15,863 matches
-
baionetă au năruit planurile dușmanului, prăbușind ofensiva inamică și au rămas vii în amintirea neamului. Numai că aceste victorii au fost plătite cu un important tribut de sânge. În focul luptelor din vara anului 1917 au căzut eroic pentru apărarea patriei și fii ai comunei noastre, după cum urmează: Alistar Tabarcea, Gheorghe Costan, Mihăilă Carp, Gheorghe Gheorghe și Toader Soroceanu. Țăranii, împreună cu intelectualii și celelalte categorii sociale, s-au alăturat întregului popor în lupta pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, ocupate în 1939
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ștefan cel Mare pe valea Berheciului și despre bărbăția cu care au luptat „curcanii” din satele lor la Plevna, despre eroismul fiilor acestora, demonstrat mai apoi la Mărășești și Oituz, în Crimeea sau în munții Tatra și peste tot unde patria le-a cerut să o apere ca buni români. Stau mărturie în fața timpului și a urmașilor pentru faptele de bărbăție ale acestor locuitori monumentele ridicate de urmașii lor la Dealul Perjului, Bărboasa și Tarnița. ADMINISTRAȚIA Satul - vatră de dor În afară de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din localitatea de baștină Tarnița - Oncești, semănând ca mulți alți dascăli admirabila sămânță a științei de carte în mintea copiilor de țărani. A fost, prin tot ceea ce a înfăptuit cu gândul și cu fapta, mesagerul graiului românesc și al istoriei patriei, care prin acțiunile sale a făcut să vibreze în mii de inimi dragostea de muncă, de istorie, de cultură și de viață, cât și idealul de omenie, scump nouă, tuturor. Profesoara - Elena Pintilescu: “Am găsit în prezența discretă și sobră
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
încheie de semănat porumbul și se urcă vitele la munte. Exista credința că Rusaliile, care joacă prin văzduh, răpesc pe cel pe care îl găsesc pe câmp. SĂRBĂTORI DE VARĂ De Înălțare se organizează „hramul eroilor”, pentru cei căzuți pentru patrie, iar cu ocazia „Moșilor de var㔂 se pun la uși și porți frunze de tei. Alte practici sunt „Paparudele”, aruncarea în fântână sau în apele curgătoare a toacei sau icoanelor pentru aducerea ploii pe timp de secetă. Tot vara, pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
evoluat de contabilitate s-a impus la sfârșitul secolului al XV-lea; acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica, Geometria, Proportioni et Proportionalita. Apariția acestei lucrări și a altora în acel timp face ca Italia să fie considerată patria contabilității în partidă dublă, iar Veneția - leagănul acestui sistem<footnote Demetrescu, C.G. (1972), Istoria contabilității, Editura Științifică, București, p. 68. footnote>. Acest sistem are la bază dubla înregistrare a fondurilor, după modul de procurare și modul de întrebuințare a acestora
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Ruscanu, ca și tatăl său, mai demult. De Fred Vasilescu nu putem băga mâna în foc că n-a făcut gestul funest plonjând cu aeroplanul. Un soi de demers sinucigaș este cel al lui Danton, care nu poate dezerta luând patria pe tălpile pantofilor, după celebra formulă. Astfel că rămâne să fie judecat și ghilotinat. De la Camil, singurul care scapă după o tentativă de sinucidere este Andrei Pietraru. El își trage un glonț în piept pentru a demonstra iubitei aristocrate că
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
aflam din mărturii orale că fuseseră foarte specatculoase, iar cartea de citire limita totul la perioada dintre 23 august 1944 și 25 octombrie același an când, conform unei povestiri cretine din manualul de clasa a VII-a, Ultima brazdă a patriei e „eliberată” și un sergent plonjează să îmbrățișeze piatra de hotar. Lipsa nu numai de adevăr în sensul strict, dar chiar de veridicitate a personajelor și acțiunilor răpesc orice valoare acestei literaturi de război. Autorii se simt cu musca pe
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
AGATHA ELENA și dr. VASILE SORIN 1 SĂ NE TRATĂM ȘI FĂRĂ MEDICAMENTE ! Folosirea plantelor medicinale În tratarea bolilor nu Înseamnă revenirea la primitivism, ci utilizarea Înțeleaptă, pe scară largă, a facilităților terapeutice extraordinare pe care ni le oferă natura patriei noastre. Nu pledăm, așadar, În favoarea practicilor băbești dăunătoare sau pentru acordarea de credit unor "tămăduitori", ci pentru valorificarea experienței medicale, multimilenare a populației acestui "colț de rai", care este România ! Pledăm doar pentru bunele remedii populare care nu și-au
