7,470 matches
-
Barre a ocupat postul de președinte al Organizației Unității Africane, predecesorul Uniunii Africane. În 1976 Consiliul Suprem Revoluționar al lui Barre s-a desființat iar în locul său a fost înființat Partidul Socialist Revoluționar Somalez (PSRS), un guvern monopartit bazat pe socialismul științific și doctrina islamică. PSRS a fost o încercare de a reconcilia ideologia oficială a statului cu religia oficială a statului prin adaptarea ideilor marxiste. Accentul s-a pus pe principiile musulmane de progres social, egalitate și justiție. Deși PSRS
Republica Democratică Somalia () [Corola-website/Science/329114_a_330443]
-
și pe Aurel Diaconovici, avocatul George Pârvulescu, locotenentul Emanoil Părăianu, doctorul Ion Urbeanu, avocatul Ștefan Dobrinean și tipograful Nicu D. Miloșescu. Referindu-se la acest grup, Iuliu Moisil scria: De factură poporanistă, grupul era influențat și de iluminismul târziu sau socialismul utopic. La inițiativa profesorului Piekarski, Nicu D. Miloșescu a deschis în 1894 prima tipografie modernă din Târgu Jiu. Tot în 1894 Piekarski a contribuit, prin realizarea ilustrațiilor, la apariția revistei "Jiul" și, împreună Alexandru Ștefulescu, Iuliu Moisil și Aurel Diaconovici
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
Revoluție Culturală, iar Coreea de Nord era un stat izolat, marcat pe plan intern de o dictatură extrem de strictă și de un amplu cult al personalității președintelui Kim Ir Sen. Acesta dezvoltase doctrina Juche („prin forțe proprii”), o teză care propovăduia un socialism cu caracteristici proprii. Printre principiile pe care se baza doctrina Juche se numărau o puternică postură militară și recurgerea doar la resursele naționale pentru dezvoltarea țării. Cei trei stâlpi ai doctrinei, enunțați de Kim Ir Sen în discursul său din
Epoca de Aur (România) () [Corola-website/Science/328850_a_330179]
-
care se baza doctrina Juche se numărau o puternică postură militară și recurgerea doar la resursele naționale pentru dezvoltarea țării. Cei trei stâlpi ai doctrinei, enunțați de Kim Ir Sen în discursul său din 14 aprilie 1965, intitulat "„Despre construcția socialismului și revoluția sud-coreeană în Republica Populară Democrată Coreeană”", erau: suveranitatea politică, independența economică și autonomia militară. Practic, doctrina intenționa instituirea unui autoritarism izolaționist și autosuficient. Se pare că Ceaușescu a fost profund impresionat de primirea care i-a fost făcută
Epoca de Aur (România) () [Corola-website/Science/328850_a_330179]
-
precum cea de „răspândire de zvonuri”. Ruptura iugoslavo-sovietică a dus la o modificarea a politicii partidului. Criticile lui Gomułka a politicii sovietice cu privire la reunificarea Germaniei s-au dovedit limitate și de un naționalism desuet. Politica lui Gomułka de adaptare a socialismului la condițiile specifice țării - „Drumul polonez spre socialism” - nu a mai fost considerată viabilă. Stalin a hotărât să reia controlui ferm asupra PPR. În august 1948, Politburo l-a instala pe Bolesław Bierut în funcția de Secretar General al PPR
Partidul Muncitoresc Polonez () [Corola-website/Science/329443_a_330772]
-
a dus la o modificarea a politicii partidului. Criticile lui Gomułka a politicii sovietice cu privire la reunificarea Germaniei s-au dovedit limitate și de un naționalism desuet. Politica lui Gomułka de adaptare a socialismului la condițiile specifice țării - „Drumul polonez spre socialism” - nu a mai fost considerată viabilă. Stalin a hotărât să reia controlui ferm asupra PPR. În august 1948, Politburo l-a instala pe Bolesław Bierut în funcția de Secretar General al PPR. Partidul Socialist a fost desființat și absorbit complet
Partidul Muncitoresc Polonez () [Corola-website/Science/329443_a_330772]
-
