7,931 matches
-
și ale parantezelor (care erau niște entități abominabile și trebuiau eliminate într-o clipită). Cursul începea la orele 8.00 dimineața, cinci zile pe săptămână da, cinci zile, de luni până vineri, inclusiv; salariul meu era de 45 $ pe lună. Întâmplător, pe atunci locuiam într-un apartament de modă veche, confortabil, spațios, cu 5 camere, la o distanță de 5 minute de mers pe jos de campus; chiria era de 45 $ pe lună. Nu aveam nicio teamă să predau. Trac, da
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
La urma urmei, omenirea și-a scormonit drumul către aceste lucruri fără nicio îndrumare exterioară și, indiscutabil, cel mai bun mod de a învăța ceva este ca individul să-l descopere el însuși. (Referitor la limbaj, oare această idee este întâmplător legată în vreun fel de gramatica ereditară a lui Chomsky?) O atitudine oarecum diferită față de predarea lui cum este să privești rolul profesorului ca pe cel al unui antrenor. Pentru a fi bine înțeles, nimeni nu poate înota în locul meu
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Ca parte a căutării de noi metode, o idee bună este să-ți lărgești orizonturile. Vorbind cu oamenii, îți vei lărgi educația generală și, uneori, aceasta te poate pune în contact cu idei și tehnici noi. În mod cu totul întâmplător, ai putea obține chiar și o idee productivă pentru propria ta cercetare, sau chiar pentru o nouă direcție. În cazul în care ai nevoie să înveți un nou subiect, consultă literatura, sau, și mai bine, găsește-ți un prieten expert
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ne spune fără echivoc și rușinare, prin ,,revela- țiile” poznașului hoțoman, că păgubiții eseni au început să strige după ivriții cei în-țelepții: Huuooo! Hoții! Hoții! Hoții! Drept răspuns aceștia le-au trîntit-o în obraz cu mare golănie; ei au dat întîmplător peste niște ,,învățături ale dracilor” pe care le-au periat, puțuit și măsluit pînă și-au tăiat prepuțiul inimii după frumusețea noii făcături, și nu au a da județ în fața nimănui chiar dacă povestea s-ar chema hoție! În Epistola întîi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
exista conceptul de nimic. Nu exista zero. Din această cauză, Apusul nu l-a putut accepta pe zero timp de aproape două milenii. Consecințele au fost cumplite. Absența lui zero va întrerupe dezvoltarea matematicii, va înăbuși inovația în știință și, întâmplător, va produce un dezastru în calendare. Pentru a-l accepta pe zero, filozofii apuseni ar fi trebuit mai întâi să își distrugă întreg universul. Originea filozofiei grecești a numerelor La început era Cuvântul, și Cuvântul era la Dumnezeu, și Dumnezeu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
desuetă a dandysmului de pe vremea lui Oscar Wilde. [...] Inelul cu piatră la un deget..."; Aurel Leon îl întîlnește prin 1935 într-un restaurant bucureștean "bosumflat ca o cocuță care a făcut în pantalonași. Îl puteai lua drept un chelner așezat întîmplător la masă...; profil semănînd ca sarcasm cu cel al lui Călinescu...; prelat în civil (sau) un samsar din lumea mare, imitînd ținuta vestimentară a boierilor bătrîni." Impresia observatorilor că au în față un fals autentic, o imitație, e datorată inadecvării
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pornind nu de la influența celei nietzscheene asupra personalismului energetic, ci de la raportarea amândurora la filosofia kantiană, mai precis, la structura formală a conceptului finalității, așa cum apare ea la Kant. Am prezentat în secțiunea anterioară cuprinderile teoretice ale vocației. Și nu întâmplător am socotit că vocația nu-și dezvăluie întreaga semantică într-o interpretare a personalismului energetic ca filosofie a culturii. Prin această judecată întâmpin o apreciere pe care am găsit-o la unii interpreți ai filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, anume că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personal de obsidian uns cu seu, dar homo religiosus poartă în el înclinația de a împărți credința cu alții. De aici încep propaganda, manipularea, persuasiunea, căci măciuca nu mai poate rezolva totul, ca în celelalte situații pur materiale. Deci, nu întâmplător, religia, cea catolică, dă numele propagandei și îl pune în circulație prin înființarea, în 1622, ca reacție la ereziile protestante, a Congregației de Propaganda Fide, pentru propagarea religiei catolice în întreaga lume. Firește că propagandă - atât religioasă, cât și politică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ku Klux Klan- ul, aflat în adormire de decenii, cunoaște, odată cu triumful filmului, o adevărată renaștere pe întreg teritoriul Americii. Tulburările rasiale majore care vor marca SUA în următoarele decenii sunt cauzate și de imaginile din Nașterea unei națiuni. Nu întâmplător, filmul a fost studiat la fotogramă de marii cineaști ruși ai anilor ’20 însărcinați de partid cu propaganda bolșevică în cinema. Primul război mondial aduce conștientizarea de către puterile beligerante a rolului de armă propagandistică și manipulatorie pe care îl poate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
