8,609 matches
-
pentru niște amatori, novici în „treburile înalte de stat”, cu atât mai mult în cele diplomatice, care au însoțit înfăptuirea și recunoașterea actului din 24 ianuarie 1859. Acele incontestabile calități nu s-au declanșat spontan în serviciul unei creații politice spontane „fără trecut și viitor”, ci dimpotrivă. În diplomație, ei erau amatori prin instrucție profesională, nu și prin experiența vieții, în primul rând a celei ideologice și politice europene. Cei mai mulți dintre ei au fost angrenați în convulsiile fără de granițe ale epocii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
această variantă, limitarea forțelor navale rusești și baze permanente pentru puterile apusene. Contrapunerile rusești puneau în cauză și angajamentul lui Francis Iosif, care găsește subterfugiul de a propune Rusiei nu o limitare a flotei sale prin tratat, ci o declarație spontană a țarului că-și va menține flota la nivelul statu quo ante bellum, ceea ce ar evita, un ultimatum austriac. Inițial, țarul a refuzat propunerea, dar a revenit asupra deciziei sale (20 aprilie/2 mai 1855), acceptând-o ca pe un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
războiul nu se terminase, chiar dacă nu fusese eliberat încă întreg teritoriul național, Franța trăiește, în această vară a anului 1944, un anotimp violent 129. Violent este șuvoiul de resentimente, de ură reprimată care țâșnește deodată. Violentă este epurarea anarhică și spontană care se abate pretutindeni în țară asupra colaboraționiștilor, reali sau presupuși. Violentă este de asemenea incandescența senzuală a acelor zile de vară. Violentă este bucuria de a trăi, regăsită în sfârșit. Interzise sub regimul Vichy, balurile sunt acum înjghebate la
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
petrecerile-surpriză, liceenele petrec, ore în șir trăgând concluzii asupra flirturilor momentului. Li se întâmplă uneori să filozofeze, să privească iubirea dintr-o perspectivă intelectuală. Este cazul Michelinei, după cum notează Bab, care este "un amestec de răceală extremă și de exuberanță spontană". Stând de vorbă cu aceasta, tânăra se distanțează de ea însăși, învață să se tempereze, să se stăpânească. Însă în cea mai mare parte a timpului, departe de a le domoli, aceste confidențe prietenești le înfierbântă. Se pornesc atunci să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
anticipatorie; dizabilități; griji legate de starea de sănătate). O grilă similară este și jurnalul ținut de terapeut și intitulat PASS (Panic-Associated Symptoms Scale; Scupi et al., 1992). Acesta evaluează atacurile de panică ce survin în anumite situații, atacurile de panică spontane, atacurile simptomatic limitate, anxietatea anticipatorie și evitarea fobică. Adunînd punctajele tuturor scalelor subiacente, obținem valoarea gradului general de severitate. P & A și PASS sînt similare, iar între versiunile dedicate terapeuților există o concordanță ridicată; cu toate acestea, cele două instrumente
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de excitație/anxietate ca răspuns la situațiile de provocare decît cei din grupurile de control, fiindcă nivelurile de excitație/anxietate de bază sînt mai ridicate încă de dinaintea începerii testelor de provocare. În al treilea rînd, fiindcă atacurile de panică erau spontane, se credea că reflectă acțiunea unor disfuncții endogene (Klein, 1981). Principala problemă a acestei teorii este aceea că aparenta spontaneitate a atacurilor de panică nu justifică similaritatea profilurilor de simptome dintre atacurile spontane și cele provocate de anumite situații (Margraf
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
treilea rînd, fiindcă atacurile de panică erau spontane, se credea că reflectă acțiunea unor disfuncții endogene (Klein, 1981). Principala problemă a acestei teorii este aceea că aparenta spontaneitate a atacurilor de panică nu justifică similaritatea profilurilor de simptome dintre atacurile spontane și cele provocate de anumite situații (Margraf et al., 1987). Barlow (1988) a sugerat că este mult mai corect să descriem atacurile de panică drept previzibile sau imprevizibile și drept provocate sau neprovocate. Termenul neprovocat este preferabil termenului spontan, pentru că
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
atacurile spontane și cele provocate de anumite situații (Margraf et al., 1987). Barlow (1988) a sugerat că este mult mai corect să descriem atacurile de panică drept previzibile sau imprevizibile și drept provocate sau neprovocate. Termenul neprovocat este preferabil termenului spontan, pentru că descrie fenomenul, în loc să facă referiri subînțelese asupra presupusei etiologii. Mai mult, deși primul atac de panică reprezintă o experiență surprinzătoare (Franklin, 1990a), majoritatea pacienților diagnosticați cu tulburări de panică își descriu crizele drept previzibile și provocate (Goldstein și Chambless