1952-1955) și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1955-1960). A obținut în 1984 titlul de doctor în filologie al Universității din Cluj cu teza "V. Voiculescu. Studiu critic". După absolvirea facultății lucrează ca profesor (1960-1962), redactor la ziarul "Pentru socialism" (1962-1966), instructor cultural (1966-1968) și director al Teatrului Dramatic din Baia Mare (1968-1970). Se transferă în orașul său natal, Sibiu, unde îndeplinește mai multe funcții pe plan cultural: director al Teatrului de Stat din Sibiu (1970-1974), președinte al Comitetului pentru Cultură
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
-7 luptă contra cronometru"), criticând apartheidul și colonialismul (în povestirile din "Ultimul alb"). Conflictele din cărțile sale opun uneori personaje cutezătoare și cu un spirit constructiv și personaje cu un spirit negativist, în concordanță cu problemele ideologice ale epocii construcției socialismului. I.M. Ștefan a publicat, de asemenea, sub pseudonimele Sergiu Stănescu, Al. Sergiu, S. Alex. și M. Ștefan, mai multe articole și cărți de popularizare tehnico-științifică și istorică ("Vecina noastră, Luna", "Adevărul despre năluciri", "Focul viu. Pagini din istoria invențiilor și
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
vizitate anterior, și care să facă din București „un oraș grandios, demn de epoca respectivă și de viziunea lui Nicolae Ceaușescu”. Cele mai mari edificii care urmau a fi realizate erau Casa Poporului (noul sediu administrativ al R.S.R.), Bulevardul Victoria Socialismului (o arteră care pornea din fața Casei Poporului și reprezenta axa longitudinală a proiectului noului centru civic comunist), Biblioteca Națională, (clădire care flanca Bulevardul Victoria Socialismului) și Muzeul Național de Istorie a Republicii Socialiste România. Acesta din urmă era oarecum izolat
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
care urmau a fi realizate erau Casa Poporului (noul sediu administrativ al R.S.R.), Bulevardul Victoria Socialismului (o arteră care pornea din fața Casei Poporului și reprezenta axa longitudinală a proiectului noului centru civic comunist), Biblioteca Națională, (clădire care flanca Bulevardul Victoria Socialismului) și Muzeul Național de Istorie a Republicii Socialiste România. Acesta din urmă era oarecum izolat față de restul ansamblului civic pe care Ceaușescu îl construia în centrul Bucureștiului, fiind situat pe malul stâng al Dâmboviței, în zona Eroilor. Ridicarea Muzeului Național
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
alăturat de tânăr mișcării europeniste Jeune Europe conduse de Jean Thiriart în care intrase, de asemenea, și Franco Cardini. Începând din 1973 este președintele asociației Italia-Libia. În acei ani a scris articole în care s-a exprimat elogios cu privire la instaurarea socialismului în Libia. În 1979 a devenit autorul unei alte inițiative: Asociația Europa-Islam, cu sediul la Veneția. Și-a dedicat mulți ani cercetării filologiei fino-ugrice, lucrând ca asistent la Universitatea din Bologna și scriind aproximativ treizeci de articole și eseuri despre
Claudio Mutti () [Corola-website/Science/337014_a_338343]
-
premiate cu mai multe premii literare. În anul 1927 a făcut o călătorie în Palestina, precum și la Bălti, care intrase în componență României, si in URSS. Schimbările în viață evreimii locale din locurile natale, inclusiv reprimarea culturii evreiești în „Țară Socialismului” l-au surprins neplăcut.. A activat din SUA ca președinte al Ligii pentru apărarea drepturilor limbii idiș în Palestina. În Israel creațiile sale au fost traduse în ebraică de Eliyahu Meitus, Shimshon Meltzer, Israel Zmora, Dov Sadan și Uriel Ofek
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]
-