În finalul dezbaterii ia cuvântul tov. Nicolae Ceaușescu. De la bun început, secretarul general al PCR ține să marcheze caracterul „neîntâmplător” al alegerii subiectului cinema : După cum vedeți, comisia ideologică își începe activi tatea analizînd problemele cinematografiei romînești. Cred că nu este întîmplător acest lucru pentru că alegerea acestei teme a fost determinată, pe de o parte, de importanța pe care o are cinematografia, filmul, în educarea oamenilor societății noastre socialiste, iar pe de altă parte de unele neajunsuri care persistă în activitatea cinematografiei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
era circumspect în abordarea problemelor referitoare la istoria țării noastre. Principalul motiv al prudenței sale conținea temerea ca nu cumva prezentarea unui moment sau personalități istorice să ridice dificultăți în relațiile dintre noi și sovietici. Tudor Vladimirescu nu este ales întâmplător drept cap de serie. El s- a ridicat împotriva conducerii fanariote a Țării Românești, a mobilizat masele populare și, înainte de a fi ucis mișelește de o adunătură de străini (eteriștii lui Alexandru Ipsilanti), a fost abandonat și degradat de țarul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propagandistice pe care le-am identificat până acum, deși semnificative, nu putem spune că afectează miezul spiritual al romanului lui Rebreanu, când Titus Popovici bagă bisturiul în Apostol Bologa duhul prozatorului ardelean țipă de pe lumea cealaltă. Apostol nu se numește întâmplător Apostol. Este un ardelean „încuiat” (doamna Bologa își dorise fierbinte ca fiul ei să devină preot), profund serios, care l- a pierdut pe Dumnezeul copilăriei sale religioase, dar nu s-a dat, în schimb, pradă viciilor. Nu fumează, nu bea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Amza Pellea, este simbolul curajului și demnității dacilor în fața colosului roman. El va apărea episodic și în următorul film al epopeii cinematografice naționale Columna (1968), în regia lui Mircea Drăgan, a cărui acțiune este situată în perioada Daciei romanizate, nu întâmplător, scopul propagandistic fiind contracararea teoriilor rösleriene privind „vidul valah”, formarea poporului român în sudul Dunării, teorii agreate de către sovietici. Este de neînțeles trecerea prin probe a peste 120 de actori pentru rolul lui Mihai Viteazul, de vreme ce alegerea a fost până la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comparație, o mostră de calofilie pasabilă. Regulile exclusiviste ale propagandei, în alb și negru, fără nuanțe, sunt respectate cu sfințenie de regizor și scenarist. Occidentul e o iluzie rea, România lui Ceaușescu - certitudine bună. Cum spuneam, acest film nu apare întâmplător în 1978. Începând cu 1975, în România începe să ia proporții criza alimentară care își va atinge vârful în anii ’80. Prețurile cresc de la an la an. Țăranii sunt siliți să-și vândă produsele exclusiv statului, la prețurile dictate de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unitate în cadrul breslei cineaștilor făcea foarte dificilă reducerea presiunii din sistem. Totuși, în urma acestor demersuri, marja de manevră a realizatorilor de film s-a lărgit în suficientă măsură ca să treacă producțiile remarcabile menționate, printre ai căror regizori se numără, nu întâmplător, Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos, Iosif Demian. După 1983 și până la căderea regimului ceaușist, un singur film de actualitate mai reprezintă o încercare de a îmbrăca altfel scheletul propagandistic : Pas în doi (1985). Dar Dan Pița nu mai merge în direcția
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe deplin conturat : chiar dacă România rămâne ultima redută stalinistă din lagărul socialist, ceea ce se și întâmpla, ea trebuie să reziste cu orice preț și cu Ceaușescu în frunte. Concluzii Originea propagandei se situează în timp aproape de cea a religiei. Nu întâmplător, termenul propagandă este impus pe plan mondial de misiunile catolice. Imaginea este esențială în mecanismul propagandistic, așa încât folosirea cinematografului ca mijloc de propagandă încă de la începuturile lui era inevitabilă. După primul război mondial, regimul totalitar al Uniunii Sovietice, la îndemnul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
au fost instruiți ca interni peste 40 de medici români, câte doi la fiecare doi ani, pe care spitalul îi primea numai pe baza recomandării doctorului Paulescu, în rândul acestora numărându-se figuri ilustre ale medicinii și învățământului medical românesc. Întâmplător și doar la recomandarea lui Lancereaux - sugerează autorul - Paulescu ajunge în preajma lui Albert Dastre, ilustrul succesor al lui Claude Bernard „sub influența căruia studiază sinteza glicogenului în ficat și își însușește tehnica extirpării pancreasului” și doar atât (pg 44). Nimic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
