legionare. Comunismul s-a născut în Occident, reacție legitimă împotriva capitalismului exploatator și jefuitor, conceput de evrei. Comunismul a transformat victimile în călăi pentru ca, la rândul lor, călăii să producă alte victime. El a fost conceput și manevrat de ființa iudaică, evreii fiind prezenți la conducerea tuturor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Folclor literar”, devenită, din anul 2001, „Revista de etnologie”. În cărțile pe care H. le-a publicat se simte suflul înnoitor adus de formația și lecturile noului val de etnologi români. Deloc intimidată de perspectiva senzaționalistă, care a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
de l'extrême raffinement ; alliance où l'on peut reconnaître le fond du lyrisme roumain et, peut-être, celui de l'esprit național même, dans son ensemble ; alliance d'une tout autre portée que celle de l'Orient et de l'Occident, où leș voyageurs sentimentaux et pittoresques ont coutume de résumer, aujourd'hui encore, la Roumanie...780 2. Lucian Blaga vie et œuvre. Présentation monographique Îl y a de nombreuses études en roumain portant sur la biographie de Lucian Blaga, une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
génie, c'est ce qui ressort des qualités mêmes que nous lui voyons : cette fermeté, cette grandeur, cette simplicité majestueuse du style et de l'expression. Et leș miettes de ce banquet dans lequel l'Orient a été servi à l'Occident ont nourri et nourriront encore des générations de lecteurs, d'écrivains, de poètes. " 20 V. François Ost, Traduire. Défense et illustration du multilinguisme, op. cît., p. 117. 21 Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 39. 22 V. Michel
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction. C'est nous qui soulignons. 968 V. la revue Saeculum, année ÎI, janvier-février 1944, p. 63-64, dans laquelle Blaga considère que Holderlin est " [...] cel mai înalt și mai pur liric al Gemaniei de totdeauna. Hölderlin este un Pindar al Occidentului. Neînțeles, nici chiar din partea unui Goethe sau Schiller, el a rămas neînțeles, până aproape de zilele noastre. " (" [...] le plus grand et le plus pur poète lyrique de l'Allemagne, depuis toujours. [...] Hölderlin est un Pindare de l'Occident. Incompris, ni même
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un Pindar al Occidentului. Neînțeles, nici chiar din partea unui Goethe sau Schiller, el a rămas neînțeles, până aproape de zilele noastre. " (" [...] le plus grand et le plus pur poète lyrique de l'Allemagne, depuis toujours. [...] Hölderlin est un Pindare de l'Occident. Incompris, ni même par un Goethe ou un Schiller, îl est resté incompris, jusqu'à présent. " Notre traduction.) 969 V. Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, ediție coordonată de Dorli Blaga și Petre Nicolau ; prefață de George Gană, Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
modelată ductil pentru a reda dinamica pulsatorie, expasivă, metamorfotică a materiei spiritualizate. Deși poartă acest titlu care ne-ar permite să ne închipuim că lucrarea este concepută în stilul simbolurilor Jugendstil-ului, a căror modă începuse să se propage din Occident și la noi, Sfinxul lui Paciurea nu este o sculptură decorativă de gândire tematică abstractă, ci, dimpotrivă, prezintă încă, spre deosebire de himerele sale de mai târziu, pe lângă doza inerentă de expresionism, foarte puternice trăsături realiste"350. Sfinxul (1912) lui Paciurea, spre deosebire de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o dublă deschidere: 1.) a pictorilor români către arta contemporană occidentală, lăsând să pătrundă influențele artistice cele mai diverse, fără o filtrare a lor prealabilă și 2.) a formării unei arte românești cu propriile mărci identitare și popularizarea ei în Occident. Deși nu are aceeași anvergură teoretică și capacitate de a sistematiza, demersul lui Alexandru Bogdan-Pitești prezintă certe afinități cu teoretizările lovinesciene ulterioare privitoare la sincronismul cultural. Celebrul mecena vrea să facă din Ileana o revistă de circulație internațională, socotită pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ne-au rămas astăzi decât gândirea vreunui poet, gravată în câteva versuri pe o cărămidă, sau vreo bucată de marmură sau de lut, însuflate de geniul vreunui artist"503. Alexandru Bogdan-Pitești plasează într-o perioadă de decadență, de declin al Occidentului "latinitatea muribundă". Misia ultimului vlăstar al latinității, aflat sub semnul înfloririi pe fundalul ruinist al decăderii culturii europene de gintă latină, ar fi să stingă grandios specia, după o spectaculoasă ecloziune. Sunt ideile epocii, cele pe care le preia Alexandru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fondatori s-a aflat. În cuprinsul textului ne este înfățișat un Studiu de nud al acestuia. Kimon Loghi prezintă desemnul Beduin, care răspunde deschiderii simboliste spre visare pe care o stimulează spațiul exotic oriental. Nu urmează România să devină frontiera Occidentului cu Orientul, intercesorul adecvat într-o lume balcanică? Ca hors-textes avem un "desemn orginal" al lui Etienne Azambre, Le Printemps, un Studiu de cap, "desemn original în conté" de Gh.D. Mirea și o litografie originală de Constantin Artachino a lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deja o lume și un atribut al unui stil de viață". La Întrebarea