7,662 matches
-
consilier artistic. În 1977 emigrează în Israel, unde va fi mai bine de zece ani angajat la Eth Hatefutsoth, muzeul diasporei, din Ramat Aviv. Din 1987 editează la Tel Aviv revista „Minimum”, al cărei director va fi. Este prezent cu însemnări, cronici, articole de atitudine socială în revistele de limbă română „Viața noastră”, „Revista mea”, „Izvoare”, „Ultima oră” ș.a. Publică prima scriere literară, piesa Ziariștii, în „Viața românească” (1953), reprezentată anul următor la Teatrul Național din București. Scrierile sale teatrale - Cerul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
literaturii produse de scriitorii evrei de limbă română, contaminată de spirit călinescian. Observația morală se află și aici în prim-plan, profilul personalității unui om domină judecata estetică asupra operelor acestuia, stilul este cuceritor prin vervă, nonconformism, deschidere analogică. Și însemnările pe teme curente din Ocolul pământului într-un surâs (1980) îmbină scepticismul, umorul, inteligența observației cu capacitatea de a defini exact, în puține cuvinte, o situație politică. Contract special de închiriat oameni (1983) este cea mai izbutită producție dramatică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
De la numărul 1/1928 publicația consemnează președinția de onoare a lui Ștefan Berechet, profesor universitar. G.n. își propune „să arunce sămânța de cultură și educație națională în ogorul neamului nostru”. Rubrici: „Cronica”, „Redacționale”, „Presa românească”, „Cugetătorii noștri”, „Recenzii”, „Cronica teatrală”, „Însemnări”, „Bibliografii”, „Tribuna scriitorilor noștri”. Sunt găzduite versuri de Ludovic Dauș, Nuși Tulliu, George Murnu, I. Găvănescul, Octavian Goga (Vorbeau azi-noapte două ape), Cincinat Pavelescu (Cântă greierul), Cezar T. Stoika, Sandu Tudor. Semnează proză N. Dunăreanu, Ion Dragu, Alexandru Bogdăneț, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
Caracostea (Ce spune Hasdeu despre „Miorița”), Radu Rosetti, Ștefan Berechet, Laura Scriban ș.a. Cezar T. Stoika tălmăcește din Lucrețiu. Revista inserează și câteva aforisme maioresciene, o poezie hazlie a lui Ion Creangă (Oltenii în Iași), Chestiunea evreiască, o traducere din însemnările lui Dostoievski ș.a. Se convoacă texte vechi și noi, aici figurând I. Simionescu, I. M. Rașcu, Ștefan Bulat, Vintilă Petrescu-Vrancea ș.a. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
acest nou cadru al imigrării, evidenția că „les États-Unis, qui recevaient avant la guerre 7 à 9.000 Roumains par an, n’en acceptent plus que quelques centaines”. În 1922, făcînd o vizită În Statele Unite, dr. N. Lupu nota În Însemnările sale de călătorie, după ce vizitase mai multe colonii românești, deci discutase cu reprezentanții românilor americani, că „cei mai mulți români sînt În statele Ohio și Michigan, unde locuiesc mai mult de jumătate din totalul de 200.000”. O asemenea cifră era, evident
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Cercetarea lui Leon Volovici Îmbină literatura cu istoria, analizînd relațiile dintre intelectualii români și cei evrei În perioada 1940-1944. Interpretarea se face pe baza analizei a trei jurnale memorabile: cel al lui Mihail Sebastian (publicat În 1996 la editura Humanitas), Însemnările lui B. Brănișteanu (din Arhivele „Yad Vashem”) și volumul lui Emil Dorian (editat În limba engleză de Marqueritte Dorian). Cei trei Își Încep notele zilnice la date diferite, Însă jurnalele sînt edificatoare pentru Înregistrarea reacțiilor psihice și a atitudinilor comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
plecat, pădurarul a fost omorît. Printre aceste bagaje s-a aflat și jurnalul care, iată, are mai multe istorii. Jurnalul Începe În ghetou și se Încheie În ghetou, Începe În 4 noiembrie 1941 și se termină la 30 ianuarie 1944, Însemnare făcută de Bondy, ultima zi În care scrisese Mimi fiind 10 octombrie 1943. SÎnt tentat să comentez Jurnalul de ghetou ca pe jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cea mai mare nenorocire a scriitorului contemporan e că nu mai are inspirație, că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
locuia În odaia cealaltă”. Un fragment extraordinar, care, dacă l-am descifra din punct de vedere simbolic sau filmic..., dar nu cred că face să fim atît de inteligenți. În jurnal intervin de două ori pauze de cinci luni! Dar Însemnările din aceste zile, dinainte și mai ales de după aceste lungi tăceri sînt adevărate izbucniri, niște rezumate deosebit de concentrate și de semnificative, fragmente pe care nu le citez numai din cauza lipsei de spațiu, Însă care pot fi găsite lejer pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de concurs în parte, pentru fiecare lucrare scrisă, si se notează în borderoul de notare. Acordarea punctajului pentru proba scrisă se face pe baza mediei aritmetice a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs. ... (5) Lucrările care prezintă însemnări în scopul identificării candidaților se anulează și nu se mai corectează. Mențiunea "anulat" se înscrie atât pe lucrare, cât și pe borderoul de notare și pe centralizatorul nominal, consemnându-se această în procesulverbal. ... (6) În situația în care pentru o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203065_a_204394]