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nu putea dura. Chiar dacă n-ai fi făcut altceva decât să-ți treci cea mai bună dintre mâini peste mine, tot ar fi trebuit să recunoști lucruri ciudate, care Îți vorbeau despre pădure, despre originea mea și despre adevărata mea patrie ș...ț trebuia să mă Întorc iarăși În Întuneric, nu mai Înduram soarele, eram deznădăjduit, Într-adevăr ca o fiară rătăcită, am Început să alerg așa cum mai eram În stare, și tot timpul gândul: „dacă aș putea-o lua cu
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Nu era dragoste ceea ce simțea; 2) A fost dragoste, dar s-a stins. Ambele merită o analiză minuțioasă. Dragostea e, În esență, o dorință și există tot atâtea iubiri, câte feluri de dorință. Banii, faima, un trup, o persoană, copiii, patria, eu Însumi, Dumnezeu. Dragostea generoasă poate fi definită drept dorința ca altă persoană să fie fericită. Pentru că e o dorință, e ușor de confundat cu altele. Când eram adolescent, am citit un roman de Stefan Zweig, cu titlul Ungeduld des
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
propusese să schimbe lumea prin violență. Râ nd pe rând ni se descoperă înaltul ei patriotism și o ținută intelectuală remarcabilă, o spiritualitate aplecată spre „salvarea” folclorului, o bogăție inestimabilă a poporului român, și o luptă până la sacrificiu pentru apărarea patriei de dușmani ( Al. Vlahuță împărțea ostașilor în tranșee ziare cu îndemnuri la luptă), și în același timp găsim o seamă de creatori alături de nevoile și durerile omenești care n‐ au lipsit din nici o societate. Deși vremurile erau colorate de multiple
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în 1893. Avântat în lupta politică a fost la Bârlad ctitorul ziarului Semănătorul prin care a servit cu credință Partidul Liberal. La 5 martie 1881 a fondat ziarul Paloda, recunoscând de proprie tar pe tipograful George Cațafany, propagând iubirea de patrie. În ultimii ani de viață, cei pentru care militase, i-au trădat aspirațiile, refuzându-i un loc în parlamentul țării, în cele din urmă s-a înscris ca membru în Partidul Constituțional, dar decepția vieții i-a fost într-atât
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului la întreceri cicliste, de motorete sau motociclete, la alergări (femei și bărbați - cros). A popularizat și a luat parte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Panaite Chenciu, I.C. Codrescu și Stroe Belloescu, pers onalități de înaltă ținută morală, profesională și civică, cu o neî nchipuită dragoste față de țara lor, a fost aceea de a insufla populației „conștiința drepturilor sale de cetățean și datoriile sale către patria sa”. Aceste drepturi și îndatoriri, spunea Semănătorul în “Albina”, “Pesta” 27 februarie/20 martie 1872; “Romanulu”, 162 numărul său de inaugurare, se pot insufla prin „ învățătură și biserica națională...” Ideologia Semănătorului din 1870 a fost aceea a întăririi claselor sociale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
loc între națiunile cele mai valoroase ale Europei”, scria Semănătorul” la 6 decembrie 1870. Iar ziarul Paloda din 28 august 1897, subliniind calitățile omului muncitor, inteligent, exigent , sobru, de o mare voință - conchidea: „Ion Popescu a insuflat elevilor iubirea de patrie, iubirea de limba lor strămoșească, încr ederea în puterea și vitalitatea Românilor.” La 12 iulie 1901 Vocea Tutovei anunțase că Ion Popescu, 164 profesorul, este grav bolnav de diabet. În numărul său din 19 iulie preciza că murise la 11
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2 numere din 1871. * In cei șase ani cât a apărut „Semănătorul" la Bârlad (1870-1876) n-a fost deloc doar un ziar de „interior", ci unul care tot timpul a însuflețit populației conștiința drepturilor de cetățean și datoria ei către patrie. Mărturie stau și cele ce urmează: La 21 iulie 1861 o circulară otomană semnată Aali Pașa către Sublima Poartă, adresa ambasadorului de acolo „copia unui raport al prințului Cuza" care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redacție Gh. Chiriac. La săptămânalul de la Bârlad se puteau citi în anii 1950‐ 1952: „Se întărește gospodăria agricolă colectivă zădărnicind uneltirile chiaburești” , de I. Cărare; „Lampa lui Ilici” s‐ a aprins la S.M.T. Moara Grecilor”, de Valer Mitru; „Pentru electrificarea patriei - o consfătuire a agitatorului Chițcop Virgil cu colegii săi”, de Palmaciu Alice; „Ne‐au fost sprijin și călăuză - ecouri 176 de la muzeul româno‐ rus”, de A. Beldeanu, ultimul deși elev la Liceul „Gh. Roșca Codreanu” apărea destul de des cu știri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Va sile Manolescu, Constantin Clisu, I. Delamisa, Cezar Stegaru, Ștefan Corduneanu (medic Ștefan Bucevschi), Vasile Iosif, Mircea Novoc, Sanda Arnici (Șeli Abramovici), I. Roimișer, Gabriela Serghie, Radu Dumitrescu. Însuși G. Tutoveanu publica la 24 februarie 1955 poezia cu înalt simțământ patrio tic „Niciodată.” Cât de imaculați și naivi, totodată, eram noi t inerii în acei ani, aflăm și din versurile „Când voi veni”... de Aurel Stanciu, din ziarul din 19 octombrie 1955: Mă chemi, iubita mea, din depărtări, Când frunza‐n