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o astfel de criză. Prima ipoteză este susținută de mai multe informații, inclusiv de faptul că pacienții care suferă de atacuri de panică au afirmat că simptomele produse de hiperventilația voluntară sînt similare celor de panică. Mai mult, în timpul atacurilor spontane de panică, nivelul de PCO2 scade (Salkovskis et al., 1986b; Griez et al., 1988), indicînd faptul că se produce hiperventilația. Cu toate acestea, există mai multe descoperiri care nu susțin ipoteza că atacurile de panică sînt provocate doar de hiperventilație
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
simptomele produse de orice presupusă patofiziologie pot fi la fel de ușor greșit interpretate ca orice alte simptome. Un alt avantaj al modelelor cognitive este că pot explica atacurile nocturne de panică. Deși acestea au fost considerate condiții esențiale pentru un atac spontan de panică (Roy-Byrne et al., 1988), adepții teoriei cognitive susțin că procesele cognitive nu implică neapărat starea de conștiență (vezi Mathews și MacLeod, 1986). Mai degrabă, de vreme ce persoana a experimentat, în timpul orelor de veghe, numeroase senzații somatice (amenințătoare), repetarea lor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și în relațiile intime. Starea mentală în momentul examinării Dna B. este o femeie îngrijită, care pare puțin stînjenită, dar care a întreținut un contact vizual normal cu intervievatorul, căruia i-a povestit despre trecutul ei în mod fluent și spontan. Diagnosticul Fobie socială, subtip generalizat. Dna B. este un caz tipic pentru pacienții de la capătul cel mai puțin grav al spectrului fobiei sociale, care sînt capabili să întrețină anumite relații sociale satisfăcătoare și care manifestă o incapacitare minimă. Acest caz
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
casetei cu gînduri blasfemiatoare în apropierea unei biserici sau în incinta acesteia. Pe lîngă varianta expunerii prin audierea unei casete, o altă metodă care a înregistrat succese la fel de mari în clinica noastră urmărește aceleași principii și se bazează pe apariția spontană a unor gînduri și pe întreruperea voluntară a neutralizării cognitive. Adesea, evitarea situațiilor care pot declanșa gîndul supărător atinge niveluri considerabile. De exemplu, gîndurile nedorite cu conținut sexual determină în mod frecvent individul să evite să privească sau să se
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tip de expunere este un experiment comportamental care urmărește testarea ideilor și ipotezelor pacientului, mai degrabă decît o expunere propriu-zisă, însă denumirea în sine nu are importanță. Fie că terapeutul decide să utilizeze înregistrări audio, fie că apelează la expunerea spontană, punerea la îndoială a ipotezelor disfuncționale ale pacienților cu gînduri obsesive și cărora le este teamă să nu facă rău altora prin gîndurile lor reprezintă un pas esențial pentru asigurarea succesului tratamentului prin expunere. De exemplu, o femeie în vîrstă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
terapii în cadrul unui grup. Fisher și Durham (1999) au conchis că, deși este posibil ca terapia cognitiv-comportamentală să nu fie unicul tratament prin care se obțin progrese însemnate, este puțin probabil ca efectele observate să se fi datorat numai remisiei spontane sau regresiei determinate de factori secundari ori placebo. Gould și colaboratorii săi (1997b) au descris rezultatele unei metaanalize a datelor obținute în 22 de studii controlate ale terapiilor cognitiv-comportamentale. Conform acestor specialiști, nu există diferențe semnificative între cele opt studii
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
facă dovada faptului că pot folosi cu succes abilitățile pe care le-au învățat, că le-au consolidat și sînt capabili să continue să le aplice, chiar și fără să se întîlnească în mod regulat cu terapeutul. Progresele includ aplicarea spontană și cu succes a strategiilor cognitive în afara ședințelor sau finalizarea sarcinilor de expunere gradată. Desfășurarea tratamentului Ședințele inițiale După evaluare, există cîteva probleme importante care trebuie discutate cu pacienții la începutul tratamentului. Adesea, persoanele se prezintă pentru tratament după ce au
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
finală sînt necesare probe provenite din studii placebo controlate, randomizate. Acest tip de studii este necesar datorită a trei factori care pot induce progrese chiar și atunci cînd tratamentul studiat nu are nici o valoare specifică. Primul dintre factori este remisia spontană a tulburării pe durata tratamentului și a evaluării, care tinde să aibă o importanță mai mare atunci cînd durata ei se extinde vreme de luni sau ani întregi. Următorul factor este regresia către medie. Persoanele cu tulburări cronice și fluctuante
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