cine sunt iubitorii de bază ai shoppingului În România răspunsul a fost femeile, bineînțeles (83%), și numai 17% din bărbați. Este un rezultat asemănător cu situația din Occident și din SUA, care evidențiază faptul că oriunde ar fi, bărbații de regulă nu sunt mari iubitori de cumpărături (Alina Cătană, "Viața ca shopping"). Manifestarea acestui fenomen psihosocial ne-a orientat spre Întrebarea "ce funcții Îndeplinește el la nivelul individului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și de alcoolici În studiul ECA la populația generală depinde de tipul de substanțe ingerate (opiaceele, canabisul, cocaina, amfetaminele, halucinogenele, alcoolul). Datele statistice arată că fenomenul toxicomaniei, precum și cel al comorbidității schizofreniei cu consumul de toxice este mai mare În Occident În ceea ce privește substanțele de abuz și este cel puțin la fel de mare În ceea ce privește alcoolul, la nou În țară. Astfel, la noi În țară, cea mai frecventă și cea mai gravă comorbiditate toxicomanică la pacienții schizofreni, care explică și un indice crescut de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de o amploare fără precedent. Criza societăților comuniste prezintă un alt caz: reîntoarcerea de la o societate comunistă la o societate capitalistă („tranziția”). Și acest proces „de tranziție” este un proces de dezvoltare, proiectat și implementat într-o măsură dominantă de către Occident și de instituțiile internaționale care reprezintă punctul său de vedere. China este un exemplu distinct - de ieșire din criza societății comuniste „prin programe și forțe proprii”. Uniunea Europeană este un alt caz de dezvoltare social-economică de mare amploare, orientată de obiective
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru prima și, după unii, singura dată de către fondatorii sociologiei românești - generația pașoptistă, în programele revoluției de la 1848. La jumătatea secolului al XIX-lea principatele române erau etichetate, fără drept de apel, drept întârziate cu două sau trei secole față de Occidentul european, cu structuri sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă. Elitele pașoptiste au sesizat cu limpezime faptul că regimul juridic al proprietății funciare feudale, exprimând „nonsensul devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la propunerea profesorului Dimitrie Gusti și urmărea să cerceteze problemele sociale ale societății românești și să ajute la „cunoașterea și dreapta lor dezlegare”. Motivația creării ISR a fost similară cu aceea care a stat la baza unor instituții similare din Occident. Gusti a fost impresionat de inițiativele unor cunoscute personalități europene privind ieșirea rapidă și eficientă din criza socială profundă cunoscută de țările lor. Astfel, după dezastrul militar experimentat de Franța la Sedan în 1871, un mare jurist francez (Boutmy) a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și mai vastă decât simpla dezvoltare economică, a fost principala miză a confruntării dintre cele două sisteme (Pasti, 1995), chiar dacă, ideologic și adesea științific, ele au formulat-o, de-a lungul timpului, în alți termeni (Tismăneanu, 1998). Terenul pe care Occidentul dezvoltat a câștigat confruntarea cu lumea comunistă a fost cel al bunăstării populației. Societățile Europei Centrale și de Est au putut accepta toate aspectele negative ale comunismului ca regim politic, măcar atâta vreme cât socialismul, ca mod de organizare a vieții economice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intelectualitatea și clasa mijlocie, bazându-se pe sprijinul social și politic al altor categorii sociale, în principal noul proletariat urban și țărănimea. Pe la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 se declanșează însă o nouă ofensivă economică și politică a Occidentului dezvoltat, denumită în prezent „globalizare”, care conduce la o nouă creștere a bunăstării populației din societățile capitaliste, dezvoltate și democratice, la restructurarea profundă a societății de tip occidental și, în paralel, la o restructurare la fel de profundă a economiei mondiale. Societățile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societate le poate aduce în sprijinul capitalului autohton. De-a lungul tranziției postcomuniste, factorii politici și tehnici au interferat. Disponibilitatea capitalului occidental de a investi în țări ale Europei Centrale sau în țările baltice a depins de strategia geopolitică a Occidentului de a integra aceste țări în sistemul instituțional al Vestului dezvoltat. Motivația a fost departe de a fi exclusiv capitalistă. Ea a fost națională în cazul Germaniei de Est, integrată prin efortul investițional al fostei Germanii Occidentale, și geopolitică în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Rusia, unde societatea postcomunistă dispunea de suficiente resurse financiare și de altă natură (energetice sau forță de muncă, de exemplu) pentru a finanța formarea unei clase naționale de capitaliști de talie globală. Foarte târziu, abia după un deceniu, a înțeles Occidentul această miză specială, continuare a confruntării politice anterioare a războiului rece. Gorbaciov fusese un utopist, care mai credea încă în potențialul socioeconomic al socialismului. Dimpotrivă, urmașii lui s-au dovedit a fi suficient de pragmatici pentru a opune unei clase
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]