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din război, din județul Tutova, apare la 1 iulie 1924, director A. Ionescu, redacția și administrația Bârlad, strada Mitrea nr. 2, cu d eviza: „Uniți ca pe front... protecțiune și ajutor reciproc: fostului luptător pe front și familiei, Neamului și Patriei.” Tipografia N. Peiu - Bârlad. Ziarul vine ca „mobilizator a sute de mii de oa meni, care, uniți într‐un cuvânt și înțelegând să sacrifice ceva din ei înșiși, numai cu cinste și hărnicie, cu dor de muncă, de cultură și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a ridicat la cea mai înaltă treaptă, dar numele său nu este legat de nici o operă care să-i fi putut da dreptul al înscrie în catalogul nemuritorilor. Nu vedem prin ce operă măreață să fi câștigat dreptul de recunoștința Patriei sau a orașului și județului nostru. Adevărații liberali-naționali și mai cu seamă bătrânii, puțin la număr, judecând rece și nepărtinitor, vor vedea că nau pentru ce să se supere. Dreptul la statui poate avea numai un Alexandru Cuza, un Alecsandri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în același număr, semnează și articolul care cheamă „La ar me”, pentru că „la această epocă glorioasă vom lua și noi evre ii ‐ români parte. Acum e momentul să dovedim că evreul‐ român știe să‐și verse sângele pentru scumpa lui Patrie, care este și nu poate fi alta decât numai România” și că „între zionism și patriotism nu există incompatibilitate.” 265 În „Cuvânt înainte”, găzduit de numărul 1 al revistei (martie 1913), redacția face să se înțeleagă că Bar‐Kochba este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este eroul istoric care a învins cu o armată de viteji pe împăratul Adrian și a cucerit multe cetăți de la romani, iar în numele jertfelor lăsate, face să renască speranța realizării idealului scump al tuturor evreilor pentru dezrobire universală, a unei patrii recăpătate, așa cum ne dictează crezul n ostru cel nou”... „Revista noastră este exclusiv zionistă” i se răspunde în cel de al patrulea număr domnului doctor H.K. Bar‐Kochba cuprinde materiale specifice: „Purismul de azi și cel de altădată”, „Zionism și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nr. l, în "Cuvânt înainte", martie 1913, redacția explică cum că BarKochba a fost un erou istoric care 1-a învins pe împăratul roman Adrian, iar "în numele jertfelor lăsate, face să renască realizarea idealului scump evreilor, pentru desrobirea și recăpătarea patriei, așa cum ne dictează cazul nostru". După nr. 2, din aprilie 1913, preia redactarea A. Ben Moșe. "Revista noastră este exclusiv sionistă", se scria în numărul 4 de către dr. H.K. La nr. 5 redactarea revine lui Achille Finkelstein. Acesta publica un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redactarea revine lui Achille Finkelstein. Acesta publica un articol "La arme" în care se arată că "la această epocă glorioasă vom lua și noi evreii-români parte. Acum e momentul să dovedim că evreul-român știe să verse sângele pentru scumpa lui patrie... și că între zionism și patriotism nu există incompatibilitate". Alte materiale publicate: "Zionism și patriotism", "Purismul de azi și cel de altădată", "Omorul ritual", "Hanuca", "Evreii, sionismul și războiul balcanic". Mai sunt publicate portrete, corespondențe etc. Este de presupus că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
roman al scriitorului de origine bârlădeană Constantin Chiriță.” „Revista cireșarilor” a apărut în 10 numere și a fost apreciată ca una dintre cele mai bune publicați i ale elevilor de la cercurile de creație care funcționau la Casa Pionerilor și Șoimilor Patriei din Bârlad Începând cu numărul 11/1989 revista va părăsi numele „Cireșarilor” și va deveni „Pagini de jurnal.” (Constantin Chiriță fugise din țară). În 1986 ea se redacta sub îndrumarea poetului Cristian Simionescu și cu îngrijirea grafică a lui Vasilian
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]