20,435 matches
-
ea. Nu ar fi trebuit să o fac, dar căutam deja în ușă gaura în care să vâr cheia aceea lipicioasă. Înăuntru era întuneric beznă și obișnuitul miros, doar și mai stătut. Eram în casa ei și ea lipsea, iar abuzul acela mă excita... acum îmi plăcea să cred că nu era o întâmplare cheia lăsată pe ușorul ușii, ci că o lăsase acolo pentru mine. Am pipăit peretele. Am găsit întrerupătorul, sub o apărătoare spartă. În mijlocul camerei s-a aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
fi reales rector al Universității din Salamanca, deputat de Salamanca în Parlamentul Constituant (Cortes constituyentes), consilier municipal. După izbucnirea războiului civil, deși, la instituirea Republicii, ca mai toți intelectualii spanioli de seamă, se pronunțase în favoarea noului regim, fraudele - inclusiv electorale -, abuzurile, ororile, debandada și masacrele declanșate de la bun început și perpetrate mai apoi în teritoriile roșii (mai cu seamă uciderea a mii de preoți, violarea și asasinarea a sute de călugărițe, distrugerea sistematică a arhivelor parohiale etc.) îl fac să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sesizabile, în câmpuri spirituale ascendente; în sfârșit, se manifestă și presiunea „exemplelor“ (în sensul medievalelor exempla) paralele sau a „nuvelelor intercalate“, care acționează atât în planul banalității cotidiene, cât și în cel superior, al orientării spre transcendență. Prezența, uneori până la abuz, a acestor narații imbricate era un procedeu larg folosit în proza Secolului de Aur, printre altele, la un nivel strălucit, în Don Quijote I, de unde îl împrumută și Unamuno, cu intenția de a-și lărgi orizontul narației și de-a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în norii care se cern în soarele și-n văzduhul liber -, iar în ce privește romantismul am ajuns la concluzia de a pune acest termen alături de cei ai paradoxului și pesimismului, adică neștiind ce vrea să zică, după cum nici cei ce fac abuz de el nu știu. Numaidecât apoi Cassou se întreabă dacă vor fi acceptate operele mele marcate de dezordine, nelimitate și monstruoase, și neputând fi clasificate în niciun gen - „a clasifica“, classer, și „gen“, aici e buba! - și vorbește de posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Acel Peter van Pels nu l-ar escroca de bani ca să vină în această țară și apoi ar dispărea. Acel Peter van Pels își iubea familia. „Dacă Anne Frank s-ar putea întoarce dintre cei uciși, ar fi îngrozită de abuzurile la care au fost supuse paginile ei de jurnal.“ „Întrebuințările și abuzurile Jurnalului unei tinere fete“, de Lawrence L. Langer, în Anne Frank: Reflecții despre viața și moștenirea ei, editată de Hyman A. Enzer și Sandra Solotoroff-Enzer „Jurnalul Annei Frank
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
în această țară și apoi ar dispărea. Acel Peter van Pels își iubea familia. „Dacă Anne Frank s-ar putea întoarce dintre cei uciși, ar fi îngrozită de abuzurile la care au fost supuse paginile ei de jurnal.“ „Întrebuințările și abuzurile Jurnalului unei tinere fete“, de Lawrence L. Langer, în Anne Frank: Reflecții despre viața și moștenirea ei, editată de Hyman A. Enzer și Sandra Solotoroff-Enzer „Jurnalul Annei Frank, succesul de pe Broadway, distins cu premiul Pulitzer, s-a transformat într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
mea de a mă refugia pe tărâmurile cele mai neumblate ale istoriei. Astfel, nu era vorba numai de o încercare de o schiță a istoriei moravurilor la vechii slavi, opera mea de debut trata mai cu seamă procese secrete și abuzuri care, după prăbușirea imperiului Hohenstauffen, produceau o materie epică ce abunda în violență. Din încercarea asta n-a rămas nici un cuvânt. Nici cea mai vagă amintire a unei scene înecate în sânge, spre a servi răzbunării sângelui, nu vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
toate nenorocirile prin care trecuseră. Și despre „presupuse delicte“, despre care însă nu se putea ști nimic, stătea scris acolo: „Dar despre toate nedreptățile pe care ni le-au făcut polonezii nu se spune nimic...“ În continuare, rudele povesteau despe abuzurile îndurate, despre dispăruți, morți și despre bunicul care se tânguie întruna și căruia nu i se mai alină durerea pentru tâmplăria pierdută - „circularul, mașina de rindeluit, toate tocurile alea de ferestre și uși depozitate în pivniță...“ Pe același ton se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dădea găzduire și hrană. d) La fel cum, În trupul omului, dintele nu vede, ochiul nu zgârie, iar copita nu mestecă, În ceea ce care convențional numim trupul țării nu este decent ca unul să uzurpe funcția altuia. Împăratul nu face abuz de putere, ca să măture străzile; pușcăriașul nu se ia la Întrecere cu cineva iute de picior, alergând de colo-colo. Salvându-l pe Fan She, Tai An a luat locul pompierilor, asumându-și riscul de a-i ofensa și de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