familie, prin supunerea fă?? de obiceiuri ?i datini, �ntr-un mediu aproape �n �ntregime rural ?i ritmat de activit??ile agricole ?i artizanale, ?i a societ??îi spa?iului urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, abstracte, măi pu?în spontane. Societatea rezult? din activitatea con?tient? a fiin?elor umane. Faptul social este un fapt de imită?ie, spune G. Tarde. Pentru Simmel, sociologia este ?tiin?a care descrie, clasific?, analizeaz? ?i explic? formele interac?iunii sociale, socializarea, organizarea etc.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? modelul de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie. �ntre 1968-1990 sociologia cunoa?te o explozie a paradigmelor. 1968 a fost anul unei spontane ?i vii agită?îi �n campusurile occidentale, dar ?i anul �n?bu?irii �prim?verii de la Praga� de c?tre trupele pactului de la Văr?ovia. Sociologia nu a avut (nici ea) capacitatea de a prevedea astfel de evenimente� O dat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cum ar fi mercantilismul ?i populă?ionismul. Astfel, ipoteza unei suprapopul?ri a speciei umane produce spaim?. Opinia care biruie acum este aceea a englezului Malthus care, �n celebrul s?u Eseu (1798)*, sus?ine teza dup? care cre?terea spontan? a populă?iei ar excede cre?terea maximal? a ofertei de mijloace de subzisten??. Se f?cuse caz, f?r? �ndoial?, ?i de revolu?ia agriculturii care punea �n mi?care statele, �n Europa. Pentru a resorbi criză social? pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mediu aproape �n �ntregime rural ?i prin ritmul activit??ilor agricole ?i artizanale. Exercitarea voin?ei libere cere, dimpotriv?, av�ntul societ??îi (Gesselschaft), �ntr-un cadru urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, măi abstracte, deci mai pu?în spontane. Spectacolului unei lumi contemporane dominate de o lupt? necru??toare, egoist?, calculat?, c?reia i se abandonaser? indivizii sau clasele legal constituite, Ț�nnies le opune, cu oarecare nostalgie, contratipul unei comunit??i fuzionale, dominate de organic ?i de afectiv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
at�tea feluri de drept c�te sate. �ns?, pe m?sur? ce rela?iile dintre oameni se multiplic?, majoritatea acestor crea?îi lingvistice ?i juridice s�nt refulate ?i distruse [�]. Pe de alt? parte, simultan, s�nt schimb?ri spontane ale limbilor prin �mprumutarea unor cuvinte nobile de c?tre omul de r�nd, a unor cuvinte literare de c?tre stilul comun, simplu � �mprumuturi adesea ironice, dar �ntotdeauna imitative; aceste schimb?ri corespund �n domeniul dreptului, schimb?rilor produse
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin p?trunderea dreptului �n s�nul p?turilor plebee, prin extensia gradual? �n cadrul claselor inferioare a drepturilor rezervate la �nceputuri claselor superioare. [Leș Transformations du droit (1893), op. cît. p.�204-205]. Imită?ia este prezentat? că un act spontan, �n oarecare m?sur? consubstan?ial liantului social, care �mpinge fiin?ele socialmente inferioare s? le copie pe cele superioare. Dincolo de caracterul elitist, putem afla aici embrionul unei teorii difuzioniste a tr?s?turilor culturale pentru care g?sim numeroase
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
National-Populism and Fascism (1977). GUNDER-FRANK Andr�: Capitalisme et sous-d�veloppement en Am�rique latine (1968). STAVENHAGEN Rodolfo: Leș Classes sociales dans leș soci�ț�s agraires (1969). III. O explozie a paradigmelor (1968-1990) 1968 nu a fost doar anul unei spontane ?i vii agită?îi �n campusurile occidentale, doar anul �n?bu?irii �prim?verii de la Praga� de c?tre trupele pactului de la Văr?ovia. Acest an a marcat, �n Vest, �nceputul unei perioade de vie contestare cultural?, politic? ?i social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
În lumina acestor articole, eroarea apare ca "un element de protecție a celui care ajunge în mod independent (fără intenția frauduloasă a altei persoane) la o falsă reprezentare a realității juridice cu care vine în contact" 214. Rezultă că eroarea spontană exclude ideea de vinovăție civilă. Cel aflat în eroare poate cere anularea actului juridic încheiat, dar nu pe ideea de culpă, ci pe ideea subordonării valabilității actului juridic adevăratei voințe juridice a părților care participă la încheierea actului juridic civil
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
eroarea asupra valorii economice a prestației (eroarea lezionară), care este supusă regulilor leziunii și nu regulilor erorii-viciu de consimțământ. Potrivit art. 961 din Codul civil de la 1864 sancțiunea care se aplică erorii actului viciat prin eroare, este nulitatea relativă. Eroarea spontană și eroarea obstacol Distinct de eroarea-viciu de consimțământ, trebuie analizată eroarea obstacol, care presupune o deformare atât de gravă a realității încât voințele părților nu se întâlnesc. Este o reprezentare greșită "obstacol", eroarea asupra naturii actului juridic civil (error in
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]