7,641 matches
-
cazul rakovskismului, dincolo de Nistru, nu este deloc necesar să o definim sau să o judecăm; spectacolul vorbește de la sine. Vrem să ajungem aici? Nu numai statul, întreaga societate trebuie să se apere. Dar, apărîndu-ne, nu trebuie să ne referim la socialism. Oricine ar fi sectantul, socialismul este mult mai nobil decît el"42. Iorga nu era atît de pornit împotriva socialismului cît împotriva pervertirii "sectare" (sovietice) a "nobilelor idei" ale socialismului. În copilărie și adolescență, Iorga a dobîndit un complex al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este deloc necesar să o definim sau să o judecăm; spectacolul vorbește de la sine. Vrem să ajungem aici? Nu numai statul, întreaga societate trebuie să se apere. Dar, apărîndu-ne, nu trebuie să ne referim la socialism. Oricine ar fi sectantul, socialismul este mult mai nobil decît el"42. Iorga nu era atît de pornit împotriva socialismului cît împotriva pervertirii "sectare" (sovietice) a "nobilelor idei" ale socialismului. În copilărie și adolescență, Iorga a dobîndit un complex al sărăciei. Chiar și după o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să ajungem aici? Nu numai statul, întreaga societate trebuie să se apere. Dar, apărîndu-ne, nu trebuie să ne referim la socialism. Oricine ar fi sectantul, socialismul este mult mai nobil decît el"42. Iorga nu era atît de pornit împotriva socialismului cît împotriva pervertirii "sectare" (sovietice) a "nobilelor idei" ale socialismului. În copilărie și adolescență, Iorga a dobîndit un complex al sărăciei. Chiar și după o jumătate de veac își amintea că în tinerețe "trăia întotdeauna din pomeni"43. În toamna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se apere. Dar, apărîndu-ne, nu trebuie să ne referim la socialism. Oricine ar fi sectantul, socialismul este mult mai nobil decît el"42. Iorga nu era atît de pornit împotriva socialismului cît împotriva pervertirii "sectare" (sovietice) a "nobilelor idei" ale socialismului. În copilărie și adolescență, Iorga a dobîndit un complex al sărăciei. Chiar și după o jumătate de veac își amintea că în tinerețe "trăia întotdeauna din pomeni"43. În toamna lui 1888, la vîrsta de 17 ani și jumătate, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îngrijorat de iminenta fondare a unui stat evreiesc "în Dacia" și se referea la Iași ca la Municipium Judaeorum. Jean Jaurès, Briand, Viviani, Clémenceau și Millerand erau prea apropiați de evrei pentru gustul lui Cuza; îi numea Jidoviți (lefegiii evreilor). Socialismul era după părerea lui Cuza o invenție evreiască. Interpretările date de el religiei evreilor sînt pline de blasfemii și minciuni. Îi nega pe Heine, pe Borne și pe alți poeți sau intelectuali evrei cu argumente asemănătoare celor folosite de dr.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sa față de Germania aveau rădăcini culturale, ca și sentimentele lui față de Rusia. Care vor dura cît va trăi. "Monarhia națională a Germaniei", scria el în 1915, "încearcă să achiziționeze cît mai mulți sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante". Vorbind despre socialismul german, Iorga considera că muncitorul german era îmburghezit; ca "boier" ce era, standardul lui ridicat de viață avea nevoie de truda sclavilor. Așa încît muncitorul german era împotriva "raselor inferioare", de care avea nevoie doar în calitate de sclave ale culturii lui28
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta s-a datorat unor motive personale: lumea de vis a sămănătorismului său. Nu este de mirare că în lunile acestea chiar și Cristian Rakovski l-a contactat de la Moscova pe Iorga, încercînd să-l atragă în Internaționala a III-a30. Socialismul marxist rămînea însă ceva străin pentru Iorga. El era convins că sămănătorismul răspundea tuturor nevoilor României. Comunismul fondat în Rusia a desăvîrșit pentru el (ca și pentru mulți din conaționalii lui) monstrul. A scris în lunile acestea o serie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că sămănătorismul răspundea tuturor nevoilor României. Comunismul fondat în Rusia a desăvîrșit pentru el (ca și pentru mulți din conaționalii lui) monstrul. A scris în lunile acestea o serie de editoriale în care sistemul sovietic din Rusia era numit un "socialism antisocial"31. În acești ani de după război, Iorga și-a ratat aproape iremediabil cariera politică. Care au fost motivele acestui lucru? Autorul cărții de față, după numeroase discuții cu membrii familiei Iorga (și cu alții care l-au cunoscut), poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta nu mai era în veci în stare să mobilizeze masele de români; socialiștii democrați din țările Lumii a Treia (mai ales din țările balcanice) nu avuseseră niciodată o șansă reală. Problemele erau prea urgente ca să poată fi rezolvate de socialismul democrat; mulți credeau că era nevoie de un marxism mai radical care