succesiunea, rotarea și, În fine, amalgamarea. Nu avea, desigur, Îndreptățitele scrupule ale lui Praetorius; acesta a denunțat, fără putință de tăgadă, faptul că zahărul, după ce că-i dulce, are savoare de zahăr și că includerea unui grepfruit era Într-adevăr un abuz. Un farmacist industrial, spițerul Payot, a tăiat nodul gordian; i-a oferit săptămânal lui Querido o mie două sute de pilule identice, fiecare dintre ele lungă de trei centimetri, care imprimau pe cerul gurii cele cinci de-acum vestite savori: acxă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai piardă vreun minut, l-au Înfășurat Într-un cearșaf adus ex profeso și l-au dus pe sus cu ei, plângând și zbătându-se. Le-a atras atenția greutatea lui insignifiantă. Când procurorul, doctorul Codovilla, l-a acuzat de abuz de Încredere și atentat la pudoare, Bradford a capitulat imediat, dezamăgindu-și fidelii. Adevărul s-a impus concret. Între 1923 și 1931, Bradford, cavalerul de pe rambla, a umblat despuiat prin Necochea. Pălăria, ochelarii cu ramă de baga, mustața, gulerul, cravata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în cor. Tata ne-a aprobat salutul cu un zâmbet și o clătinare din cap. Vedeți voi, numele tatălui meu e Jack, iar la începutul anilor ’70, când jafurile erau știrile cele mai populare (de atunci trecute în umbră de abuzurile asupra copiilor), un unchi din America l-a salutat pe tata folosind cuvintele „Bună, Jack“1. Din cauza râsului, mie și surorilor mele aproape că ni s-a făcut rău. Și de fiecare dată când auzeam formula asta zâmbeam. Ei, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
același tip de asalt, erau mai ponderați, mai gravi, mai În vîrstă. Pentru Caius am avut constant o simpatie instinctivă, deci inexplicabilă, Cătălin urma să mă uimească mai tîrziu cu scînteietoarea sa ironie, de care n-a făcut Însă niciodată abuz vinerea. Am mai schimbat cuvinte cu Daniel Bănulescu, un foarte Înzestrat poet care scrie acum o proză singulară de excepție, merge și vorbește singur la Neptun pe faleză, Paul Vinicius și Doru Mareș (se ivea din cînd În cînd, Învăluit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că și aici ar fi cîte ceva de comentat. De exemplu faptul că În timp ce lui Stone Îi sînt necesare două ore de tensiune, demență și Împușcături pentru a descrie oroarea războiului, căreia-i mai și cade curentul pe la sfîrșit prin abuz de atrocități, mutilări și furnici de junglă, Cimino o comprimă În cele șapte minute ale ruletei rusești, tocmai prin compresie aducînd-o la insuportabil (VÎnătorul de cerbi, Oscaruri). Însă, după cum se observă, de pomană toate filmele, Vietnamul, viețile pierdute, ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
atenții, literatura dobîndește o autoritate extraordinară, inimaginabilă În țările unde e lăsată să vegeteze ca o distracție nevinovată și fără riscuri. Firește, și represiunea trebuie să Îngăduie momente de răgaz, să Închidă un ochi din cînd În cînd, să alterneze abuzurile cu indulgența, cu o anume imprevizibilitate; altfel, dacă nu mai există nimic de reprimat, tot sistemul ruginește și se uzează”. Cum reamintește și Carmen Florian În Dimineața: „De ce la francezi da, și la noi nu?” Nu-i vorba de Turnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În grabă o foaie de hîrtie. — Domnule polițist ai prins de ceafă un om și ai Încercat să-i faci țeasta zob. Asta dă foarte prost și chiar dacă ai fost provocat verbal, gestul dumitale e unul dintre cele mai mari abuzuri suferite de cei arestați. Este un fapt care te incriminează. Dar ai fost auzit murmurînd „E o nenorocire“ pe cînd plecai din corpul arestului, ceea ce este În favoarea dumitale. Acum Înțelegi că dacă apari ca martor de bună voie ai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să-i spun ce se petrecuse, Îmi doream cu ardoare ca ea să fie o colegă amabilă, Îmi doream să formăm cu adevărat o echipă, dar știam că nu aș face decât să mă aleg cu o nouă porție de abuz verbal. Ceea ce nu-mi doream câtuși de puțin În clipa aceea. — A fost peerfect. Nici o problemă. Luau masa și am lăsat toate exact acolo unde mi-ai spus. — E-n regulă. Ei bine, o să faci treaba asta În fiecare seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
