10,156 matches
-
cu fața în spate, derutîndu-și astfel urmăritorii. Acest loc amintește unora și de bătălia numită de Nicolae Iorga "Bătălia de la Posada", din 9-12 octombrie 1330, care a marcat emanciparea Țării Românești de sub tutela coroanei maghiare. Bătălia este menționată în Cronica pictată de la Viena, fără o identificare exactă a locului in care s-a petrecut. Poziția acelei "posade", un substantiv comun însemnând trecătoare, nu este cunoscută. Carol Robert de Anjou al Ungariei a venit ntr-o expediie de pedepsire a fostului său vasal
Cetatea Poenari () [Corola-website/Science/299794_a_301123]
-
ajungeau negustorii greci și cei ragusani, care încă din 1349 treceau prin Serbia către "„țara lui Basarab”". Foarte puține știri au parvenit în legătură cu oastea lui Basarab. Ele se reduc în principal în relatarea bătăliei „de la Posada”, în miniaturile din Cronica pictată de la Viena și într-o consemnare remarcată de P. P. Panaitescu privind asemănarea, de la distanță, dintre oștirile valahe și cele tătărăști. Basarab I, ca și „mare voievod”, era conducătorul suprem al oastei. Aceasta era compusă în caz de primejdie din
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
nu poate fi decât chipul lui Basarab, întemeietorul Țării Românești”". Considerând că niciunul dintre portretele existente în Biserica Domnească nu aparțin voievodului muntean, Matei Cazacu lansează în 1969 ipoteza că Basarab ar fi unul din personajele existente în miniaturile Cronicii pictate de la Viena, anume "„un om în plină maturitate, cu plete lungi și barbă castanie despicată în două, îmbrăcat cu o sarică asemenea celorlalți soldați și ținând o piatră în mână, pe care se pregătește să o arunce asupra dușmanului”". Ulterior
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
totuși că fasciile ar fi alternat aur cu roșu, luând în considerare și stema „regelui Valahiei” din „Armorialul Wijnbergen” atribuită lui Litovoi. Ceea ce este sigur, potrivit heraldiștilor amintiți, voievodul muntean deținea un însemn personal în timpul bătăliei din 1330. Potrivit Cronicii pictate de la Viena, un sol a adus regelui Carol Robert o scrisoare ce conținea propunerile de pace ale lui Basarab. Este de neconceput ca aceasta să nu fi fost autentificată cu un sigiliu care să conțină fie stema țării, fie cea
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
Răstignirea", încadrată de un decor arhitectural în care sunt plasate o serie de personaje biblice și istorice. Pictura este executată de pictorul Johannes de Rosenau în 1445, presupus a fi originar din Austria. În mod cert, maniera sa de a picta poartă amprente specifice locului său de origine, iar din punct de vedere iconografic se pot sesiza și influențe italiene. Pictura a fost restaurată de pictorul restaurator Liviu Ciungan în anii 1989-1990. Deosebit de valoros și bogat este inventarul bisericii. Chiar dacă o
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
a fost realizată în 1796 și repictată în 1932. În anul 1718, s-a renunțat la boltirea navei în favoarea unui tavan casetat. Tot din același an, 1718, datează corul, destinat bărbaților care participau la slujbele religioase, construit din lemn și pictat cu motive florale. Cel mai vechi obiect de cult era un potir realizat de meșterii sibieni în secolul al XV-lea. Alte piese destinate serviciului divin sunt de dată recentă. Școala de stat a funcționat de la înființarea sa, în 1919
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
pentru identificare. Biserica "Buna Vestire" se găsește în incinta cimitirului. Acesta se afla amplasat pe un deal în sudul comunei Apoldu de Jos. Biserica a fost construită la începutul secolului al XIX-lea din contribuția credinciosilor. În 1818 au fost pictate altarul, arcada din fața altarului, cei patru evanghelisti și câțiva sfinți reprezentați prin medalioane de pânză.Are formă de cruce, având pronaos, naos și altar, fiecare cu o cupola proprie, rezemându-se pe arcade solide. S-au facut unele reparații și
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
aniversării a 140 de ani de la primul spectacol în limba română, teatrul ieșean primește numele marelui poet, dramaturg și om de cultură Vasile Alecsandri (1821 - 1890). Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă: Cortina pictată în 1896 de meșterul vienez M. Lenz și terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a vieții, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania și Țara Românească); Cortina de fier, pictată de
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași () [Corola-website/Science/299858_a_301187]
-
