9,186 matches
-
altă parte, de nivelul de dezvoltare și de cultură al entităților. În organizarea și exercitarea controlului intern se impune o mare flexibilitate, deoarece nu poți fixa reguli pentru fiecare situație întâlnită și, de asemenea, o regulă, dacă nu este de actualitate sau este prea rigidă, stagnează procesul și conduce la ineficacitate. Alte componente ale universalității controlului intern sunt reprezentate de expansiunile domeniilor de activitate și de creșterea nivelurilor ierarhice, precum și de descentralizarea activităților pe funcțiuni, care determină îndepărtarea executanților față de conducere
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
se asociază riscuri, așa cum rezultă din figura 3.9. Capitolul 3. Managementul riscului 255 Figura 3.9. Stabilirea obiectelor auditabile Evaluarea riscurilor este o problemă permanentă deoarece condițiile se schimbă mereu, apar noi reglementări, apar oameni noi, apar obiective de actualitate și toate aceste schimbări modifică în permanență harta riscurilor, care niciodată nu poate fi definitivată. Evaluarea riscurilor înseamnă identificarea și analizarea riscurilor relevante, structurate pe obiecte auditabile în vederea stabilirii modului în care acestea vor fi administrate, în îndeplinirea obiectivelor, pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
G. Dem. Teodorescu). Li se vor alătura, atunci când meandrele vieții politice o vor pretinde, colaborând cu articole de atitudine sau polemice, V.A. Urechia, B. Delavrancea, P. Grădișteanu ș.a. O rubrică de pe prima pagină, intitulată „Coloana V-a”, era dedicată actualității culturale. Aici scriu alternativ V.A. Urechia (semnează și U.V., Vau), C. Dimitrescu-Iași (cu pseudonimul Faust), Th. D. Speranția, Smara, D. Nanu (este posibil să fi semnat și Leandru), V. Pop (între alte contribuții, un interviu cu scriitorul rus
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
înfățișate cel mai adesea la nivelul interogației nu numai retorice. Scrierile furnizează, însă, cele mai multe informații și sunt analizate ca atare, închegând devenirea intelectualului și a omului. Cartea despre García Lorca prezintă unele accente mai deosebite, privind valențele remanente și în actualitate. După 1980, D. și-a concentrat eforturile exclusiv în elaborarea unei lucrări monumentale, Istoria culturii și civilizației (I-IV, 1984-1995), prima de acest gen la noi. Menită să ofere informații esențiale privind apariția și evoluția marilor civilizații, evidențiind specificul fiecăreia
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
pe un ton ferm, în articolul-program, principala dorință a revistei este de a atrage atenția asupra situației dificile a românilor sud-dunăreni, a căror identitate etnică și culturală era în pericol. În acest scop, G. publică numeroase articole pe teme de actualitate, însemnări, informații, extrase din conferințele unor politicieni importanți (Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod), dar și texte despre istoria, tradițiile, limba și literatura aromânilor: George Murnu, Românii din Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
o anume tendință tradiționalistă, revista are o audiență mai mult regională. De bun nivel general, ea se remarcă prin varietatea conținutului, prin câteva colaborări de excepție și chiar printr-o anumită eleganță grafică. În afara numeroaselor articole social-culturale pe teme de actualitate, în paginile ei apar versuri, proze, reportaje literare, comentarii și note critice, unele texte fiind semnate de autori importanți. Astfel, dintre poeți, se distinge prezența lui Victor Eftimiu, Radu Gyr (Cântec de grădinar, Colindă tristă, Doliu alb), Zaharia Stancu (Rugă
GRAI MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287328_a_288657]
-
cele câteva povestiri cu intenție didactică sunt marcate de reflexivitatea și de programul persuasiv al jurnalistului. Și în satirele din Obraze și măști (1922; Premiul Academiei Române) se recunoaște școala clasicilor, îndeosebi elemente din proza lui I.L. Caragiale. Povestitorul privește necruțător actualitatea, portretizează sarcastic și, aproape cu o tehnică de avangardă, lasă adesea actul narativ să se întoarcă asupră-și. Personajele (Nae Bumbuleț, Pripășeanu, Ibriceanu, Tase Clipici) sunt cele câteva fețe ale unui Mitică funcționar. Gustul pentru calambur și colajul de anecdote
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
2; Florin Faifer, Între domestic și fantastic, CRC, 1989, 33; Ion Cocora, „Jaguar Party”, „Rampa și ecranul”, 1993, 5; Jana Morărescu, Comedia mizeriei sociale, „Azi”, 1994, 9; Ileana Berlogea, O premieră absolută, „Rampa și ecranul”, 1997, 5-6; Margareta Bărbuță, Sunetul actualității, TTR, 1997, 11; Mircea Ghițulescu, Valsul sau Ciuleandra, „Azi”, 1997, 56; Ion Toboșaru, Arta teatrului contemporan, București, 1999, 156; Ghițulescu, Istoria, 362-364. E. M.