în Codul penal și în legile speciale săvîrșite după data de 30 decembrie 1947. Prin infracțiuni politice, în sensul prezentului decret-lege, se înțeleg faptele care au avut drept scop: a) exprimarea protestului împotriva dictaturii ai cultului personalității, împotriva terorii și abuzului de putere din partea celor ce au deținut puterea politică; ... b) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, obținerea de drepturi civile și politice, economice, sociale și culturale, înlăturarea măsurilor discriminatorii; ... c) obținerea oricăror alte revendicări democratice. ... Dispozițiile alin. 1 se
DECRET - LEGE Nr. 3 din 4 ianuarie 1990 privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106770_a_108099]
-
lucru. 4. Din punctul de vedere al Bisericii, eu nu am găsit nimic ce ar fi putut displăcea cuiva în această carte, dacă nu poate observația referitoare la excesiva rezervă din partea Pontifului față de alegeri. Dar, pe de altă parte, acest abuz nu mai aparține timpului prezent, ci istoriei. Și toți oamenii de bun-simț vor fi de acord cu mine că, acolo unde discursul o cere, nu are nici un rost să ne temem să mărturisim cu sinceritate abuzurile care sînt atît de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de altă parte, acest abuz nu mai aparține timpului prezent, ci istoriei. Și toți oamenii de bun-simț vor fi de acord cu mine că, acolo unde discursul o cere, nu are nici un rost să ne temem să mărturisim cu sinceritate abuzurile care sînt atît de evidente; pentru că, procedînd astfel, facem dovadă că noi nu sîntem de partea oamenilor și a lucrărilor lor, ci numai de partea adevărului și a cauzei lui Dumnezeu, și a Bisericii înseși, de care ne îngrijim. Pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să supun judecății acestuia orice lucru care îmi aparține; fiindcă întotdeauna am considerat părerile Sfîntului Scaun ca fiind nobile, demne și întru totul în conformitate cu adevărul și justiția, iar deciziile sale dogmatice de netăgăduit. Acum, eu nu cred că este un abuz decît acel lucru recunoscut ca atare de către înalții Pontifi, lucru pe care, așadar, l-am corectat, abuz care însă a fost exagerat de eretici și de cei răi, față de care am rezerve justificate (vezi nota 71). Îmi aduc aminte, printre
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fiind nobile, demne și întru totul în conformitate cu adevărul și justiția, iar deciziile sale dogmatice de netăgăduit. Acum, eu nu cred că este un abuz decît acel lucru recunoscut ca atare de către înalții Pontifi, lucru pe care, așadar, l-am corectat, abuz care însă a fost exagerat de eretici și de cei răi, față de care am rezerve justificate (vezi nota 71). Îmi aduc aminte, printre altele, de acea distinsă Congregație de Cardinali, Episcopi și Religioși, căreia Paul al III-lea, în anul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nota 71). Îmi aduc aminte, printre altele, de acea distinsă Congregație de Cardinali, Episcopi și Religioși, căreia Paul al III-lea, în anul 1538, i-a încredințat, sub jurămînt, să cerceteze și să prezinte în mod deschis Sanctității Sale toate abuzurile și devierile de la calea cea dreaptă, care s-au strecurat în însăși curtea romană. Nu existau persoane mai respectabile decît acelea care o alcătuiau, dat fiind că făceau partea din ea patru din cei mai distinși Cardinali: Contarini, Caraffa, Sadoleto
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ale căror nume sînt demne de toată lauda, au îndeplinit, prin doctrină, prin înțelepciune și prin integritate și cu credință, însărcinarea încredințată de Pontif, și nu au omis nimic din ceea ce trebuia semnalat Sfîntului Părinte, considerînd că era un mare abuz tot ce nu era la locul lui, toate lucrurile față de care aveau rezerve, împreună cu orice nu era în ordine în privința numirilor și obținerii de beneficii. Nu au trecut cu vederea, ci au descoperit adîncile rădăcini ale acestor abuzuri în "rafinata
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un mare abuz tot ce nu era la locul lui, toate lucrurile față de care aveau rezerve, împreună cu orice nu era în ordine în privința numirilor și obținerii de beneficii. Nu au trecut cu vederea, ci au descoperit adîncile rădăcini ale acestor abuzuri în "rafinata adulație a oamenilor legii" care a împiedicat atît Statul, cît și slujitorii Bisericii să-și exercite drept puterea vedere împărtășită și de mine. Iar cuvintele pe care le-au folosit pentru această argumentare ca înțelepți Consultanți, pe care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]