Cortina pictată în 1896 de meșterul vienez M. Lenz și terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a vieții, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania și Țara Românească); Cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii; Plafonul pictat de Al. Goltz, în culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe și îngeri și încadrat în stucatura rococo; Candelabrul din cristal de
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași () [Corola-website/Science/299858_a_301187]
-
în centru o alegorie a vieții, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania și Țara Românească); Cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii; Plafonul pictat de Al. Goltz, în culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe și îngeri și încadrat în stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Veneția cu 109 becuri. În prezent, această clădire găzduiește și Opera Națională Română Iași. Până în 2011
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași () [Corola-website/Science/299858_a_301187]
-
Comedie i-a venit în urma unei comparații între umanitate și animalitate [...] așa cum există lei, câini, lupi, tot așa există artiști, administratori, avocați etc. [...] Opera mea va fi mai mult științifică decât socială [...] Cadrul va fi mai restrâns. Nu vreau să pictez societatea contemporană, ci o singură familie, arătând cum o stirpe este modelată de mediu .» Spre deosebire de "Comedia umană", asamblată într-o operă compactă târziu, abia după ce o parte din romane au fost scrise, "Rougon-Macquart" este, încă de la început, un proiect conștient
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
printre care oale bitronconice și sferoconice cu urechiușe, cratere, străchini conice. Vasele sunt decorate cu un ornament aplicat cu vopsea cafenie-închisă, uneori roșie. Pe partea superioară a vaselor este aplicat un brâu din cercuri cu tangente, sub bazele vaselor sunt pictate linii orizontale. Pe câmpurile libere sunt desenate siluetele unor arbori, scărițe, plante stilizate, linii ondulate sau piezișe, ovaluri, figuri de animale, în special câini. Străchinile sunt desenate în interior și exterior cu festoane, cruci, cerculețe, șerpi, triunghiuri, semne solare. Tehnica
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
dintre care "de catedrală slujește biserica Sf. Neculai făcătorul de minuni, mai mare și mai înaltă decât decât biserica Sf. Neculai-Gostuneanul" [o biserică din Moscova]. Tot el menționează existența pridvorului cu o clopotniță deasupra sa, precum și faptul că biserica era pictată și în exterior. Specialiștii susțin că pictura exterioară pe care a văzut-o călătorul rus se referă la sfinții pictați în ocnițele bisericii. În decursul timpului, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” a suferit avarii provocate de incendii și cutremure, fiind reparată
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Neculai-Gostuneanul" [o biserică din Moscova]. Tot el menționează existența pridvorului cu o clopotniță deasupra sa, precum și faptul că biserica era pictată și în exterior. Specialiștii susțin că pictura exterioară pe care a văzut-o călătorul rus se referă la sfinții pictați în ocnițele bisericii. În decursul timpului, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” a suferit avarii provocate de incendii și cutremure, fiind reparată în mai multe rânduri. Unii cercetători presupun că prima reparație a fost făcută după invazia turcilor din 1538, când este
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
construită de Ștefan cel Mare în următoarele aspecte: Mobilierul bisericii (catapeteasma, stranele) din stejar aurit, precum și policandrele, sfeșnicele și candelele de bronz au fost dăruite de regele Carol I al României și sunt din epoca reconstrucției clădirii. Biserica a fost pictată în vremea lui Ștefan cel Mare. Trifon Korobeinikov, care a călătorit în Moldova în 1593, relata că pe pereții bisericii erau zugrăvite praznicele împărătești și proorocii, iar altarul era zugrăvit pe dinafară, dinspre curte. Specialiștii susțin că pictura exterioară pe
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
călătorit în Moldova în 1593, relata că pe pereții bisericii erau zugrăvite praznicele împărătești și proorocii, iar altarul era zugrăvit pe dinafară, dinspre curte. Specialiștii susțin că pictura exterioară pe care a văzut-o călătorul rus se referă la sfinții pictați în ocnițele bisericii. Lăcașul de cult a fost repictat în perioada 1677-1679. Pictarea bisericii a început în timpul lui Antonie Ruset, dar cum acesta a fost mazilit, finalizarea picturii de la ferestre în jos a fost finalizată de urmașul său pe tron