interpretări trunchiate și răuvoitoare (pg. 73) avea să fie făcută în subcapitolul „Miracolul de la Toronto” (pg. 55), miracol care se produce în îndepărtata Canadă unde, brusc, în mai 121, (când Paulescu își făcuse deja cunoscută descoperirea hormonului antidiabetic), un aventurier, întâmplător chirurg militar (Friederick Banting), fără pregătire în știința experimentală și fără nici o tangență cu domeniul diabetului, un student (Charles Best) care să-l ajute pe primul în determinările de laborator (cu ce competență?), sub coordonarea profesorului de Fiziologie de la catedra
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
contrazice ideea de finalitate devine un suport solid al acesteia. Codul genetic în fapt reprezintă programul după care ființa se dezvoltă și-și urmează parcursul existențial în cadrul speciei din care face parte. Așa cum nimic din alcătuirea ființei viețuitoare nu este întâmplător ca structură și funcție, așa cum rolul fiecărei structuri și funcții este codificat chiar dacă la un moment dat sunt inactive și aparent inutile, tot astfel și codul genetic deține practic prin capitalul genic de care dispune toate variantele genice necesare pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
apostolii le-au găsit, tot în natura ființei umane. Dincolo de interpretările critice, dincolo de marile frământări pe care creștinismul le-a cunoscut de-a lungul celor 2000 de ani de existență, mesajul său rămâne cel mai apropiat sufletului omului și nu întâmplător se consideră că Iisus Hristos a produs cea mai mare și importantă reformă socială din istoria omenirii. Aceste convingeri izvorâte din cunoaștere și experiment, în baza unei analize riguroase a ceea ce natura și creația a sădit în om, Paulescu le
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cel mai puternic fiind caracterul distinctiv pe care-l are lumea viețuitoare fața de lumea inanimată și anume finalitatea. Finalitatea, ca trăsătură esențială și caracteristică vieții, relevă faptul că nimic din structura și funcția unui organ sau sistem nu este întâmplător, ci toate aceste aspecte se derulează ca și cum ar fi subordonate unui scop predefinit, mereu același și caracteristic pentru fiecare specie. Înlănțuirea fenomenelor este atât de perfectă în evoluția ființei vii, fie ea bacterie, plantă, animal sau om, încât este cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
al spitalului din Toronto. Partea a patra “Protestul și dezamăgirea lui Paulescu din 123 - 125” în care, într-o manieră patetică, pe deplin justificată, autorul descrie surprinderea totală și efectul devastator pe care l-a avut asupra savantului, știrea citită întâmplător în presa vremii că s¬a acordat premiul Nobel pentru descoperirea insulinei, subiect la care el lucra de atâta vreme și avea convingerea (demonstrată de altfel) că descoperirea hormonului antidiabetic îi aparține. În căutarea dreptății, în care credea nelimitat întrucât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
avertizați în subsidiar, mai ales asupra celei tehnice sau practice, nu duce decît la simplificarea abuzivă a obiectului comunicării politice, care e mult mai complex decît poate fi perceput în lucrările care "împărtășesc" din experiența practică acumulată în domeniu. Nu întîmplător privirea autorului, fără a neglija tehnicile și practicile, focalizează elementele teoretice și urmărește surprinderea ansamblului. Cartea de față este, în egală măsură, o bună introducere în domeniu, o pledoarie pentru multidimensionalitatea obiectului și un act legitimator deliberat. Timpul de incubație
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
bine, în cuvintele proprii ale poetului român: Oricât ar părea de contradictorii acești doi termeni la prima vedere, există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlnește cu poezia [s.n.]5. Nu este câtuși de puțin întâmplător faptul că "dramă de idei", prin care Ion Barbu da expresie propriei viziuni, împrumuta din povestirea poescă, al cărei erou este Roderick Usher, "scenă" principala, o parte semnificativă dintre "personajele", "acțiunile", dar și unele din motivațiile mai profunde ale acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
devine conștient de prezență Absolutului și pare să se miște odată cu sferele cerești, iar întreaga natură pare să îi răspundă, invizibilul vorbește prin glasul lui, iar cuvintele lui devin, atunci, "adevărate" și se transformă într-o laudă adusă Creației. Nu întâmplător, în parafrază barbiana, "imnul" renașterii spirituale ("un mare accent poesc", "tonul nunților rasei") cântat de Roderick Usher ce armonizează Sufletul și Cosmosul, lucru sugerat, printre altele, si de versurile din Béranger care servesc drept motto povestirii poești: "Son coeur est
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]