a lui Ștefan Mihăilescu-Brăila”. Potrivit lui C.T. Popescu, "„mesajul fundamental transmis de comedia lui Popovici-Saizescu este: trăim într-o țară veselă, în care lumea o duce bine, răul e reprezentat de indivizi care n-au nici o legătură cu Partidul Comunist, cu socialismul, cu oamenii muncii, pe care nici măcar nu trebuie să-i urâm, trebuie, în primul rând, să râdem de ei. Nici o clipă aceștia nu pun cu adevărat în pericol orânduirea noastră socialistă, știm de la bun început că vor fi prinși de
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
Gazeta Hunedoarei, Deva, nr.23 / 27 06.1941 ; 2. CEANGĂII DIN HUNEDOARA, CRISTUR ȘI STREISÂNGIORGIU, Gazeta Hunedoarei, Deva, nr.24 / 3.08.1941 ; 3. SUFLETUL ARDEALULUI, Calendarul Zarandului pe anul 1944, 1943, Deva ; 4. CENTENARUL TEATRULUI DIN DVA, ziarul Drumul Socialismului din 1.12.1968, Deva ; 5. PRIMUL MEDIC LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 5.01.1969, Deva ; 6. PRIMUL TUTUN LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 12.01.1969, Deva ; 7. GEORGE BARIȚIU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
ȘI STREISÂNGIORGIU, Gazeta Hunedoarei, Deva, nr.24 / 3.08.1941 ; 3. SUFLETUL ARDEALULUI, Calendarul Zarandului pe anul 1944, 1943, Deva ; 4. CENTENARUL TEATRULUI DIN DVA, ziarul Drumul Socialismului din 1.12.1968, Deva ; 5. PRIMUL MEDIC LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 5.01.1969, Deva ; 6. PRIMUL TUTUN LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 12.01.1969, Deva ; 7. GEORGE BARIȚIU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 18.02.1969, Deva ; 8. AVRAM IANCU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
Calendarul Zarandului pe anul 1944, 1943, Deva ; 4. CENTENARUL TEATRULUI DIN DVA, ziarul Drumul Socialismului din 1.12.1968, Deva ; 5. PRIMUL MEDIC LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 5.01.1969, Deva ; 6. PRIMUL TUTUN LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 12.01.1969, Deva ; 7. GEORGE BARIȚIU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 18.02.1969, Deva ; 8. AVRAM IANCU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 19.02.1969, Deva ; 9. PRIMA FARMACIE LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
Drumul Socialismului din 1.12.1968, Deva ; 5. PRIMUL MEDIC LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 5.01.1969, Deva ; 6. PRIMUL TUTUN LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 12.01.1969, Deva ; 7. GEORGE BARIȚIU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 18.02.1969, Deva ; 8. AVRAM IANCU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 19.02.1969, Deva ; 9. PRIMA FARMACIE LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 9.03.1969, Deva ; 10. CARTIERUL VIILE NOI DIN DEVA, ziarul Drumul Socialismului
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
Drumul Socialismului din 5.01.1969, Deva ; 6. PRIMUL TUTUN LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 12.01.1969, Deva ; 7. GEORGE BARIȚIU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 18.02.1969, Deva ; 8. AVRAM IANCU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 19.02.1969, Deva ; 9. PRIMA FARMACIE LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 9.03.1969, Deva ; 10. CARTIERUL VIILE NOI DIN DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 16.03.1969, Deva ; 11. DEVA ÎN 7 SECOLE, ziarul Drumul Socialismului
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
Drumul Socialismului din 12.01.1969, Deva ; 7. GEORGE BARIȚIU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 18.02.1969, Deva ; 8. AVRAM IANCU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 19.02.1969, Deva ; 9. PRIMA FARMACIE LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 9.03.1969, Deva ; 10. CARTIERUL VIILE NOI DIN DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 16.03.1969, Deva ; 11. DEVA ÎN 7 SECOLE, ziarul Drumul Socialismului din 17-18.10.1969, Deva ; 12. PROFESORII GIMNAZIULUI ÎN AMINTIREA ELEVILOR, Omagiul Liceului