să atragă masele. În 1921 a fost înființat Partidul Comunist Român, dar comuniștii nu prea aveau ce să-i ofere unei țări a cărei populație era în proporție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost atît o dovadă a antisemitismului cît un protest împotriva sistemului liberal existent. Tinerii erau reprezentanții unei acțiuni destinate obținerii dreptății sociale bazate pe Ortodoxie. Biblia conține suficientă dinamită ca să arunce în aer orice sistem social. Acest fel de "socialism arhangelic" aplicat în cazul unor probleme practice era luat în serios, devenind astfel un atac direct la adresa regimului. Ceea ce a dus inevitabil la o confruntare cu Cuza. Codreanu a sesizat tot ce urma să se întîmple. Între generația sa și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
citi aceste volume de istorie (și conflictul înverșunat care s-a declanșat între istoricii maghiari și români după apariția acestor trei volume) decît cu mare tristețe. În ciuda faptului că totala cooperare dintre Ungaria și România este obligatorie, dezbaterile sterile continuă. Socialismul nu a rezolvat un lucru: ungurii și românii nu se pot suferi așa cum nu se puteau suferi nici la începutul secolului. Ei nu pot să se înțeleagă în privința trecutului Transilvaniei, în privința prezentului acesteia și este clar că nu sînt de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
geografie, economie și context internațional). Cine avea o soluție constructivă? O reacție comunistă? Stalin transformase "internaționalismul proletar" într-o cale cu sens unic implicînd totodată dezmembrarea României? Sau o democrație occidentală și onestitatea și devotamentul lui Maniu? Ofereau vreo soluție "socialismul arhanghelic" și "Noul naționalism" al Legiunii (care aveau la bază insolubila frustrare)? Dețineau vreun răspuns "liberalismul" și industrializarea forțată (de pe urma căreia, ca să-l parafrazăm pe Banuel, numai "o burghezie lipsită de farmec și de discreție" a profitat), suportată de 80
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
II, p. 159 193 "Neamul românesc", 25 noiembrie 1907; Nimeni nu poate fi primit cu brațele deschise în România, cu excepția celor care devin sincer români!", scria Iorga despre Sionism 194 Iorga a scris despre Conferința Socialistă Internațională de la București, numind socialismul "visul care nu poate fi realizat", atacîndu-i pe participanți. Țintele lui speciale erau Cristian Rakovski, polonezul bucovinean Grigorowitz și sasul Auerbach, pe care-i numea cu dispreț "bădărani puturoși care au luat-o pe căi greșite" (adică nu cea a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
greșit rolul lui Tisza și și-a rectificat opinia. "Neamul Românesc", 28 septembrie 1919 5 "Puterea care nu era stat, dar voia să distrugă statele și forța care nu era națiune, dar voia să distrugă națiunile, este înfrîntă. Acesta este socialismul! Dezertorii lui luptă sub steaguri diferite". "Neamul românesc", 17 august 1914. Iorga era tot atît de entuziast în această privință pe cît de dezgustat era Lenin 6 "Neamul românesc", 27 iulie 1914 7 Ibidem 8 "Neamul românesc", 27 iulie și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În timp ce schimbam trenul la Westbahnhof, gara principală din Viena. Era decembrie 1989, un moment propice. Mă Întorceam de la Praga, unde istoricii și dramaturgii din Forumul Cetățenesc al lui Václav Havel dislocau un stat polițienesc comunist, aruncând 40 de ani de „socialism real” la coșul de gunoi al istoriei. Cu câteva săptămâni În urmă, Zidul Berlinului căzuse pe neașteptate. În Ungaria și Polonia, toată lumea era preocupată de dificultățile politicii postcomuniste; vechiul regim - atotputernic cu doar câteva luni Înainte - aluneca În irelevanță. Partidul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reușit, prin demonstrații populare și sindicatele afiliate, să mobilizeze nemulțumirea populară, transformând eșecul propriilor guverne Într-un avantaj electoral. Succesele electorale ale comuniștilor locali, combinate cu aura invincibilei Armate Roșii, au dat credibilitate „căii italiene” (sau franceze, sau cehe) „spre socialism”. Până În 1947, 907.000 de persoane intraseră În Partidul Comunist Francez. În Italia, cifra atingea 2.250.000, fiind mai mare decât În Polonia sau Iugoslavia. Chiar În Danemarca și Norvegia, un alegător din opt a fost inițial sedus de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de Control din Berlin, a protestat vehement (omițând să admită că URSS violase În mod repetat aceleași acorduri). La 10 martie, Sokolovski a condamnat interesele capitaliste impuse forțat unei populații care pierdea astfel ocazia de a-și demonstra aplecarea către socialism și a reiterat afirmațiile sovietice că puterile occidentale se foloseau de prezența lor În Berlin - despre care URSS susținea că aparține zonei sovietice - pentru a se amesteca În treburile est-germane. Zece zile mai târziu, la o Întâlnire a Comisiei Aliate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
