9,827 matches
-
oficiale ale Organizației Națiunilor Unite / 344 8.6. Limbile oficiale ale Uniunii Europene / 344 8.7. Clasificarea zecimala universală (Lingvistică și limbi) / 345 8.8. Listele Swadesh / 348 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ / 353 Indice de autori / 365 Indice tematic / 377 Resumé / 403 Abstract / 407 Resumen / 411 Резюме / 415 PREFAȚĂ Într-o lume în care circulația între țări și între continente a devenit un fapt obișnuit și într-un timp în care necesitatea cunoașterii și a documentarii în legătură cu realitățile din diferite colțuri ale lumii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lui Coșeriu 22 s-ar putea obține următorul tabel sinoptic: Punct de vedere Plan Activitate (enérgeia) Competența (dýnamis) Produs (érgon) Evaluare Conținut lingvistic Lingvistică universal vorbire în general elocuțională totalitatea "vorbirii" congruent/ incongruent desemnare generală istoric limba concretă idiomatica (limba abstractă) corect/ incorect semnificație a limbii individual discurs expresiva text adecvat/ inadecvat sens a textului Obiectul propriu de cercetare al structuralismului lingvistic 23 este nivelul istoric al limbilor, celelalte două planuri fiind aproape complet neglijate. Dar chiar la nivelul istoric al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este valabilă constatarea că ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem."135 Tipologia morfosintactică globală propune "tipuri" precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante. Aceasta este o tipologie globală a procedeelor lingvistice, altfel spus o tipologie abstractă a metodelor de structurare a limbii, în care "tipurile" reprezintă fascicule de procedee, tipuri de procedee, constructe ideale care nu se regăsesc ca atare în limbile reale, ci doar se realizează în limbi într-o măsură mai mare sau mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
selectate convențional, ori de construct/tipar, ci trebuie identificat ("descoperit") în limbile reale, prin conducerea faptelor sistemice la unități superioare și principii funcționale care nu șunt constatabile empiric ca atare. Așadar, calea investigației tipologice nu este descendentă, de la criterii / tipare abstracte înspre ilustrarea lor în sistemele limbilor, ci ascendentă, de la sistem înspre tip. (5) O "conexiune" tipologica nu este o simplă coprezență uzuală de fapte sau trăsături sistemice constatată empiric, ci o autentică unitate funcțională de nivel superior care explică unitar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipuri în care să se încadreze în mai mică sau mai mare proporție limbile, în tipologia lui Coșeriu trebuie căutat tipul într-o marieră inductiva"163. Horst Geckeler afirmă că propunerea lui Coșeriu e mai rafinată, măi pretențioasa și mai abstractă decît cea a lui Skalička. Printre puținii romaniști care aplică teoria tipologica a lui Coșeriu e amintită Gabriele Eckert.164 În mod evident, utilizarea sporadica și de către lingviștii români a concepției coșeriene asupra tipului lingvistic provine, în primul rînd, din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
actanței, parametrul "pro-DROP" sau al "subiectului nul" etc. Noam Chomsky include tipologia sintactica în gramatică generativ-transformațională, în varianta standard a gramaticii generative - GG și, mai ales, în varianta GB (Government and Binding, rom. guvernare și legare)13 "sub forma parametrilor abstracți de variație, care, alături de setul de module și de principii aparțin gramaticii universale" (DSL, 543). Gabriela Pană-Dindelegan crede că " Ideea chomskyană a trăsăturilor universale parametrizabile a permis captarea în model și explicarea varietății structurale a limbilor particulare, iar, teoretic, rezolvarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
comunicare, vol. XIII, partea a II-a, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2015, pp. 69-85. Kabatek, Johannes, Tradiții discursive. Studii, Editori: Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito Moreno, Miguel Cuevas-Alonso, Editura Academiei Române, București, 2015. Katz, Jerrold J., Language and Other Abstract Objects, Rowman&Littlefield, Totowa, NJ, 1981. Klimov, Georgij A., Integral typology vs. parțial typology, în vol. Werner Bahner, Joachim Schidt, Dieter Viehweger (editori), Proceedings of the Fourteenth Internațional Congress of Linguists, I, 10-15 August, 1987, Akademic-Verlag Berlin, Berlin, 1990, pp.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deschise (consoana + vocală). La nivel morfologic aceste limbi sînt flexionare, cu o morfologie a grupului nominal extrem de complexă (numeroase clase nominale care pot marca diferențe precum uman vs. animal vs. inanimat sau masculin vs. feminin, precum și categorii care exprimă nume abstracte, locuri, grupuri de obiecte etc.), bazată înseosebi pe folosirea prefixelor; verbele au sufixe derivative. La nivel sintactic sînt în general limbi de tip SVO. Familia nigero-kordofaniană e cea mai importantă familie negro-africană, atît ca număr de limbi, ca număr de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