-
de concurs în parte, pentru fiecare lucrare scrisă, si se notează în borderoul de notare. Acordarea punctajului pentru proba scrisă se face pe baza mediei aritmetice a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs. ... (5) Lucrările care prezintă însemnări în scopul identificării candidaților se anulează și nu se mai corectează. Mențiunea "anulat" se înscrie atât pe lucrare, cât și pe borderoul de notare și pe centralizatorul nominal, consemnându-se această în procesulverbal. ... (6) În situația în care pentru o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203272_a_204601]
-
de concurs în parte, pentru fiecare lucrare scrisă, si se notează în borderoul de notare. Acordarea punctajului pentru proba scrisă se face pe baza mediei aritmetice a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs. ... (5) Lucrările care prezintă însemnări în scopul identificării candidaților se anulează și nu se mai corectează. Mențiunea "anulat" se înscrie atât pe lucrare, cât și pe borderoul de notare și pe centralizatorul nominal, consemnându-se această în procesulverbal. ... (6) În situația în care pentru o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228968_a_230297]
-
2 și 2.3 se va extrage din lot în mod aleatoriu un număr suficient de preambalate. Pentru verificarea mediei conținutului real al preambalatului, eșantionul necesar va fi extras la întâmplare din eșantionul inițial și va fi însemnat. Operațiunea de însemnare se va încheia înaintea începerii operațiunilor de măsurare. 2.2. Verificarea conținutului real al preambalatului Conținutul minim admis se calculează prin scăderea erorii negative tolerate pentru conținutul respectiv din cantitatea nominală a preambalatului. Preambalatele din lotul al căror conținut real
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229719_a_231048]
-
colaborează, destul de sporadic, cu versuri, articole, eseuri, recenzii și cronici la „Facla literară”, „Adevărul literar și artistic”, „Revista română”, „Pasul vremii” (unde semnează rubrica „Din lumea cărților”), „Viața literară”, „Minerva”, „Ideea europeană”, „Viața românească”,„Gândul vremii”, „Lumea”, „Atheneum”, „Manifest”, „Șantier”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Jurnalul literar”, „Moldova”, „Revista tineretului”, „Ethos”, „Libertatea” ș.a. În anii ’50 publică în revista academică „Studii și cercetări științifice” și în „Iașul literar”. Semnează și Anton Costin sau cu inițiale. În timpul vieții i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
în Anglia, al preocupării de a observa viața londoneză și de a fi permanent la curent cu problemele culturii engleze se reflectă inițial în câteva note și scurte eseuri apărute în „Convorbiri literare”, unde alternau cu schițele din viața aromânilor, însemnările despre poezia în dialect din Macedonia și cu florilegiile de versuri populare din aceleași ținuturi. Eseurile de anglistică se referă la personalități precum Thomas Carlyle, John Ruskin, Frank Harris, la teatru și reviste literare, dar și la imaginea românilor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
impresii, București, 1933; Biblioteci mănăstirești la Muntele Athos, București, 1934; Lands of Many Religions. Palestine, Syria, Cyprus and Mount Sinai, Londra, 1934; Urme românești în Răsăritul Ortodox, București, 1935; Calea destinului, București, 1938; Cartea cu amintiri, București, 1938; Din Anglia. Însemnările unui literat, Iași, f.a.; Vechi legături cu Anglia, București, 1938; Necunoscuta, București, 1939; Origin of the Roumanians, Worchester-Londra, 1941; The Roumanian Church, London, 1943; Heritage of Byzantium, Londra, 1947; Romantismul: romanul englez, îngr. și introd. Andi Bălu, București, 1999; Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
introd. Tudor Vianu, București, 1970, Doamna Chiajna. Scene istorice. Zece basme mitologice. Călătorie din Paris la Londra, pref. Tudor Vianu, București, 1970, Pseudo-cynegeticos. Scene istorice din cronicele române. Câteva ore la Snagov. Articole, pref. Constantin Măciucă, București, 1972; Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, București, 1963; Ion Agârbiceanu, Opere, I-XII, introd. Mircea Zaciu, București, 1962-1985; Ion Sava, Măști, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Tudor Arghezi, Versuri, I-II, pref. Ion Caraion, postfața edit., București, 1980; C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