urmărea colectivizarea, ci, dimpotrivă, Împărțirea pământului și Împroprietărirea țăranilor. Dincolo de confiscarea bunurilor „fasciste”, partidul nu milita pentru naționalizare sau proprietatea de stat - În orice caz, nu mai mult, adesea chiar mai puțin decât unii dintre partenerii săi de coaliție. Despre „socialism” ca obiectiv se vorbea rareori. Scopul declarat al comuniștilor În 1945 și 1946 era să „desăvârșească” revoluțiile burgheze neterminate din 1848, prin redistribuirea proprietății, garantarea egalității și respectarea drepturilor democratice Într-o parte a Europei În care cele trei fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În timpul războiului prim-ministru al guvernului polonez În exil, era dezavantajat fatal de Încăpățânarea tipic poloneză cu care partidul său era deopotrivă antinazist și antisovietic. Așa cum aveau să demonstreze evenimentele ulterioare, lui Stalin nu Îi păsa prea mult de succesul „socialismului” În Polonia. Dar nu era deloc indiferent la linia generală a politicii poloneze, mai ales cea externă. Împreună cu rezultatul impasului din Germania, aceasta era grija lui principală, cel puțin În Europa. Prin urmare, Partidul țărănesc a fost treptat marginalizat, suporterii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comuniste, dar și cauza lor era pierdută. URSS avea un interes atât de evident În coloratura politică a Poloniei, Încât speranțele polonezilor din timpul războiului - Înainte și după Yalta - pot părea absurde. În Ungaria Însă, perspectiva unei „căi maghiare spre socialism” nu era complet fantezistă. Pentru Moscova, Ungaria postbelică prezenta interes doar ca un posibil culoar pentru trupele Armatei Roșii, dacă trebuiau să se deplaseze spre vest către Austria (sau, mai târziu, spre sud către Iugoslavia). Dacă ar fi existat un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În 1956). La noile alegeri din august 1947, falsificate fără jenă de ministrul comunist de Interne László Rajk, comuniștii au obținut doar 22% din voturi, deși Micii Proprietari au fost reduși strategic la 15%. În aceste condiții, calea maghiară spre socialism semăna teribil cu cea a vecinilor de la est. La următoarele alegeri, din mai 1949, Frontul Popular a obținut 95,6% din voturi. Dacă privim În urmă, e limpede că speranțele pentru o Europă de Est democratică erau minime după 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În viața de zi cu zi fără sfaturi sau instrucțiuni din străinătate. Liderii de acolo nu erau la curent cu intențiile lui Stalin. Ca și cehii, dar cu și mai puține directive din partea Uniunii Sovietice, ei urmau o „cale spre socialism” franceză sau italiană, participând la coaliții de guvernare și tratând obiectivele naționale și pe cele comuniste ca perfect compatibile. Toate acestea au Început să se schimbe În vara anului 1947. Miniștrii comuniști au fost excluși din guvernele Franței și Italiei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Tito o amenințare și un obstacol, temându-se de influența-i corozivă asupra loialității și obedienței altor partide și regimuri comuniste. Kominformul bătea monedă, În ziarele și publicațiile sale, pe „ascuțirea luptei de clasă În tranziția de la capitalism la socialism” și pe „rolul conducător” al Partidului, dar risca astfel să le amintească oamenilor că exact acestea fuseseră principiile Partidului Iugoslav după 1945. De aici cealaltă temă omniprezentă, loialitatea față de Stalin și Uniunea Sovietică, respingerea tuturor căilor „particulare” sau „naționale” spre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și pe „rolul conducător” al Partidului, dar risca astfel să le amintească oamenilor că exact acestea fuseseră principiile Partidului Iugoslav după 1945. De aici cealaltă temă omniprezentă, loialitatea față de Stalin și Uniunea Sovietică, respingerea tuturor căilor „particulare” sau „naționale” spre socialism și imperativul unei „vigilențe sporite”. Începea a doua eră glaciară a stalinismului. Stalin a făcut tot posibilul pentru a-și afirma și reafirma autoritatea În Estul Europei tocmai fiindcă pierdea din influență În Germania 7. Reuniți la Londra pe 1
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nou Început le-ar fi putut ușura comuniștilor accesul la putere, dar nu le garanta sprijin local pentru politica sovietică. Experiența practică a unui regim comunist putea altera preferința de moment pentru comuniști În loc de fasciști sau pentru o formă de socialism democratic. Chiar garanțiile sovietice Împotriva revanșismului german puteau, cu vremea, să-și piardă din greutate. Stalin trebuia să se asigure de supunerea neclintită a sateliților vecini, iar pentru asta nu avea decât o soluție: mai Întâi, Partidul trebuia să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]