291, 325, 330, 339 panromanic 84, 147 papiamento (papiamentu, papiamen) 227, 228, 229, 291, 305, 318, 319, 321 papua 97, 194, 195, 199, 200, 201, 202, 206, 207, 220, 291, 292, 298 parametru 52, 55, 56, 59, 84, 91, 99, ~ abstract de variație 92, ~ tipologic 52, 55, 56, 91, ~l gradului de sinteză 59, ~l mărcii actanțiale 56, ~l subiectului nul (pro-DROP) 56, 92, ~ tehnicii de sinteză 59, ~l SVO 56 parole 28, 64, 379 paștu (afghana) 152, 292, 317 pasiv
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
329, 330, 340, 346 urum 182 uto-aztecă 221, 242, 268, 351 uzbekă 182, 312, 326, 335, 336, 337 V V2 92 vandală 162 variație 156, 293, ~ alofonică 293, ~ de înălțime 87, ~ formală 89, ~ socială 26, ~ spațială 26, ~ stilistica 26, parametri abstracți de ~ 92 varietate 13, 14, 29, 35, 36, 45, 74, 92, 107, 111, 114, 115, 153, 170, 190, 228, 245, 246, 256, 274, 284, 287, 301, 303, 305, ~ diafazică (stilistica) 34, 228, ~ diastratică (socioculturala) 34, 258, ~ diatopică (în spațiu) 34
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
complexité culturelle de l'homme, car le langage, sous leș forme historique des langues, est une forme fondamentale de la culture humaine. Traducere în limba franceză de Corina Iftimia Mots-clés: intégralisme linquistique, linguistique des angues, type linguistique, classification génétique, classification typologique Abstract Linguists must never forgive - would state Eugenio Coseriu equally seriously and humorously - that language exists through and for speakers, not through and for linguists. That is why, except for some more "technical" parts, the present paper is approachable not only
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013, pp. 233-234. 192 Marius Sală (coordonator), Enciclopedia limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001, p. 576. 193 Aceste observații, considerate în general truisme, sînt respinse de Katz (Jerrold J. Katz, Language and Other Abstract Objects, Rowman&Littlefield, Totowa, NJ, 1981, pp. 79-80), pe motiv că a recunoaște că aceste concepte din limbajul curent de limbă și de dialect implică o dimensiune social politică ar fi "ca si cum am afirmă că nici conceptul de număr nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un act comunicativ Abric, 2002, p. 27), prin asocierea lor cu elemente relevante la nivel paraverbal și nonverbal etc. (c4) Variabilele de ordin referențial, determinate de raportarea preponderent la realitatea obiectivă și/sau la cea subiectivă, la referenți concreți sau abstracți, la real sau fictiv etc., influențează maniera de construire și de transmitere a unui mesaj în cadrul comunicării interpersonale; de exemplu, pentru o reflectare, în mesaj, a realității subiective (sau a celei obiective, din perspectivă subiectivă) locutorul va alege semne "emoționale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc., influențează maniera de construire și de transmitere a unui mesaj în cadrul comunicării interpersonale; de exemplu, pentru o reflectare, în mesaj, a realității subiective (sau a celei obiective, din perspectivă subiectivă) locutorul va alege semne "emoționale", "afective", eventual, plastice, referenți abstracți (asociați stărilor, sentimentelor etc.) asociați cu cei concreți etc. Semnificativă este, în acest sens, și opțiunea predilectă, într-un anumit act comunicativ, pentru una dintre funcțiile limbajului prezentate supra (funcția Eu, funcția Voi, funcția Noi, funcția Ce anume, funcția Adică
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și Munteanu, 2005, p. 145); * silabe paronime: bra bre bri bro bru; dra dre dri dro dru, tra tre tri tro tru, fra fre fri fro fru etc. (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * cuvinte care conțin aglomerări de consoane: altminteri, abstract, altfel, altcumva, amnezie, acvatic, bâjbâială, brambureală, congruent, constant, dimprejur, dezmint, ecvestru, figurant, gurmand, ingredient, înzdrăvenesc, monstruos, membru, mlaștină etc. (Grigore, 2008, pp. 52-54); * sintagme care conțin aglomerări de sunete sau repetări de sunete/grupuri de sunete, pronunțate într-un ritm
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
din suflet pentru acest pas în cunoașterea învățământului de fizică ieșean. CAPITOLUL I: DIN ISTORICUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI DE FIZICĂ LA UNIVERSITATEA „ALXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI Fizica este un domeniu de competitivitate individuală, dar și colectivă, deschis oamenilor atrași de ideile abstracte, de disciplina logicii, de meticulozitatea și ingeniozitatea experimentului. Au șanse să fie primiți să lucreze în domeniul fizicii tineri cu interes intelectual pentru știință și pentru lumea care îi înconjoară. (Un lauret al Premiului Nobel pentru Fizică) 1.1. Facultatea
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fizica cuantică ce ne permite să distingem comportarea „obiectelor” atomice și subatomice, precum și mijloacele de „observare” a fenomenelor la scară atomică. În acest context, fizica apare ca un domeniu de competitivitate individuală, dar și colectivă, deschis oamenilor atrași de ideile abstracte, de disciplina logicii, de meticulozitatea și ingeniozitatea experimentului. Un laureat al Premiului Nobel spunea că „ ...numai tinerii cu interes intelectual în știință și despre lumea care îi înconjoară au șansa să fie primiți și să lucreze cu succes în domeniul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