și se relevă prin miturile populare. Prizonier al dihotomiilor simpliste, reducea, însă, complexitatea sufletului colectiv la „structura” lui creștină și la un energetism căruia balada Iovan Iorgovan, adevărat „mit dacic al stăpânirii de sine”, i-ar fi dat expresie deplină (Însemnări despre poezie, Lumina ce nu se stinge, Despre folclor și însemnătatea lui, Literatură și spirit autohton). A fost un susținător al „localismului creator” și pleda pentru dinamizarea energiilor provinciei. De unde aspectul de cronică regională din publicistica sa (Figuri bănățene, Contribuții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Împăratul, Lugoj, 1939; Baba Floarea, Timișoara, 1943; [Versuri], în Ano, Ano! Lugojano!, îngr. și pref. Gabriel Țepelea, Timișoara, 1974, 92-102; Cântecele mele, pref. Dim. Rachici, București, 1980; Repere bibliografice:Țepelea, Studii, 302-307; Ilea, Mărturisirile, 201-220; Ungureanu, Imediata, I, 49-66; Negrilă, Însemnări, 171-178; Dicț. scriit. rom., I, 400; Popa, Ist. lit., II, 293. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
inaugurau o generație, declara: „Dacă România nu ar fi fost o țară mică, cu limbă necunoscută, s-ar fi știut că ea se afla atunci la avangarda expresionismului și a tot ce a urmat în Occident”. Se poate afla din însemnările scriitoarei că lui Cioran „îi place să readucă pe tapet povești românești, deși pretinde că s-a detașat de ele”, că „s-a desprins de legionari, dar este la curent cu faptele lor” ori că „tot mai expansiv, cutează să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Contemporanul” ș.a. După război se dedică romanului: Valea Fierului (1953; Premiul de Stat), În munții de miază-noapte (1959), Omul de la ora 13 (1964), Flăcări în Vest (1966), Camera 210 (1968) ș.a., scenaristicii: Râpa dracului (1956), reportajului: La poalele Ceahlăului (1953), Însemnări de călătorie prin Țara de Sus (1956), teatrului: A doua tinerețe (1960). A scris, de asemenea, versuri și proză pentru copii: A venit un pui de om... (1957), Poveștile pădurii (1965), O poveste cu povești (1967) ș.a. Cu o structură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
București, 1940; Roiul de aur, București, 1951; Se risipește negura, București, 1951; Huțulca, București, 1953; La poalele Ceahlăului, București, 1953; Valea Fierului, [vol. I], București, 1953, vol. II: În munții de miază-noapte, București, 1959; ed. (Nopțile dinspre ziuă), București, 1970; Însemnări de călătorie prin Țara de Sus, București, 1956; Râpa dracului, București, 1956; A venit un pui de om..., București, 1957; A doua tinerețe, București, 1960; Povestiri la umbra cetinii, cu ilustrații de Eugen Mihăescu, București, 1961; Drumuri ostășești, București, 1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
ei lăuntrice, a finalității și chiar a fatalității care îi domină cursul. „Portretele” și „reflecțiile” sunt amplificate în Propilee (1984, subintitulat Cărți și destine) și Amfiteatru cu poeți (1995). Volumul Caietele privitorului tăcut (2001) include, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în care prevalează schița de portret făcută din tușe blânde și informații culturale particularizatoare. C. a îngrijit și prefațat ediții din operele lui Calistrat Hogaș, Otilia Cazimir, G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Topîrceanu, M. Codreanu ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
versuri Pentru cei mici și buni (1919), Poezii (1938) sau de proză, cum sunt Pe pământ udat de sânge și alte schițe (1924), „Meșterul Nicu” (1926), și câteva cărți în care adună articole și comentarii politice ori sociale, dar și însemnări despre literatură - Îndemnuri (1914), Gânduri de duminecă (1937) ș.a. - depun, de asemenea, mărturie despre disponibilitățile unei personalități caracterizate printr-o remarcabilă deschidere către cele mai variate aspecte ale realităților românești din anii premergători și următori primului război mondial. O susținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
și pref. I. Breazu, Cluj, 1937, 229-233; Șerban Cioculescu, Caragiale și ardelenii, UVR, 1939, 34; Predescu, Encicl., 650; Gh. Preda, Activitatea Astrei în 25 de ani de la Unire, Sibiu, 1944, passim; Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu, București, 1964, 38-39; Aurel Vasiliu, Însemnările unui sibian despre Caragiale, LL, 1966; Elena Dunăreanu, Centenarul revistei „Transilvania”, Sibiu, 1969, 34-36; Ciopraga, Lit. rom., 592-593; Eugen Onu, Horia Petra-Petrescu, „Calendar literar”, 1970, 141-142; Mircea Popa, Horia Petra-Petrescu, animator al mișcării teatrale din Transilvania, CNT, 1972, 24; Dragoș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
intenția să recupereze rămășițele scheletului său și să le mute în mormântul familiei sale sau într-un alt loc mai onorabil. Cu privire la dovezi, cred că textele care povestesc înmormântarea lui Isus din evangheliile Noului Testament merită o interpretare justă. Dacă însemnările lor sunt coerente și dacă ele concordă cu dovezile literare și arheologice, atunci ar trebui să acceptăm că prezintă adevăruri. După părerea mea, mult din scepticismul manifestat față de povestirile evanghelice nu dovedește prea mult simț critic și deseori reflectă lipsa
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]