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
unde se face referire la contemporaneitate și la teatrul modern, într-o viziune cu largă deschidere filosofica și antropologica. Eseistul schițează o paralelă între condiția omului în Antichitatea greacă și condiția omului modern, susținându-și demonstrația prin referiri detaliate la actualitatea reprezentărilor teatrale din România epocii în care apare cartea (moment de efervescenta creatoare în materie de înnoire a artei spectacolului), dar și la dramaturgia universală din secolul al XX-lea, care a reluat motivele tragediilor antice (Cocteau, Gide, Anouilh, Giraudoux
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
personală de proză este Cazarma cu ficțiuni, apărută în 1993. Colaborează la revistele „Vatra”, „Interval”, „Adevărul literar și artistic”, „Caiete critice”, „Contrapunct”, „Literatorul”, „Fețele culturii” (supliment literar-artistic al ziarului „Azi”), „Antares”, „Porto-Franco”. Se remarcă atât ca un comentator avizat al actualității literare, cât și ca un polemist de talent, pledând cu vigoare - dar într-un limbaj de o perfectă urbanitate - împotriva revizuirilor abuzive, pe temeiuri politice, ale tabloului de valori al literaturii din anii totalitarismului. Ca prozator, G. este, în pofida apariției
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
care poemul era tragedie, eglogă sau sonet, este pusă În scurt timp În chestiune În cele două categorii a priori ale sale: conținutul și forma. Cele patru principii ale poeticii reprezentative - principiul de ficțiune, de genericitate, de conveniență și „de actualitate” (primatul cuvîntului ca act, primatul performativității vorbei) - sunt brusc subvertite. Ficțiunea Înseamnă reprezentare, genericitatea Înseamnă nu numai o ordine, ci reprezenatarea ordinii lumii În creația literară (tot o mimesis, tot o ficțiune), convenția Înseamnă că nu poți să vorbești, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dacă nu-și provoacă frumusețea la duel ucigând-o - și crude, la final, În urma necesarei lovituri de teatru. Momentele acțiunii sunt perfect parcurse. Balast zero, construcție clasică, toate episoadele drenate spre punctul culminant și revărsate În dezodământ. Doză agreabilă de actualitate, de livresc (intertextualitate, dacă preferați): Amélie Nothomb, a literature star care-și cunoaște bine publicul și știe ce are de făcut. O fată de o inteligență ieșită din comun are un tată diplomat de carieră. Inteligența, alimentată cu informația culeasă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
coperți, romane franceze, așadar, nu mai au nimic În comun, În afara limbii, desigur, cu literatura din care fac parte. Se spune că o operă de artă este universală via caracterul său național. Nu știu dacă asemenea presupoziții mai sunt de actualitate atîâta timp cât tânărul francez duce În esență aceeași viață ca cel american sau englez sau ca aceea pe care aspiră s-o ducă tânărul român, atâta timp cât aceleași obiecte se produc și se consumă la New York și la Kuala Lumpur
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Figuranții, în buna tradiție a scrierilor ardelene, autoarea urmărește destinul unor personaje de-a lungul mai multor generații, de la foștii memorandiști la urmașii lor, care au pregătit și au trăit un vis unic: Marea Unire. Odată cu Vacanța, C. revine la actualitate, punctând cu ironie existența unei societăți menite să creeze decalaje umilitoare între valoarea individului și recunoașterea sa publică, între statutul lui social și mizeria materială la care e condamnat. Necuviința oferă nu doar o altă modalitate narativă, ci și un
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
-ne „copleșiți de complicații străine”; în Reabilitarea spiritualității (6-7/1935), Mircea Eliade elogiază tinerețea de spirit a profesorului C. Rădulescu-Motru - al cărui articol cu același titlu din „Revista Fundațiilor Regale” îl comentează, pentru că, tratând tema, se dovedește sensibil la tropismele actualității; Eliade observă că întoarcerea noilor generații către spiritualitate e o reacție la dominația politicului și atacă, în termeni demni de interes, o chestiune care s-a dovedit foarte curând nevralgică, „omul nou”: „Într-adevăr, orișice primat politic e silit să
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
ei, mă voi referi la un fenomen de recurență a studiilor rurale și, aș spune, a unei mari iubiri pentru satul românesc, fenomen care își are startul în 1928, prin ancheta de teren de la Fundu Moldovei, spre a reveni în actualitate în 2004, printr-o carte memorabilă a prof. Paul H. Stahl Oameni și sate.... În 1928, Gusti inițiază ancheta monografică de la Fundu Moldovei. S-a creat o situație excepțională pentru cunoașterea satului. Documentelor publicate de Stefanelli, privitoare la vechiul Ocol
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