din această categorie continuă să alcătuiască "registrul înalt" al rapoartelor și interviurilor oficiale. Cazurile cele mai frapante de incompatibilitate stilistică, de non-proprietate semantică sau de construcție sintactică defectuoasă apar pe un fundal constituit de numeroase clișee ale "limbajului de lemn" abstract și oficial: În ceea ce ne privește, Direcția Generală a Penitenciarelor, cu întregul său personal, se consideră onorată de a depune, în continuare, în mod necondiționat, toate eforturile umane și materiale de care dispune, pentru îndeplinirea misiunilor ce-i revin, în vederea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Europene, factor esențial în atingerea obiectivelor asumate prin Programul Național de Aderare a României"). Toate rapoartele oficiale abundă de formulări de tipul "a-și aduce contribuția", "în cadrul", "pe coordonate noi", "noua formulă organizatorică", "în direcția sprijinirii activității" etc. Limbajul birocratic abstract, clișeizat ("am desfășurat și desfășurăm o gamă variată de activități educative", "transpunerea în viață", "eforturile conjugate ale factorilor de resort", ,,ridicarea pe un nivel superior", "factorul om") coexistă cu mărci puternice ale afectivității ("constatăm, cu mîhnire și regrete", "în ciuda tuturor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un trecut emoțional. Unele conotații nu pot fi create prin decrete. Informațiile pe care le primim din mediu sînt procesate grație unor sisteme preexistente de cunoaștere schematizată și abstractizată, sisteme cunoscute sub numele de stereotipii sau scheme, adică sisteme simbolice abstracte care ne structurează cunoașterea lumii sociale. Ele direcționează atenția spre informații relevante, ghidează interpretarea și evaluarea, propun inferențe atunci cînd informația este ambiguă sau deficitară și facilitează memoria. Prin procesul de categorizare a experienței, alocăm un înțeles definitoriu evenimentelor din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Profesorul Diaconița era un artist. Privind tabla în fața căreia se agita cu creta în mână, aveam impresia că nu au fost scrise formule matematice, ci note muzicale sau haiku-uri. Matematica, ca de altfel, și contabilitatea mi-au dezvoltat gândirea abstractă, precum și dorința de a căuta mereu alte soluții pentru rezolvarea unei anumite probleme, inclusiv cele legate de sonoritatea unei fraze. Vorbind despre profesorii și materiile pe care le-am studiat la Facultatea de științe economice din Iași, îmi revine în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
vorbești despre frumusețe, vei putea curând să judeci singur, căci aceștia care intră deschid drumul celui mai frumos tânăr..... Ai să vezi îndată cât s-a făcut de mare și frumos!” Mi-am dat seama că, fără să vreau, identific abstractul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată cu concretul oamenilor care au zidit-o și al celor care o slujesc și o întineresc astăzi, și că, spre deosebire de Socrate, care a fost condamnat să se otrăvească pentru că a ofensat zeii
OMAGIU CELOR NĂSCUŢI CU DARUL DE A ZIDI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
creeze o ipostaziere în chip de sunet a spațiului deschis spre infinit ce irumpe magic din cel închis, finit. Predomină în primul vers sunetul „a" vocala cea mai deschisă, „generatoare de ecouri vaste și depărtate" (E. Papu), ce exprimă spațiul abstract, fără limită. Pentru a realiza însă „efectele extreme ale marilor depărtări, capabile a se răsfrânge în cele mai vaste ecouri", poetul creează îmbinări de sunete care „îi amplifică în toate felurile această deschidere": în cuvântul „mai", poetul realizează acest efect
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
numai de vorbă și să nu răspunzi unei astfel de chemări când fierbea sângele în amândoi, că și dânsa era atrasă de chemarea sângelui înfierbântat și revolta neuronilor,care țipau și ei de dor. Cine mai ținea cont de convențiile abstracte luate înainte, nici măcar acte scrise nu făcusem. Cum să stai să privești pe cineva în fața ta,careți provoacă înfierbântarea sângelui să simți că-ți pocnesc urechile dorind-o și ei la fel și să te prefaci că nu pricepi? Fata
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
naște din libertate", că va exista întotdeauna ceva imprevizibil în evoluția societății, imprevizibilul asigurând caracterul deschis al viitorului. Spre deosebire de liberalismul tradițional, manchasterian, liberalismul evoluționist pleda pentru "o libertate a criticii", susținând că "lumea este ordonată de reguli generale, universale și abstracte, precum proprietatea plurală, economisirea, onestitatea, respectarea cuvântului dat, contractul [...] critica rațională și refuzul violenței", sau că "statul trebuie să vegheze [...] la respectul normelor alese în mod tacit de către indivizi în cooperarea lor liberă"293. La rândul său, neoliberalismul aprecia că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]