7,611 matches
-
pe acțiuni, o întreprindere cu răspundere limitată și 13 întreprinderi individuale. Cea mai mare întreprindere din teritoriu, ponderea căreia în economia orașului constituie peste 80%, este întreprinderea mixtă Moldo-Germană „Combinatul de zahăr” S.A., care prelucrează, depozitează și realizează zahăr din sfeclă de zahăr. În prezent, capacitatea de producție a combinatului este de 4.500 tone/zi. O altă întreprindere este „Gips-Biruința” care se ocupă cu producerea gipsului pentru construcție și cu destinație medicală. Întreprinderea „Multival” S.R.L. se ocupă cu prelucrarea melasei
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
44 români, 1179 nemți, unguri 208 și alții 21. La sfârșit să mai adăugăm că ocupația de bază, în ambele Sărcii, a fost agricultura. Odată cu construirea fabricii de zahăr de la Zrenjanin, locuitorii s-au orientat tot mai mult pentru cultivarea sfeclei de zahăr. Este cunoscut faptul că localitatea Sărcia s-a aflat în apropierea satului Șurijan, că au avut o parohie comună și au aparținut Protopopiatului Ciacova. Slujbele religioase s-au oficiat în limba slavonă de către preoții Simeon Adamovici și Nicodim
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
ș.a.) și Pretoria (autovehicule, industrie chimică, alimentară etc). Agricultura (5% din PIB, c. 30% din populația activă, 1999), cu o mare varietate de situații (de la ferme ultramoderne, la agricultura de subzistență), prezintă un echilibru între cultura plantelor (cereale, trestie și sfeclă de zahăr, bumbac, tutun, citrice, viță de vie) și creșterea animalelor (ovine - locul 1 în Africa, ca efective și ca producție de lână -, apoi caprine, bovine și porcine). Balanța agricolă este excedentară, Republica Africa de Sud fiind unul dintre principalii exportatori mondiali
Economia Africii de Sud () [Corola-website/Science/304824_a_306153]
-
scădere a producției datorită reducerii comenzilor din Uniunea Sovietică (respectiv CSI) și necompetivitatii pe piața occidentală. Agricultura, în întregime privatizată în perioada 1989- 1992, este axată pe creșterea animalelor, în principal bovine și porcine, dar și pe culturi de cartofi, sfeclă de zahăr, cereale (orz, hamei - unul dintre principalii producători mondiali) și pomicultură. Turismul a redevenit și el, după 1990, o activitate economică importantă pentru Cehia. Din turism s-au obținut, în 1996, venituri de 4,1 miliarde $, țara fiind vizitată
Economia Cehiei () [Corola-website/Science/305648_a_306977]
-
în funcție de sursa: Electricitate - consum: 218,400 mii de milioane de kWh (2004) Electricitate - export: 4,4 mii de milioane de kWh (2002) Electricitate - import: 9,9 mii de milioane de kWh (2002) Agricultură - produse: grâu, vegetale, măsline, struguri de vin, sfecla, citrice; carne de vacă , porc , păsări de curte , produse lactate ; peste Exporturi: $173.100 milioane de $ UȘA (f.o.b., 2004) Exporturi - producte: mașinării , vehicule motorizate ; alimente , alte bunuri de consum Exporturi - clienți: (2004) Importuri: $221.900 milioane de $ UȘA
Economia Spaniei () [Corola-website/Science/306298_a_307627]
-
va fi cea de "Freidorf", iar mai târziu se trece la actuala denumire de "Timișoara Vest". Transportul naval, deși în prezent foarte slab dezvoltat, se mai practică pe Canalul Bega. În trecut pe canal veneau șlepuri de mare tonaj cu sfeclă pentru Fabrica de Zahăr Banat. Țăranii erau aduși de la sate tot pe Bega cu diferite vapoare, pentru a face comerț cu fructe și legume în Timișoara. În prezent lucrările care au fost demarate la Canalul Bega, au ca scop redeschiderea
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
apșoară”) este una din cele mai cunoscute băuturi alcoolice distilate. Este un lichid transparent ce conține apă și etanol purificat prin distilare — uneori distilare multiplă — de la o substanță fermentată din cartofi, cereale (de obicei grâu sau secară) sau sirop de sfeclă de zahăr, plus o cantitate nesemnificativă de alte substanțe, precum arome sau impurități. Votca are de obicei un conținut alcoolic de la 35% până la 50% alcool pe volum. Votca clasică rusească, lituaniană și poloneză are 40%. Această măsură poate fi atribuită
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
poate fi distilată din orice plantă bogată în amidon sau zahăr; în prezent majoritatea producătorilor de votcă folosesc cereale precum porumb, grâu, secară sau sorg. Cele din secară și grâu sunt considerate superioare. Votca mai este făcută și din cartofi, sfeclă de zahăr, boabe de soia sau struguri de viță-de-vie. În câteva țări din centrul Europei, precum Polonia, o parte din votcă este produsă doar prin fermentația unei soluții din cristale de zahăr și drojdie. În Uniunea Europeană sunt vorbe de standardizare
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