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
Socialismului din 18.02.1969, Deva ; 8. AVRAM IANCU LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 19.02.1969, Deva ; 9. PRIMA FARMACIE LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 9.03.1969, Deva ; 10. CARTIERUL VIILE NOI DIN DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 16.03.1969, Deva ; 11. DEVA ÎN 7 SECOLE, ziarul Drumul Socialismului din 17-18.10.1969, Deva ; 12. PROFESORII GIMNAZIULUI ÎN AMINTIREA ELEVILOR, Omagiul Liceului A. Iancu din Brad, 1869-1969, Sibiu, 1969, de R. Neagu ; 13. O FIGURĂ MARCANTĂ
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
Socialismului din 19.02.1969, Deva ; 9. PRIMA FARMACIE LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 9.03.1969, Deva ; 10. CARTIERUL VIILE NOI DIN DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 16.03.1969, Deva ; 11. DEVA ÎN 7 SECOLE, ziarul Drumul Socialismului din 17-18.10.1969, Deva ; 12. PROFESORII GIMNAZIULUI ÎN AMINTIREA ELEVILOR, Omagiul Liceului A. Iancu din Brad, 1869-1969, Sibiu, 1969, de R. Neagu ; 13. O FIGURĂ MARCANTĂ A MIȘCĂRII FEMINISTE HUNEDORENE - ANA PETCO, rev. Sargeția XIII, 1977, Deva ; 14. HUNEDORENII
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
nr. 10-12, 1978 ; 15. PROTOPOPII DEVEI ȘI DOBREI LA 1848 ȘI 1918, ziarul Telegraful Român, Sibiu, nr.45-46 / 1979 ; 16. BISERICĂ VECHE A DEVEI 1640-1865, ziarul Telegraful Român, Sibiu, din 1.07.1980 ; 17. AMINTIRI DE LA MAREA UNIRE, ziarul Drumul Socialismului din 30.11.1980 ; 18. CATEDRALĂ SFANȚUL NICOLAE DIN DEVA, ziarul Telegraful Român, Sibiu, din 1.10.1981 ; 19. DOI MARTIRI DEVENI PENTRU UNIREA DIN 1918, Treboniu Almășescu (1873-1919) și C-tin N. Ghiorghiu (1871-1918), rev. Flacăra București, nr. 50
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
ziarul Telegraful Român, Sibiu, din 1.10.1981 ; 19. DOI MARTIRI DEVENI PENTRU UNIREA DIN 1918, Treboniu Almășescu (1873-1919) și C-tin N. Ghiorghiu (1871-1918), rev. Flacăra București, nr. 50 / 16.12.1983 ; 20. AMINTIRI DE LA MARA UNIRE, ziarul Drumul Socialismului, Deva, nr. 9654/1.12.1988 ; 21. CE-I LIPSEȘTE STATUII DECEBAL DIN DEVA, Cuvantul Liber Deva, nr.425/13.09.1991 ; 22. AMINTIRI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL, Glasul Ardealului, Deva, nr.3/10.05 1991 și
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
sociale, comemorări de evenimente istorice și personalități marcante. 3.4. MANUSCRISE 1. DIN TRECUTUL COORPORAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI DIN DEVA, Deva, 1935 (5 pag.) ; 2. COMEMORAREA ZILEI DE 1 DECEMBRIE, Deva, 1944 (18 pag.) ; 3. CATERINA VARGA, Deva, 1947 (6 pag.) ; 4. SOCIALISMUL ȘI COOPERAȚIA, Deva, 1948 (13 pag.) ; 5. ALEXANDRU PETOFI, 1823 - 1849, Deva, 1948 ; 6. SZECSZ MARIA VENUS DE MURANY, FAIMOASA CASTELANA A DEVEI, Deva, 1950 (4 pag.) ; 7. CÂTEVA DATE DIN TRECUTUL MINEI DE ARAMA DIN DEVA, Deva, 1957 (3
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
pași spre genocidul evreilor din Ungaria. În Austria Holocaustul este comemorat la 5 mai , deoarece 5 mai 1945 a fost dată eliberării lagărului de concentrare Mauthausen. Începând din anul 1996, Germania a adoptat ca Zi de comemorare a Victimelor Național Socialismului (Tag des Gedenkens an die Opfer des Nationalsozialismus) dată de 27 ianuarie, aniversarea eliberării Lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau de către armata sovietică în anul 1945. Ziua este marcată de o ceremonie în Parlamentul Germaniei și de evenimente culturale pe tot cuprinsul
Yom Hashoa () [Corola-website/Science/334427_a_335756]