H.H. Stahl, aceea a „comunităților suprasătești de țărani liberi”, cum le numește Paul H. Stahl. Comunitățile suprasătești nu sunt un fenomen strict românesc. Paul Stahl a desfășurat cercetări comparative asupra comunităților suprasătești de pe continentul european. Fenomenul este de o extremă actualitate în cadrul relansării unor proiecte de regionalizare a României, fiindcă aceste „comunități suprasătești” divers denumite (republici țărănești la Cantemir, asocieri de vale la Iorga, «țări» în tradiția vie a poporului, comunități suprasătești în terminologia lui P.H. Stahl, comunități devălmașe la H.H.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acțiunile finale depășesc motivele inițiale ale voinței, pe parcursul acțiunii apărând evenimente noi, motive noi ce produc noi efecte, o „schimbare de axă” ce poate fi exprimată prin dictonul „tu crezi că trăiești și devii trăit”); principiul voluntarist al apercepției și actualității (Gusti nu a redus toate fenomenele sufletești la voință, cum a procedat Schopenhauer, și nici nu a desprins voința de conștiință); principiul „analizelor relaționiste”; „principiul contrastelor psihice și al întăririi contrastelor, considerat de G. Tarde ca lege istorică”. D. Gusti
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fapte privind existența unui univers comun al sociologiei, etnologiei, psihologiei, istoriei culturii. Bibliografie Abraham, D. și Chelcea, S. (1996). Contribuția științifică a profesorului H.H. Stahl la cunoașterea comunităților rurale românești. În M. Larionescu (coord). Școala sociologică de la București. Tradiție și actualitate. București: Editura Metropol. Bădescu, I., (1994). Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme. Galați: Editura Porto-Franco. Bădescu, I. și Ungheanu, M. (coord.) (2000). Enciclopedia valorilor reprimate, vol. I. București: Editura Pro-Humanitas. Boudon, R. (coord.) (1992/1997). Tratat de sociologie. București: Editura Humanitas
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
5-6, 355-364 (republicat). Chelcea, I. (2002). Privire către noi înșine, ca popor. Pitești: Editura Universității din Pitești. Geană, G. (1996). Școala monografică și antropologia. O relație interdisciplinară și devenirea ei. În M. Larionescu (coord.). Școala sociologică de la București. Tradiție și actualitate. București: Editura Metropol. Gusti, D. (1934). Sociologia monografică, știință a realității sociale. În Tr. Herseni. Teoria monografiei sociologice. București: Institutul Social Român. Gusti, D. (1934/1968). Sociologia monografică, știință a realității sociale. În D. Gusti. Opere, vol. I. București: Editura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vieți 1880-1955. În D. Gusti. Opere, V. București: Editura Academiei. Herseni, Tr. (1934). Teoria monografiei sociologice. București: Institutul Social Român. Larionescu, M. (1996). Dimitrie Gusti - Fondatorul Școlii sociologice de la București. În M. Larionescu (coord.). Școala sociologică de la București. Tradiție și actualitate. București: Editura Metropol. Rostas, Z. (2003). Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene. București: Editura Paideia. Ungureanu, I. (1990). Paradigme ale cunoașterii societății. București: Editura Humanitas. Stahl, H.H. (1932). Vatra satului Cornova. În Arhiva pentru știința și reforma socială, anul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
subsumau paradigmei Școlii sociologice de la București. Lucrarea despre tehnica monografiilor sociologice și monografia satului Nerej i-au conferit profesorului Stahl un solid prestigiu științific intern și internațional. Tehnica monografiilor sociologice, publicată în 1934, își păstrează în cea mai mare parte actualitatea. În mod obișnuit, actualitatea lucrărilor în domeniul științelor sociale este relativ scurtă. Realitatea socială se schimbă rapid, încât aspectele prezentate în studiile sociale devin în scurt timp istorie. Unele studii sociale mai sunt citite doar din interes pur istoric sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la București. Lucrarea despre tehnica monografiilor sociologice și monografia satului Nerej i-au conferit profesorului Stahl un solid prestigiu științific intern și internațional. Tehnica monografiilor sociologice, publicată în 1934, își păstrează în cea mai mare parte actualitatea. În mod obișnuit, actualitatea lucrărilor în domeniul științelor sociale este relativ scurtă. Realitatea socială se schimbă rapid, încât aspectele prezentate în studiile sociale devin în scurt timp istorie. Unele studii sociale mai sunt citite doar din interes pur istoric sau pentru a fundamenta analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
predominant pe studiul prezentului, trebuie să studieze și trecutul, măcar din perspectiva că situația prezentă este determinată, într-o măsură mai mare sau mică, de situația trecută. Deși au trecut peste 70 de ani de la apariția lucrării Tehnica monografiilor sociologice, actualitatea sa este aproape integrală. Există și părți din această lucrare care și-au pierdut caracterul de ghid de cercetare sociologică și au trecut în domeniul istoriei etnografiei, dar cele mai multe aspecte metodologice și tehnice pot fi încă folosite ca atare în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de cultură și civilizație rurală cu o mare persistență în timp sau permanente. În consecință, și tehnicile de studiere a acestor elemente își păstrează validitatea pe perioade mari de timp. În plus, schimbările din România de după 1989 au readus în actualitate unele probleme economice și sociale caracteristice perioadei interbelice: puternica fragmentare a proprietății în mediul rural, dispute asupra drepturilor de proprietate, slaba dotare tehnică a agriculturii, concentrarea pe autoproducție și autoconsum, lipsa sau modicitatea creditului agricol și rural, neclarități legislative privind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]