parte din votcă este produsă doar prin fermentația unei soluții din cristale de zahăr și drojdie. În Uniunea Europeană sunt vorbe de standardizare a votcii, dar țările din „Centura de votcă” insistă ca doar băuturile alcoolice făcute din grâne, cartofi și sfeclă de zahăr să fie comercializate ca „votcă”, urmărind metodele tradiționale de producție). O proprietate comună a votcii produse în S.U.A. și Europa este uzul extensiv al filtrării înainte de procesul de adăugiri, cum ar fi adăugarea aromei. Filtrarea este făcută atât
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
în care o congreție de afro-americani a comandat o lucrare unui artist alb. Tabloul de mari dimensiuni constituie fundalul baptisteriului bisericii. Deoarece congregația era săracă, a fost plătit în produse, primind încărcătura a două camionete cu pui, porumb, cartofi și sfeclă, ceea ce a permis familiei Binford să supraviețuiască pentru o anumită perioadă de timp. În anii 1940, Binford a reușit să intre într-o relație mai stabilă cu o galerie din New York și a reușit să se mute în Manhattan cu
Julien Binford () [Corola-website/Science/313630_a_314959]
-
de metan a unui atom de hidrogen cu o grupare - OH (hidroxilică). În natură metanolul poate fi întâlnit în plante ca: bumbacul, brânca-ursului, ierburi sau semințe care conțin uleiuri eterice. ul mai poate fi obținut prin fermentarea siropului produs din sfecla de zahăr. În procesele de fermentare a fructelor se poate forma metanol prin descompunerea pectinelor. Consumul de metanol poate produce intoxicații grave, acesta poate lua naștere prin distilarea fracționată în mod particular a alcoolului. În procesul de îmbălsămare, egiptenii din
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
a lui Silvestru are această notă de acomodare și chiar de ocolire a strategiilor esopice și subversive. Faptul că în 1987 el lăuda încă „brigada artistică de amatori" ca formă spontană de umor popular este grăitor. Odată cu volumul "Glastra cu sfecle" (1965), care include „microfoiletoane, momente și schițe vesele", gama tematică și de procedee se lărgește, iar tezismul propagandistic se atenuează. Prozatorul exploatează resursele umoristice ale cotidianului, faptul divers, savoarea dialogului, convențiile și stereotipiile, rutina și micul absurd existențial, noua birocrație
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
IHVH Elohei’nu Melekh haOlam" "Borai p'ri ha-adomah. [amin]" ""Binecuvântat fii Iahve Dumnezeul nost, Împăratul universului." "Carele creează rodul pământului.. (amin)" Urmează apoi celelate roade ale pământului care se gustă și se adaugă la fiecare câteva cuvinte: Praz (karsi), Sfeclă (selek), Curmale (Tamar), Rodie (RIMON), și nu în ultimul rând Pește (Dagim). Mâncăm Sfeclă (selek) Mâncam sfeclă ca un joc de cuvinte Selek, care ne amintește de cuvântul ebraic ye'salek - pentru a elimina (de exemplu, dușmanii noștri) Rețineți că
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
nost, Împăratul universului." "Carele creează rodul pământului.. (amin)" Urmează apoi celelate roade ale pământului care se gustă și se adaugă la fiecare câteva cuvinte: Praz (karsi), Sfeclă (selek), Curmale (Tamar), Rodie (RIMON), și nu în ultimul rând Pește (Dagim). Mâncăm Sfeclă (selek) Mâncam sfeclă ca un joc de cuvinte Selek, care ne amintește de cuvântul ebraic ye'salek - pentru a elimina (de exemplu, dușmanii noștri) Rețineți că, din nou, nu ne repeta binecuvântarea ha-adamah înainte de a mânca, deoarece am făcut deja
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
Carele creează rodul pământului.. (amin)" Urmează apoi celelate roade ale pământului care se gustă și se adaugă la fiecare câteva cuvinte: Praz (karsi), Sfeclă (selek), Curmale (Tamar), Rodie (RIMON), și nu în ultimul rând Pește (Dagim). Mâncăm Sfeclă (selek) Mâncam sfeclă ca un joc de cuvinte Selek, care ne amintește de cuvântul ebraic ye'salek - pentru a elimina (de exemplu, dușmanii noștri) Rețineți că, din nou, nu ne repeta binecuvântarea ha-adamah înainte de a mânca, deoarece am făcut deja acest lucru. anterior
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
rațon milfaneikha Iahve (adonai) Eloh’ei’nu ue’Eloh’ei abu’tei’nu" "Șe’yistalku aoy’vei’nu”. (amin)" ""Facă-se voia Ta, IAHVE (domnul) Dumnezeul nostru și Dumnezeul părinților noștri," "că dușmanii noștri să fie luați". (yistalku - de la Selek, sfecla în arameică)" Mâncăm Curmale (Tamar) Curmalele sunt un alt aliment dulce, adesea asociat cu Roș hașana. Ne-am distrat făcând legătura între cuvântul pentru data (Tamar), care ne amintește de cuvântul ebraic pentru "capăt" (de exemplu, se poate termina rău
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
exclusiv din bunurile prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. a) pct. 1 și 2 din Codul fiscal, la care nu au fost adăugate alte elemente decât cele de aliere. ... (7) Codurile NC aferente cerealelor, plantelor tehnice, semințelor oleaginoase și sfeclei de zahăr, prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. c), sunt următoarele: (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte unități care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu Directiva 2003/87/CE se înțelege unitățile prevăzute la art. 3 lit.