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Ioan N. Mavrocordat (1743-1747). Singura descriere a iconografiei bisericii de dinainte de reconstruire este făcută în 1885 de episcopul Melchisedec Ștefănescu (1823-1892). Pe peretele vestic al bisericii construite de Ștefan cel Mare, în stânga, se afla un tablou votiv în care erau pictați voievodul ctitor, Doamna Evdochia și Bogdan Voievod. Cum la momentul construirii bisericii, Doamna Evdochia murise de mult (în 1467), iar soția lui Ștefan cel Mare era Maria Voichița, episcopul Melchisedec presupune că tabloul votiv fusese repictat în timpul lui Antonie Ruset
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Cum la momentul construirii bisericii, Doamna Evdochia murise de mult (în 1467), iar soția lui Ștefan cel Mare era Maria Voichița, episcopul Melchisedec presupune că tabloul votiv fusese repictat în timpul lui Antonie Ruset. Între Doamna Evdochia și Bogdan Voievod era pictată o inscripție în versuri în limba greacă, pe care Melchisedec o găsea parțial ștearsă și care a fost tradusă de profesorul Constantin Erbiceanu (1838-1913) de la Seminarul de la Socola astfel: <poem>:""Mai fericită este casa voastră decât a lui So(lomon
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
și care a fost tradusă de profesorul Constantin Erbiceanu (1838-1913) de la Seminarul de la Socola astfel: <poem>:""Mai fericită este casa voastră decât a lui So(lomon) În partea dreaptă a peretelui vestic al bisericii lui Ștefan cel Mare se aflau pictați membrii familiei lui Antonie Ruset și cei ai lui Gheorghe Duca (domnitorul, Doamna Anastasia și fiul lor, Constantin Duca Voievod), în timpul cărora s-au repictat pereții interiori ai bisericii. Și pe acest tablou se afla o inscripție în limba greacă
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
înguste. Armonia severă a acestei decorațiuni religioase este estompată de nimburile aurite ale sfinților. Pe peretele vestic al bisericii este reprezentată familia lui Ștefan cel Mare (în stânga intrării) și familia regelui Carol I (în dreapta intrării). În fresca din stânga intrării sunt pictați Ștefan cel Mare, Doamna Maria Voichița, Doamna Evdochia de Kiev (numele său este ortografiat greșit ca Eudoxie Doamna) , Bogdan al III-lea, Doamna Anastasia și vornicul Ioan Tăutu. În fresca din dreapta intrării sunt pictați regele Carol I, regina Elisabeta, principesa
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
I, regina Elisabeta, principesa Maria, principele moștenitor Ferdinand (viitorul rege Ferdinand I), principesa Maria (viitoarea regină Maria), principesa Elisabeta și principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea). Copiii regali poartă costume populare românești. În ocnițele și firidele bisericii sunt pictate în frescă 282 de figuri. Pe lângă figuri de sfinți și de personaje biblice sunt reprezentați și filosofi sau scriitori din perioada precreștină cum ar fi: Sofocle, Tucidide, Platon, Aristotel, Filon, Apolonie etc. Lecomte du Noüy afirmă că procedeul pictural folosit
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
este o pânză pictată de Jean Auguste Ingres în anul 1862. Tabloul înglobează toate frumusețile goale care i-au traversat opera. Artistul pictează această capodoperă la vârsta de 80 de ani. Este în culmea carierei sale. Abordând acest subiect, pictorul ilustrează admirația să pentru
Baia turcească () [Corola-website/Science/299288_a_300617]
-
este o pânză pictată de Jean Auguste Ingres în anul 1862. Tabloul înglobează toate frumusețile goale care i-au traversat opera. Artistul pictează această capodoperă la vârsta de 80 de ani. Este în culmea carierei sale. Abordând acest subiect, pictorul ilustrează admirația să pentru antichitate, precum și anumite similitudini cu motivele orientale foarte la modă în secolul XIX-lea. Artistul a citit povestirea scrisă
Baia turcească () [Corola-website/Science/299288_a_300617]
-
În partea centrală a tabloului recunoaștem figură Femeii care se îmbăiază, cântând la mandolina. Femeia care stă întinsă în partea dreaptă pe perne ne amintește de "Antiope" sau "Odalisca cu scalva". Este soția artistului, Madeleine Chapelle, pe care Ingres a pictat-o de nenumărate ori. Văzută din profil cu mâinile împreunate, femeia cu plete blonde este poate chiar Lady Montagu, care privește cu atenție întreaga scenă, păstrând totuși distanță. Tabloul, destinat prințului Napoleon, fiul împăratului Napoleon al III-lea, a fost
Baia turcească () [Corola-website/Science/299288_a_300617]
-
turban. Carnația trupurilor oferă o întreagă gamă cromatică, începând de la alb până la negru, trecând prin tonuri de galben și maro. Lumină se revarsă numai asupra unei singure femei și anume asupra aceleia din tabloul Femeie care se îmbăiază. Ea este pictată în cu totul alt stil decât tovarășele ei, ceea ce conferă întregii scene o notă ireala. este un vis al artistului a cărui viața se apropie de sfârșit.
Baia turcească () [Corola-website/Science/299288_a_300617]