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
verde 1.II 15.II 400 de semințe 700 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Praz 1.II 15.II 75 g 30 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ridichi ─ de lună 1.II 15.II 50 g 100 g ─ toamnă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Salată 1.II 15.II 25 g 10 g ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────── Sfeclă roșie 1.II 15.II 200 g 200 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Spanac 1.II 15.II 250 g 100 g ───────────────────────────────────────────────────────────────────────���──────────────────── Tomate 1.II 15.II 10 g 30 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Țelină 1.II 15.II 10g 5 g ─────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────── Varză 1.II 15.II
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270476_a_271805]
-
Praz 1.II 15.II 75 g 30 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ridichi ─ de lună 1.II 15.II 100 g 100 g ─────────────────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────── ─ de vară 1.II 15.II 50 g 100 g ─ toamnă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Salată 1.II 15.II 25 g 10 g ────────────────���─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sfeclă roșie 1.II 15.II 200 g 200 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Spanac 1.II 15.II 250 g 100 g ──────────���───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tomate 1.II 15.II 10 g 30 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Țelină 1.II 15.II 10g 5 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Varză 1.II 15.II
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270477_a_271806]
-
04.2009 Apium graveolens L. Țelină TP 82/1 din 13.03.2008 Apium graveolens L. Țelină de rădăcină TP 74/1 din 13.03.2008 Asparagus officinalis L. Sparanghel TP 130/2 din 16.02.2011 Beta vulgaris L. Sfeclă roșie TP 60/1 din 01.04.2009 Brassica oleracea L. Varză creață TP 90/1 din 16.02.2011 Brassica oleracea L. Conopidă TP 45/2 din 11.03.2010 Brassica oleracea L. Broccoli TP 151/2 din 21
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270477_a_271806]
-
din Directiva 2002/55/CE a Consiliului în ceea ce privește caracteristicile minime de analizat și condițiile minime de verificare a anumitor soiuri din specii de plante agricole și specii de legume * Font 9* ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea științifică Denumirea comună Ghid UPOV ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Beta vulgaris L. Sfeclă de pețiol sau mangold TG/106/4 din 31.03.2004 Brassica rapa L. Nap TG/37/10 din 4.04.2001 Cichorium intybus L. Cicoare cu frunză lată sau �� cicoare italiană TG/154/3 din 18.10.1996 Cucurbita
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270477_a_271806]
-
1. Soia │ [] ha). 7.2. Lucerna │ [] 3,75 tone/ha fân) 7.4. Fasole boabe pentru │ [] 7.5. Cânepă pentru ulei și fibră │ [] Dovada producției minime de 500 kg semințe/ 7.7. Cartof de sămânță │ [] 7.8. Hamei │ [] 7.9. Sfeclă de zahăr │ [] 7.10. Tomate pentru industrializare│ [] 7.11. Castraveți pentru │ [] 7.12. Legume cultivate în sere │ [] 7.14. Prune destinate │ [] 7.15. Mere destinate │ [] 7.16. Cireșe și vișine destinate │ [] 7.17. Caise și zarzăre destinate │ [] 9. Măsura 10-
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]
-
sorg, orez, triticale, mei, hrișcă), culturi proteice (mazăre pentru boabe, fasole pentru boabe, lupin, bob și linte, năut), plante industriale (floarea soarelui, rapiță, soia, in și cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (cartofi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr și alte rădăcinoase), legume proaspete, pepeni, flori și plante ornamentale, plante de nutreț, loturi semincere, pajiști temporare, alte culturi pe teren arabil. Culturile permanente, pajiștile permanente, viile și terenul necultivat nu fac obiectul acestei scheme de
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]
-
triticale, mei, hrișcă), culturi proteice (mazăre pentru boabe, fasole pentru boabe, lupin, bob și linte, năut), plante industriale (floarea soarelui, rapiță, soia, in și cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (cartofi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr și alte rădăcinoase), legume proaspete, pepeni, flori și plante ornamentale, plante de nutreț, loturi semincere, pajiști temporare, alte culturi pe teren arabil. Culturile permanente, pajiștile permanente, viile și terenul necultivat nu fac obiectul acestei scheme de sprijin. ANT
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]
-
pajiști temporare, alte culturi pe teren arabil. Culturile permanente, pajiștile permanente, viile și terenul necultivat nu fac obiectul acestei scheme de sprijin. ANT 2 - in pentru fibră; ANT 3 - cânepă pentru fibră; ANT 4 - tutun; ANT 5 - hamei; ANT 6 - sfeclă de zahăr; ANTZ 7 - ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte; ANTZ 8 - ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne; ANTZ 9 - ajutoare naționale
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]